Continutul raportului juridic civil

CONTINUTUL RAPORTULUI JURIDIC CIVIL

1.Consideratii generale.

1.1. Notiunea de continut al raportului juridic civil. Continutul raportului juridic civil este alcatuit din drepturile si obligatiile partilor (drepturile subiectului activ si obligatiile subiectului pasiv).

Fiecarui drept subiectiv ii corespunde o obligatie corelativa, nu exista drept fara obligatie corelativa.

Intr-un contract de vanzare-cumparare, vanzatorul are dreptul de a pretinde si a primi pretul bunului vandut, drept caruia ii corespunde obligatia corelativa a cumparatorului da a plati acel pret; pe de alta parte, vanzatorul are obligatia de a transmite cumparatorului proprietatea lucrului vandut si obligatia de a garanta pe cumparator impotriva evictiunii si impotriva viciilor ascunse ale lucrului, iar cumparatorul are dreptul corelativ de a dobandi proprietatea lucrului si de a fi garantat.

1.2. Definitia si caracterele juridice ale dreptului subiectiv. Prin drept (civil) subiectiv intelegem posibilitatea juridica a titularului (subiect activ) de a desfasura o anumita conduita, garantata de lege prin putinta de a pretinde subiectului pasiv o anumita comportare corespunzatoare, care poate fi impusa, la nevoie, prin forta de constrangere a statului.³³

In ceea ce priveste obligatia corelativa, aceasta reprezinta indatorirea subiectului pasiv al raportului juridic de a avea o anumita comportare, corespunzatoare conduitei subiectului activ - adica de a da, de a face sau nu a face ceva - comportare care ii poate fi impusa la nevoie prin forta coercitiva a statului.

Caracterele juridice ale drepturilor subiective:

1      presupune intotdeauna existenta unei obligatii corelative in sarcina altei persoane, implicand deci, existenta unui raport juridic;

2      confera titularului posibilitatea de a pretinde o conduita corespunzatoare din partea subiectului pasiv (sa dea, sa faca, sa nu faca ceva);

3      confera titularului posibilitatea de a desfasura o anumita conduita, conduita careia ii corespunde o anumita comportare corelativa din partea subiectului pasiv;

4      titularul dreptului poate apela la concursul fortei de constrangere a statului (cand dreptul sau este incalcat ori nesocotit, nerespectat);

5      ia fiinta din momentul nasterii raportului juridic, chiar daca titularul nu a inceput sa-l exercite (dreptul este o posibilitate juridica a unei conduite).

2.Clasificarea drepturilor civile subiective si a obligatiilor corelative acestora.

2.1. Clasificarea drepturilor civile in absolute si relative. Dupa sfera persoanelor obligate si dupa continutul obligatiilor corespunzatoare, drepturile sunt :

relative.

Drepturile subiective absolute sunt acelea carora le corespunde obligatia generala a tuturor persoanelor de a se abtine a le incalca.

Se caracterizeaza prin:

٭ raportul juridic care da nastere unui drept absolut se stabileste intre titularul dreptului, subiect activ, determinat ca atare( de pilda proprietarul) si toate celelalte persoane ca subiecte pasive;

٭ continutul obligatiei corelative, care revine subiectilor pasivi, il constituie obligatia generala si negativa de a se abtine de la orice act sau fapt, care ar putea sa stanjeneasca pe titularul dreptului in exercitarea prerogativelor sale;

٭ drepturile absolute sunt opozabile tuturor (erga omnes).

Sunt drepturi asbolute:

1      drepturile personale extrapatrimoniale( dreptul la nume, la reputatie etc, drepturile rezultand din raporturile conjugale si din raporturile de familie; drepturile nepatrimoniale de autor, de inventator si cele conexe lor; etc.);

2      drepturile reale(dreptul de proprietate, de uzufruct, de uz si abitatie, servitute, drepturile reale de folosinta, de administrare directa, etc).

Drepturile relative sunt cele carora le corespunde obligatia unei sau mai multor persoane, determinate din chiar momentul stabilirii raportului juridic de a da, de a face, sau de a nu face ceva.

Se caracterizeaza prin:

٭ raportul juridic care da nastere unui drept relativ se stabileste intre titularul dreptului, subiect activ, determinat ca atare si una sau mai multe persoane determinate, ca subiect pasiv;

٭ continutul obligatiei corelative, care revine subiectului pasiv, il constituie obligatia de a da, de a face sau de a nu face ceva;

٭ drepturile relative sunt opozabile numai fata de persoana( sau persoanele) care constituie subiectul pasiv determinat al raportului juridic respectiv.

Sunt drepturi relative drepturile de creanta, adica cele care rezulta din acte juridice sau din fapte juridice in temeiul carora o persoana determinata (sau mai multe), in calitate de creditor, are dreptul de a pretinde (si obtine) de la una sau mai multe persoane determinate, in calitate de debitor, indeplinirea obligatiei corelative de a da, de a face sau a nu face ceva.

2.2. Clasificarea drepturilor civile in drepturi patrimoniale si drepturi nepatrimoniale. In functie de continutul lor economic, drepturile subiective sunt:

patrimoniale;

nepatrimoniale.

Drepturile patrimoniale sunt cele care au un continut economic, evaluabil in bani. Dintre acestea, unele pot fi:

-absolute-opozabile erga omnes( drepturile reale);

iar altele

-relative-opozabile numai debitorului( drepturile de creanta).

