|
|
|
Planul referatului:
1. Caracteristica generala a functiilor dreptului;
2. Functia de institutionalizare juridica a organizarii social-politice;
3. Functia de conservare, aparare si garantare a valorilor fundamentale ale societatii;
4. Functia de conducere a societatii;
5. Functia normativa;
6. Functia informativa;
7. Functia educativa.
Bibliografie.
FUNCTIILE DREPTULUI
Termenul ,, functie " vine de la latinescul ,, fonctio" care in traducere inseamna ,,munca", ,, deprindere", ,, indeplinire". La acest termen in ultimul timp se apeleaza tot mai frecvent, deoarece este imposibil a caracteriza vre-un fenomen social la justa lui valoare, daca nu vom intelege cum fenomenul respectiv activeaza, functioneaza.Problema functiilor dreptului este o problema relativ noua. Ani in sir problemei nu i-a fost acordata atentia respectiva, considerindu-se ca dreptului ii revin aceleasi functii ca si statului. O asemenea interpretare insa nu s-a incununat cu succes. Desi statul si dreptul sunt indisolubil legate intre ele, aceasta inca nu inseamna ca ceea ce-i caracteristic statului in mod automat poate fi atribuit dreptului si invers. Fiecarei din ele ii sunt specifice anumite caracteristici si trasaturi.Dreptul are ca scop disciplinizarea societatii umane. Acest scop este slujit de o serie de functii. Acestea sunt definite in literatura de specialitate drept ,, directii(orientari) funamentale ale actiunii mecanismului juridic la indeplinirea carora participa intregul sistem al dreptului ( ramurile, institutiile, normele dreptului), precum si instantele social abilitate cu atributii in domeniul realizarii dreptului" ( N. Popa, Teoria Generala a Dreptului). Functia dreptului este categoria ce serveste la determinarea rolului activ si multilateral al dreptului in viata si activitatea societatii, din punct de vedere al destinatiei dreptului.
In opinia profesorului italian V. Ferrari, dreptul realizeaza:
a) functia de reglementare sociala;
b) functia de tratare a conflictelor declarate;
c) functia de legitimare a puterii.( Craiovean I. Tratat de teoria dreptului)
Un alt autor considera ca functia primara a sistemului juridic este functia integrativa, drptul avind rolul de a ,, calma" elementele potentiale de conflict si de a ,, unge ", mecanismul social in conditiile in care sistemul de norme pentru care exista adeziune este unitar si coerent, punindu-se problema legitimarii sistemului de norme, interpretarii normelor dreptului, sanctiunilor si jurisdictiei. Intr-o alta opinie , sistemul juridic poate fi considerat ca un mecanism integrativ care contribuie la coordonarea sociatatii, fapt ce se realizeaza prin intrari provenind din alt sisteme ale sociatatii si care sunt receptionate de sistemul juridic, si prin iesirile sistemului juridic catrealte subsisteme ale societatii.
W. Evan distinge:
a) o functie pasiva de control social direct, adica de codificare a obiceiurilor, regulilor morale si cutumelor existente intr-o societate;
b) o functie activa de instrument de modificare a comportamentelor si valorilor existente intr-o societate. Cu privire la cel de-al doilea tip de functie, evan arata ca dreptil poate genera doua procese corelative: procesul de institutionalizare, adica de intarire a unei norme prin inzestrarea ei cu mijloace necesare pentru aplicarea sa si procesul de interiorizare a modelului de comportament , adica de asimilare a valorii sau a valorilor implicate in aceste norme, aspect cu privire la care s-a remarcat ca dreptul exercita o functie care poate fi calificata ca functie educativa.Analiza punctului de vedere exprimat de L. Friedman in aceasta materie subliniaza faptul ca in aceasta opinie se releva interactiunea dintre sistemul juridic si contextul social care este conditionata si dirijata de cultura juridica, dreptul nefiind insa o entitate independenta si autonoma ci este sensibil la presiuni externa, reflectind dorintele si puterea fortelor sociale care primeaza. Functiile sitemului juridic dupa L. Friedman fiind:
a) atenuarea conflictelor;
b) solutionarea controverselor;
c) controlul social;
d) ingineria sociala;
e) shimbarea comportamentelor.
