Analiza calitativa a activitatii instantei

ANALIZA CALITATIVA A ACTIVITATII INSTANTEI

1. Efectele modificarilor legislative intervenite in cursul anului asupra activitatii instantei.

1.1. Modificarile aduse Codului Penal prin Legea nr. 278/2006 au generat efecte pozitive in activitatea instantei. Printre acestea se evidentiaza:

cresterea operativitatii, intrucat au solutioate cauzele care aveau ca obiect infractiunile ce au dezincriminate prin aceasta lege;

degrevarea instantelor, atat prin solutionarea cauzelor mai sus mentionat, dar si prin aceea ca rolul instantei nu au mai fost inregistrate cauze privind infractiunile dezcriminate;

cresterea competentei materiale care insa, in concret, nu a determinat pana in prezent a numarului cauzelor inregistrate pe rolul instantei pentru solutionarea pe fond.

De asemenea, modificarile aduse Codului Penal prin Legea nr. 356/2006 si O.U.G. nr. 60/2006 au determinat:

degrevarea instantei de cauzele avand ca obiect infractiuni pentru care punerea in miscare a actiunii penale se face la plangere prealabila;

cresterea operativitatii prin solutionarea cauzelor avand ca obiect infractiuni pentru care sesizarea s-a facut direct la instanta prin plangerea prealabila;

dotarea instantei cu tehnologia necesara ascultarii partii vatamate si martorilor in cazurile expres prevazute de lege;

oferirea instrumentelor juridice pentru judecarea cu celeritate a cauzelor.

Noile modificari legislative in materia cooperarii judiciare internationale in materie penala

In monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.534 din 21 iunie 2006 a fost publicata Legea nr. 224/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciara internationala in materie penala.

Luand in considerare propunerile practicienilor si urmarind armonizarea deplina cu normele comunitare in domeniu, Ministerul Justitiei a elaborat proiectul de lege care a devenit Legea nr. 224/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciara internationala in materie penala.

Modificarile si completarile aduse in acesta materie au avut in vedere in primul rand o delimitare mai clara a atributiilor Ministerului Justitiei in materie, in calitatea sa de autoritate centrala desemnata prin tratatele internationale la care Romania este parte, de cele ale autoritatilor judiciare, in special ale instantelor de judecata.

Dintre modificarile aduse in materia extradarii active, ne limitam la a le mentiona pe urmatoarele:

Prin modificarea art. 66 din Legea nr. 302/200, s-a revenit la competenta Ministerului Justitiei de a intocmi cererea de extradare.

Aceasta modificare urmareste si degrevarea judecatorilor de aspecte nejurisdictionale, formularea cererii fiind o procedura strict administrativa, care poate fi realizata bine de autoritatea centrala. Mai mult, in practica aparusera numeroase probleme, intrucat cererile de extradare formulate de curtile de apel nu corespundeau dispozitiilor tratatelor internationale, astfel incat era necesara o corespondenta suplimentara intre Ministerul Justitieie, ca autoritate competenta, ce conducea la intarzierea cererilor de extradare, cu posibile efecte directe, negative, asupra finalitatii procedurii de extradare.

Trebuie subliniat insa ca Ministerul Justitiei intocmeste cererea de extradare numai pe baza unei incheieri motivate a instantei judecatoresti competente, care stabileste ca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru a se solicita extradarea.

Reglementarea pentru prima data in Romania, la nivel de lege, a procedurii de dare in urmarire internationala in vederea extradarii si a mandatului de urmarire internationala in vederea extradarii( art. 66¹).

Prin art. 66¹ s-a reglementat o procedura clara de dare in urmarire internationala. Astfel, in cazul in care un mandat de arestare preventiva sau de executare a pedepsei nu poate fi adus la indeplinire, intrucat inculpatul ori condamantul nu se mai afla pe teritoriul Romaniei, instanta care a emis mandatul de arestare preventiva sau instanta de executare, dupa caz, la propunerea procurorului sesizat in acest scop de catre organele de politie, emite un mndat de urmarire international in vederea extradarii, care se transmite la Centrul de Cooperare Politieneasca Internationala din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor, in vederea difuzarii prin canalele specifice.