Drepturile nepatrimoniale (extrapatrimoniale) sunt cele care nu au un continut economic si deci nu pot fi evaluate in bani. Aceste drepturi sunt intotdeauna absolute, opozabile erga omnes.

2.3.Clasificarea drepturilor patrimoniale in drepturi reale si drepturi de creanta. Drepturile patrimoniale, la randul lor se impart in:

reale;

de creanta.

Drepturile reale sunt acele drepturi patrimoniale in virtutea carora titularul lor isi poate exercita prerogativele asupra unui bun fara concursul altor persoane.

Se caracterizeaza prin:

٭ raportul juridic care da nastere unui drept real se stabileste intre titular, ca subiect activ, si tote celelalte persoane, ca subiect pasiv universal, nedeterminat;

٭ titularul dreptului isi poate exercita prerogativele dreptului direct asupra lucrului la care se refera;

٭ sub aspectul continutului obligatiei corelative, dreptului real ii corespunde o obligatie generala si negativa, de non facere, adica de abtinere a tuturor de a aduce atingere dreptului real;

٭ drepturile reale sunt absolute, opozabile erga omnes;

٭ dreptul real confera titularului un drept de urmarire a bunului in mainile oricui s-ar afla in mod nelegitim si un drept de preferinta fata de alti creditori cu privire la acel bun, in sensul ca bunul ii va fi restituit cu preferinta fata de oricare persoana care l-ar pretinde in baza unui drept personal;

Astfel, daca o creanta de 100.000.000 lei este garantata prin constituirea in favoarea creditorului a unui drept real de ipoteca asupra apartamentului debitorului, in cazul cand debitorul nu-si achita datoria la scadenta, creditorul poate proceda la executarea silita asupra bunului (apartamentului), obtinand vanzarea lui la licitatie; din pretul obtinut, se va achita mai intai creanta creditorului ipotecar, si abia apoi - daca pretul obtinut a fost mai mare - se vor achita, integral sau proportional, alte datorii ale debitorului, fata de alti creditori care n-au avut prudenta sa-si garanteze creanta cu un drept real de ipoteca.

٭ drepturile reale sunt limitate ca numar la cele expres reglementate de lege, astfel:

drepturi rele principale:

-dreptul de proprietate:

- de stat( domeniul public si domeniul privat);

- cooperatist-obsteasca;

- privata;

- dreptul de administrare directa( al regiilor autonome si al institutiilor de stat asupra bunurilor proprietate de stat);

- dreptul de concesiune asupra unor bunuri din domeniul public al statului;

- dreptul de uzufruct;

- dreptul de uz;

- dreptul de abitatie;

- dreptul de servitute;

- dreptul de superficie;

drepturi rele accesorii:

- gajul;

- ipoteca;

- unele privilegii.

Drepturile de creanta sunt acele drepturi patrimoniale in temeiul carora subiectul activ, numit creditor, poate pretinde subiectului pasiv, numit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva.

Se caracterizeaza prin:

٭ raportul juridic care da nastere unui drept de creanta se stabileste intre una sau mai multe persoane determinate, ca subiect activ si una sau mai multe persoane determinate, ca subiect pasiv;

٭ confera titularului posibilitatea de a pretinde subiectului pasiv sa dea, sa faca, sa nu faca ceva;

٭ sub aspectul continutului obligatiei corelative, dreptului de creanta ii corespunde indatorirea debitorului de a da( a constitui sau transmite un drept real asupra unui lucru), de a face( de a savarsi anumite acte sau actiuni, lucrari sau servicii) sau de a nu face ceva( de a se abtine de la un act sau de la o actiune pe care altfel era indreptatit sa o savarseasca);

٭ drepturile de creanta sunt relative, deci opozabile numai debitorului;

٭ drepturile de creanta sunt nelimitate ca numar.

2.4. Alte clasificari ale drepturilor civile.

A. Dupa corelatia dintre ele:

drepturi principale: cele care au o existenta de sine statatoare, soarta lor nedepinzand de vreun alt drept;

drepturi accesorii: cele a caror soarta juridica depinde de existenta altui drept subiectiv civil, cu rol de drept principal.

B. Dupa gradul de siguranta pe care il ofera titularului lor:

drepturi pure si simple: cele care confera maxima certitudine titularului sau, putand fi exercitate de indata dupa nasterea lor neconditionat;

drepturi afectate de modalitati: cele a caror existenta depinde de un element viitor- termen, conditie sau sarcina;

drepturi eventuale: cele care confera un grad si mai redus de siguranta, fiind momentan lipsite fie de obiect, fie de subiectul titular;

drepturi viitoare: cele carora le lipseste momentan atat obiectul cat si subiectul activ.

2.5. Clasificarea obligatiilor civile corelative drepturilor subiective.

A. In functie de obiectul lor:

obligatii de - a da;

- a face;

- a nu face;

obligatii - pozitive;

- negative;

obligatii - de prudenta si diligenta(sau

de mijloace);

B. In functie de taria sanctiunii lor juridice:

obligatii - civile(perfecte);

- naturale( imperfecte);

C. In functie de opozabilitatea lor:

obligatii - obisnuite( opozabile numai

debitorului);

- opozabile si tertelor persoane

( scriptae in rem);

- obligatii reale( propter rem).