De asemenea este important de mentionat distinctia unui autor celebru , intre functia represiva a dreptului prin care se consacra libertatea si ordinea prin intermediul sanctiunilor juridice si functia stimulativa prin care se conditioneaza comportamentul uman, avind in vedere nivelul complex al sanctiunii juridice, nu numai punitiv ci si pozitiv , stimulativ.
In conceptia profesorului N. Popa, dreptul indeplineste:
a) functia de institutionalizare sau formalizare juridica a organizarii social-politice;
b) functia de conservare, aparare si garantare a valorilor fundamentale ale sociatetii;
c) functia de conducere a societatii;
d) functia normativa.
La cele expuse anterior mai adaugam si functia educativa si informativa pentru a evidentia functiile dreptului in toata complexitatea sa, ca sistem juridic.
Functia de institutionalizare juridica a organizarii social-politice;
Se manifesta prin faptul ca dreptul , prin normele sale, reglementeaza organizarea autoritatilor publice ale staului, atributiile lor, coraportul autoritatilor publice, modalitatea de exercitare a celor trei puteri de stat: puterilor legislativa, executiva si judecatoreasca. Aceasct functie rezida deci in faptul ca dreptul asigura cadrul de functionare a intragului sitem de organizare sociala, aceasta se efectueaza prin intemediul Legii Fundamentale dintr-un stat si anume Constitutia si legile organice.Constitutia Republicii Moldova in capitolul IV rglementeaza organizarea si functionare Parlamentului pe care-l declara organ reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova si unica autoritate legislativa a statului, ulterior consacra statutul deputatilor,procesul de legiferare. Capitolul V este destinat dispozitiilor cu privire la Presedintele Republicii Moldova, alegerea , mandatul si atributiile acestuia, ulterior capitolul VI se expune asupra constituirii si functiilor Guvernului Rebublicii Moldova , in Capitolul VII se reglementeaza raporturile acestuia cu Parlamentul,iar capitolul IX este dedicat Autoritatii Judecatoresti. Cu toate ca sunt determinate clar atributiile ce revin fiecarei autoritati publice si find consacrat legal principiul separarii puterilor in stat aceasta se intelege nu din aspactul izolarii ci din cel al unei colaborari eficiente.
Functia de conservare, aparare si garantare a valorilor fundamentale ale societatii
Ocrotind si garantind ordinea constitutionala , proprietatea, statutul si rolul individului , dreptul apare ca un factor implicat in procesul dezvoltarii sociale. Fiind un instrument al controlului social, dreptul previne dezorganizarea, asigura coeziunea interioara a colectivitatilor prin programarea si tipizarea unor conduite socialmente utile. La fel dreptul este important si prin faptul ca defineste cadrul general de desfasurare a proceselor sociale si sanctioneaza conduitele deviante. Deci putem conchide ca statul prin intermediul dreptului apara colectivitatea umana, precum sip e fiecare memnru al colectivitatii, asigura buna functionare a colectivitatii, neadmitind conflictele in societate.Un exemplu elocvent de aparare a valorilor sociale am putea da referindurile la obiectul apararii dreptului penal, care in articolul 2 mentioneaza: ,, Legea penala apara impotriva infractiunilor, persoana, drepturile si liberatatile acesteia, proprietatea, mediul inconjurator, orinduirea constitutionala, suveranitatea, independenta si intagritatea teritoriala a Republicii Moldova, pacea si securitatea omenirii, precum si intreaga ordine de drept."