Modificarea de substanta este adusa in aceasta materie insasi producerii de solictate a extradarii:

Despre localizarea pe teritoriul unui stat strain a unei persoane date in urmarire internationala sau cautate de autprotatile judiciare romane pentru aducerea la indeplinire a unui mandat de executare a pedepsei inchisorii sau a unui mandat de arestare preventiva, instanta poate fi informata nu numai de Biroul National Interpol, ci si o alta structura in cadrul C.C.P.I., dar si de Ministerul Justitiei, prin orice mijloc care lasa o urma scrisa si a carui autenticitate poate fi verificata ( art. 67 alin.1).

Instanta de executare sau instanta care a emis mandatul de arestare preventiva stabileste, printr-o incheiere motivata, daca sunt indeplinite conditiile prevazute in prezenta lege pentru a se solicita extradarea ( art. 67 alin. 1).

Instanta se pronunta prin incheiere, in Camera de Consiliu, data de un singur judecator, cu participarea procurorului si fara citarea partilor. Incheirea nu se pronunta in sedinta publica, ci se consemneaza intr-un registru special, pentru a se respecta confidentialitatea ( Desi era prevazuta si de legea initiala, confidentialitatea era deseori incalcata de unele ).

Incheierea prevazuta la alin. 3 poate fi atacata cu recurs de procuror, in termen de 24 de ore de la pronuntare. Dosarul cauzei este inaintat instantei de recurs in termen de 24 de ore. Recursul se judeca in termen de cel mult 3 zile, de catre instanta superioara in grad. Instanta de recurs va restitui dosarul primei instante im termen de 24 de ore de la solutionarea recursului( art.67 alin.4). In termen de 48 de ore de la primirea incheierii prin care s-a constatat ca sunt intrunite conditiile pentru solicitarea extradarii si a actelor anexe, Ministerului Justitiei, prin directia de specialitate, efectueaza un examen de regularitate internationala, in conditiile art.40, care se aplica in mod corespunzator ( art. 67 alin.6);

Modificari importante sunt aduse prin alin.7-10 ale art.67 in noua redactare:

- In cazul in care, potrivit atributiilor care ii revin, directia de specialitate a Ministerului Justitiei constata ca nu sunt intrunite conditiile de regularitate internationala pentru a se intocmi si transmite cererea de extradare, Ministul Justitiei nu mai emite un ordin prin care dispune sa nu se transmita cererea (ordin care putea fi atacat cu recurs de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie), ci il sesizeaza pe procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, in vederea initierii procedurii de revizuire a incheierii definitive prin care s-a dispus solicitarea extradarii, informand in ambele situatii centrul de Cooperare Politieneasca Internationala din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor.

- Instanta, daca constata ca cererea de revizuire este intemeiata, anuleaza incheierea atacata. Daca instanta constata ca cererea de revizuire este neintemeiata, o respinge, mentinand incheirea atacata. Hotararea instantei de revizuire este definitiva si se comunica in termen de 24 de ore de la pronuntarea ministrului justitiei si procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitiei ( art. 67 alin.10). Astfel, in ambele situatii, hotararea finala revine instantei, astfel incat se elimina orice eventuala critica de neconstitutionalitate care putea fi adusa vechii proceduri.

Incheierea prin care se constata ca sunt intrunite conditiile pentru a se solicita extradarea nu se mai transmite, ca pana acum, curtii competente, ci direct Ministerului Justitiei - Directia Drept International si Tratate, Serviciul drept international public si cooperare judiciara internationala in materie penala.

Extradarea pasiva

In ceea ce priveste extradarea pasiva, modoficarile urmaresc, de asemenea, o delimitare clara a etapei administrative de cea judiciara.

Prin modificarile aduse art. 39-40, se precizeaza atributiile autoritatii centrale (Ministerul Justitiei ) in raport de cele ale autoritatii judiciare.