Functia de conducere a societatii
Dreptul este cel mai important instrument de realizare a conducerii sociale, a scopurilor social-politice pe care societatea si le propune.Reglementind cu ajutorul normelor juridice cele mai importante domenii de activitate sociala, in drept isi gasesc expresie scopurile pe care societatea si le propune la acea sau alta etapa, problemele cu care ea se confrunta.
Actul normative juridic este un act de conducere sociala. In forma ei cea mai generala, legea este forma universala de exprimare a dezideratelor sociale majore. Imbratisind domeniul organizarii sociale, dreptul se circumscrie domeniului de practica sociala din doua considerente si anume:
a) mobilurile care pun in miscare activitatea legiuitoruluisunt esentialmente legate de nevoile reale ale societatii, de practica raporturilor inter-umane
b) ca efect al aplicarii normei de drept se produce o modificare a realitatii sociale prin aceea ca dreptul ofera o forma specifica de manifestare a raporturilor sociale- forma raporturilor juridice
Dreptul reprezentind deci, o tentetiva de regularizare a raporturilor inter si intra sociale.
Functia normativa
Este o functie de sinteza, in sensul ca priveste si aspecte importante ale celorlalte functii, aceasta derivind din nevoia subordonarii actiunilor individuale fata de conduita tip prescrisa de normele juridice. Mai mult , normativitatea juridica este o parte componenta a normativitatii sociale si in consecinta, atit individual cit si statul , organelle sale, persoanele juridice isi desfasoara activitatea conform prescriptiilor normative ale dreptului. Stabilind prin normele juridice modalitatea de comportare statul in acelasi timp verifica in ce masura acest compartiment prescris se realizeaza in practica. Alaturi de alte forme de reglementare normative, dreptul , prin ansamblul normelor si institutiilor sale , este un factor de programare a libertatii de actiune a omului.
Functia informativa
Reflectind realitatea, in normele juridice se acumuleaza cunostinte despre viata multilaterala a societatii si despre problemele stringente ale ei. Dreptul raspunzind imerativitatii de a corespunde realitatii orinduirii sociale, concentreaza in sine schimbarile ce au loc in societate. Generalizind normele juridice in vigoare putem face concluzii pentru a aprecia principiile orinduirii sociale si de stat, structura politica a societati, caracterul relatiilor economice, nivelul de democratizare al societatii etc,.
Deci din continutul prescriptiilor normative ale dreptului la un anumit moment se poate culege o informatie ampla despre societatea respectiva la acea sau alta etapa de dezvoltare.
Functia educativa
Adoptind norme juridice , statul asigura cadrul organizatoric necesar activitatii spirituale si pune la dispozitia oamenilor o serie de mijloace culturale si spirituale prin intermediul carora sa se realizezeze educatia populatiei. Deoareca maturizarea personalitatii, formarea pozitiei aciva de viata sint inseparabile de asimilarea profunda a legilor de catre fiecare cetatean , in mod deosebit de tineri. Cresterea nivelului de cultura juridica, instruirea generatiei in spiritul respectului fata de legi au la ora actuala o semnificatie deosebita.
Dreptul, prin normele sale ocroteste valorile spirituale si culturale care sunt legate nemijlocit de functionarea mecanismului social. El stabileste normele convietuirii sociale, orientindui pe oameni ca aceste norme sa devina dominante. Chiar si in cazul aplicari sanctiunilor, scopul urmarit este de a preveni in viitor abateri de la normele juridice,de a educa si reeduca persoanele petnru reintegrarea lor eficienta in societate.
5
Bibilografie:
1.Constitutia Republicii Moldova , adopata la 29 iulie 1994, M.O. nr. 1, 194.
2. Codul Penal al Republicii Moldova adptat prin Legea nr. 985-XV din 18 aprilie 2002.
3.Mazilu V.P.,, Teoria Generala a Dreptului", Bucuresti 2002.
4. Vonica R.P. ,, Introducere generala in dept" Bucuresti 2002.
5. Popa C.,, Teoria Generala a Dreptului" Bucuresti 2001.