Pentru acelasi considerent retinut anterior, a degrevarii instantelor, se revine la competenta Ministerului Justitiei, privind informarea Ministerului Administratiei si Internelor, in aprobarea cererilor de tranzit, tinand cont si de faptul ca aceste cereri trebuie solutionate intr-un interval de timp foarte scurt si ca nu exista o dispozitiie constitutionala expresa care sa impuna luarea unei decizii asupra tranzitului de catre instanta ( art. 62 alin.4-5).

Prin derogarea de la prevederile alineatului (1), cetatenii romani pot fi extradati in baza conventiilor internatinale la care Romania este parte, in conditiile legii si pe baza de reciprocitate.

Modificarile si completarile aduse Titlului III, pornesc de la experienta statelor membre ale Uniunii Europene in aplicarea Deciziei-cadru a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare si procedurile de predare intre statele membre ale Uniunii Europene.

Astfel, prin completarile aduse se reglementeaza expres drepturile si garantiile procedurale de care se bucura persoana care face obiectul unui mandat european de arestare ( art.89-91, art.94¹, art.94²).

In primul rand, au fost modificate conditiile in care se poate solicita transferul de proceduri, pentru a elimina une inexactitati ale formei initiale a legii, care puteau conduce la utilizarea acestei forme de cooperare internationala in detrimentul solicitarii extradarii. Or, transferul de proceduri trebuie privit doar ca un remediu la imposibilitatea solicitarii sau acordarii extradarii, consacrat prin adagiul aut deder, aut judiciare, iar nu ca o metafora pentru frauda extradarea.

Potrivit art. 110, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 224/2006, transferul procedurii penale poate fi solicitat numai daca sunt intrunite doua conditii cumulative :

statul solicitat are competenta de jurisdictie in cauza si

extradarea nu poate fi solictata ori, in cazul in care s-a solicitat extradarea, cererea a fost respinsa.

Ca urmare a modificarii articolului 111, transferul procedurii penale se solicita de organul de urmarire penala competent, daca procedura se refera la activitatea de urmarire penala, sau de catre instanta pe rolul careia se afla cauza in prima instanta, daca procedura se refera la activitatea de judecata.

In toate cazurile insa, cererea de transfer al procedurii penale este formulata in baza incheierii prin care instanta competenta dispune motivat transferul. In acest sens, la cererea Ministerului Public, ori din oficiu, dupa caz, instanta competenta sa solutioneze cauza in prima instanta sau instanta pe rolul careia se afla cauza, dupa caz, verifica daca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru a se dispune transferul procedurii penale.

Modificarile aduse acestui titlu au in vedere in primul rand eliminarea neajunsurilor cauzate de abrogarea, prin dispozitiile art. 188 lit.d din Legea nr. 302/2004, a dispozitiilor art. 519-522 din Codul de procedura penala, coroborata cu faptul ca Titlul V al Legii nr.302/2004 nu acoperea decat ipoteza in care recunoasterea hotararii penale era solicitata de catre statul de condamnare, nu si pe cea in care condamnatul, insusi, era interesat in recunoasterea hotararii straine, in vederea contopirii pedepselor.

O completare importanta a fost adusa in ceea ce priveste audierile prin video-conferinta ( fostul art. 164, acum 165), prin stabilirea unei competente materiale speciale in formularea si solutionarea unor asemenea cereri, pentru curtile de apel, si respectiv, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie ( art. 165 alin.5 ).

1.2. Modificarea Codului de procedura civila si a altor legi civile relevante

Dupa anul 1993, Codul de procedura civila a suferit mai multe modificari:

Una dintre legile care au modificat Codul de procedura Civila, cu influenta auspra activitatii instantei in cursul anului 2006, este Legea nr. 219/2005, prin care in competenta de prima instanta a judecatoriilor s-au dat procesele si cererile in materie civila al caror obiect are o valoare de pana la 5 miliarde lei, spre deosebire de dispozitiile anterioare cand judecatoriile judecau procese si cereri pana la un miliard plus litigiile expres prevazute de art. 2.Aceasta a determinat cresterea numarului de cauze civile pe rolul instantei.

O alta modificare legislativa, ce a influentat activitatea instantei in cursul anului 2006, a fost adoptarea O.U.G. nr. 54/2006 privind regimul de contractelor de concesiune de bunuri proprietate publica, publicata in Monitorul Oficial nr. 569 din 30 iunie 2006, care la art. 66 prevede ca solutionarea litigiilor aparute in legatura cu atribuirea, incheierea, executarea, modificarea si incetarea contractului de concesiune, precum si a celor privind acordarea de despagubiri se realizeaza potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile ulterioare. Actiunea in justitie se introduce la sectia de contencios administrativ a tribunalului in a carui jurisdictie se afla sediul concedentului.

Ca urmare, in cauzele cu obiectele aratate mai sus ce au fost inregistratte dupa intrarea in vigoare a acestei ordonante de urgenta, s-a declinat competenta materiala in favoarea Tribunalului Bucuresti.

In Monitorul Oficial nr. 949/112.2006 s-a publicat Legea nr. 459/2006 de modificare si completare a Codului de procedura civila, ce va intra in vigoare incepand cu data de 101.2007.

Aceasta Lege nu a influentat activitatea instantei in cursul anului 2006, insa ca urmare a modificarilor pe care le reglementeaza, a determinat luarea unor masuri administrative pentru organizarea activitatii de judecata.

Astfel, art. I din Legea nr. 249/2006 a eliminat interventia instantei de executare in faza incipienta a executarii silite, astfel ca nu mai este necesara incuviintarea executarii silite. Ca urmare, s-au luat masuri privind desfiintarea completelor specializate in aceasta materie si a reorganizarii activitatii compartimentului executari civile.

Prin modificarea altor legi, judecatoriile au fost degrevate de solutionarea anumitor litigii. Astfel, prin Legea nr. 117/2006, pentru modificarea si completarea Legii nr. 119/1996, cu privire la actele de stare civila, comptenta privind rectificarea actelor de stare civila, care anterior apartinea judecatoriei, a fost data in favoarea primarului unitatii administrativ-teritoriale care are in pastrare actul de stare civila.

Pentru cunoasterea legislatiei noi, la nivelul instantei, in cursul anului 2006, intregul personal a avut acces electronic la programul legislativ.

De asemenea, zilnic, presedintele instantei a pus la dispozitia magistratilor lista actelor normative publicate in Monitorul Oficial, precum si revista trimestriala cuprinzand jurisprudenta, doctrina si comunicari - reprezentate in Buletinul Casatiei.

Prin internet - instalat la nivelul acestei instante - judecatorii au avut acces la jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, publicate pe web-site-ul Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

2. Modul de repartizare aleatorie a cauzelor la nivelul instantei

In cursul anului 2006, in cadrul acestei instante s-au luat toate masurile pentru asigurarea exigentelor cerute pentru asigurarea repartizarii aleatorii a cauzelor si respectarea principiului continuitatii completelor de judecata, masuri ce se regasesc in strategia de reforma a sistemului judiciar 2003-2007, potrivit careia unele din obiectivele strategice urmarite sunt asigurarea impartialitatii, transparentei, credibilitatii si sporirea eficientei actului de justitie.

In conformitate cu dispozitiile Legii nr. 303/2004 privind organizarea judiciara si a Regulamentului de ordine interioara a instantelor judecatoresti la Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti s-a avut in vedere, atat realizarea repartizarii aleatorii a cauzelor indiferent de materie, cat si aplicarea principiului continuitatii judecatorului in solutionarea cauzelor.

La aceasta instanta distribuirea aleatorie a cauzelor nou intrate s-a facut in anul 2006, ca si in anul precedent, in marea majoritate a cazurilor, pe baza sistemului informatizat ECRIS, program care a functionat la capacitate si la parametri normali, implementandu-se totodata sistemul informatic al numarului unic de dosar.

Programul ECRIS a fost extins la nivelul tuturor cauzelor inregistrate pe rolul Judecatoriei Sector 3 Bucuresti, inclusiv completului specializat in solutionarea cererilor de acordare a personalitatii juridice, care a utilizat in trecut aplicatia LOTUS cat si cauzelor privind masurile peventive.

Potrivit dispozitiilor Regulamentului de ordine interioara al instantelor judecatoresti, prin ordin al presedintelui instantei, avizat de Colegiul de conducere, au fost desemnate doua persoane cu atributii privind repartizarea aleatorie a cauzelor, un judecator in persoane d-nei Cristina Radac si un grefier, in persoana d-nei Florentina Niculae.

In ceea ce priveste functionalitatea sistemului informatic ECRIS, se constata ca acesta in general este viabil si, cu cateva exceptii, adaptat solicitarilor procedurale, asigurand respectarea dispozitiilor legale privitoare la modalitatea de primire si inregistrare a cauzelor nou intrate.

Cu toate acestea, au existat probleme la repartizarea aleatorie a unor cauze cum ar fi:

repartizarea aleatorie automata a dosarelor avand ca obiect divort prin acord nu se poate realiza cu respectarea termenul de 2 luni prevazut de art. 613¹ c.proc.civ., intrucat in acest obiect nu se regaseste in lista de obiecte unica la nivel national si astfel nu poate fi asociat termenul respectiv. In aceste conditii dosarul se inregistreaza ca divort si primeste termenul asociat acestui obiect.

repartizarea aleatorie aleatorie automata a dosarelor avand ca obiect ordonanta presedintiala nu poate fi efectuata atunci cand judecatorul dispune ca judecata sa se faca fara citarea partilor, intrucat acestui obiect ii este asociat un singur termen si anume termenul stabilit pentru judecarea cauzelor cu citarea partilor. In aceste conditii s-a ales modalitatea repartizarii aleatorii in sistem ciclic a acestor cauze potrivit art. 95 alin. 3 din Regulamentul de ordine interioara a instantelor judecatoresti.

aceeasi situatie este intalnita si in cazul asigurarii de dovezi, cand se dispune ca judecarea cauzei sa se faca fara citarea paratului.

in lista unica de obiecte, in materie civila, nu se regasea pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de act autentic de vanzare-cumparare, astfel ca inregistrarea acestor dosare se facea prin asocierea unui alt obiect din lista, cum ar fi actiunea in constatare. Incepand cu luna septembrie, lista unica de obiecte a fost modificata astfel ca in prezent se regaseste si acest obiect.

lista unica de obiecte nu este completa nici cu privire la sechestrul asigurator si poprirea asiguratorie, intrucat nu se regasesc in aceasta lista ridicarea sechestrului asiguratoriu si ridicarea popririi asiguratorii, ceea ce a dus la inregistrarea acestor cauze cu titulatura sechestru asigurator sau poprire asiguratorie.

se remarca faptul ca in lista unica de obiecte nu exista obligatia de intretinere. Este adevarat ca exista pensia de intretinere, insa acest obiect nu acopera toate situatiile practice, dat fiind faptul ca pensia de intretinere este doar o modalitate de executare a obligatiei de intretinere. S-au ivit situatii in care creditorul obligatiei de intretinere a solicitat executarea in natura a acestei obligatii si nu prin echivalent, iar cererea a fost inregistrata sub titulatura pensie de intretinere. De asemenea, apreciem ca este indicat a se distinge in cuprinsul listei intre stabilirea pensiei, majorarea sau reducerea acesteia.

au existat dificultati la repartizarea cauzelor ce au mai multe obiecte, cum ar fi divort si partaj, pretentii, reziliere si evacuare, anulare act si pretentii, contestatie la executare si intoarcerea executarii etc. Astfel, repartizarea si implicit, stabilirea gradului de dificultate se face, in functie de capatul de cerere care are un grad de complexitate mai mare, ceea ce determina o incarcatura inegala pe complete. Pe de alta parte in cazul divortului cu partaj, desi partajul are complexitatea mai mare, nu se poate inregistra cauza sub titulatura partaj, in conditiile in care divortul este capatul principal de cerere.

au existat, de asemenea, dificultati la repartizarea aleatorie a dosarelor avand ca obiect pretentii pe completele prezidate de judecatori stagiari, intrucat lista de obiecte nu distinge intre pretentii pana la 10.000 lei si pretentii peste 10.000 lei. S-a ajuns astfel la situatii in care judecatorului stagiar i-au fost repartizate cauze pe care nu le poate solutiona intrucat au ca obiect pretentii cu o valoare mai mare de 10.000 lei, ceea ce a determinat modificarea completului de judecata si o noua repartizare aleatorie in sistem ciclic.

in materie penala, dosarul nu poate fi diferentiat dupa cum dosarul este sau nu cu arestati sau cu minori, dat fiind faptul ca nu se poate realiza o asociere obiect-termen in acest sens, astfel ca nu se poate asigura o repartizarea aletorie care sa respecte dispozitiile procedurale privind celeritatea cu care trebuie solutionate astfel de dosare. Aceasta situatie se poate reglementa prin completarea listei cu obiecte in sensul aratat.

In ceea ce priveste repartizarea cauzelor trimise spre rejudecare dupa casare, aceasta s-a efectuat prin programul informatic de repartizare aleatorie in coditiile in care aceste cauze au primit numere noi de dosar.

Apreciem ca se impune ca aceste cauze sa nu mai primeasca numar nou de dosar in conditiile in care la inregistrarea cererilor li s-a tribuit nu numar unic de dosar. Astfel, cauza trimisa spre rejudecare ar urma sa fie inregistrata cu numarul unic si sa fie repartizata in sistem ciclic sau potrivit sistemului prev de art. 98 din Regulament, intrucat in prezent sistemul informatic ECRIS nu permite doua repartizari aletorii in cadrul aceluiasi dosar.

Incidentele procedurale au fost solutionate in conformitate cu dispozitiile art. 98 din Regulament, repartizarea aleatorie a cauzelor ca urmare a rezolvarii acestor incidente, facandu-se potrivit art. 98 alin. 3 din Regulament.

In conformitate cu dispozitiile art. 95 alin. 9 si 10 din Regulament toate modificarile aduse compunerii completelor de judecata ori repartizarii aleatorii au fost evidentiate intr-un registru special, iar incheierile si procesele-verbale introcmite in acest sens sunt pastrate in mape speciale.

Registrul de evidenta a modificarilor aratate mai sus cuprinde 348 de pozitii si mentioneaza numarul dosarului, descrierea modificarii, motivul si data modificarii, persoana care a efectuat modificarea si semnatura.

Se remarca faptul ca o mare parte din modificarile operate in repartizarea aleatorie a dosarelor au avut loc ca urmare a rezolvarii incidentelor procedurale privind abtinerea sau recuzarea, precum si ca urmare a gresitei repartizari a cauzelor la completele prezidate de judecatori stagiari, situatie rezultata din limitele sistemului informatic, asa cum au fost prezentate mai sus.

De asemenea, mai multe cauze au fost repartizate unui alt complet de judecata din cauza desfiintarii a trei complete de judecata civile, intervenita in urma hotararii Colegiului de conducere al instantei cu privire la infiintarea Sectiei civile si Sectiei penale in cadrul Judecatoriei Sector 3 Bucuresti.

3 Durata de solutionare a cauzelor

Din verificarile efectuate in statistica judecatoriei, tinuta la instanta, in anul 2006, termnele de solutionare a cauzelor pe materii se prezinta asfel:

In materie penala :

a)     intre 0 - 6 luni 2525 cauze

b)     intre 6 - 12 luni 285 cauze

c)     intre 1 -2 ani 34 cauze

d)     peste 2 ani 3 cauze.

In materie civila :

a)     intre 0 - 6 luni 21238 cauze

b)     intre 6 - 12 luni 249 cauze

c)     intre 1 -2 ani 575 cauze

d)     intre 2 - 3 ani 89 cauze

e)     peste 3 ani 20 cauze

Cauze cu minori si de dreptul familiei :

a)     intre 0 - 6 luni 2046 cauze

b)     intre 6 - 12 luni 52 cauze

c)     intre 1 -2 ani 117 cauze

d)     intre 2 - 3 ani 13 cauze

e)     peste 3 ani 1 cauze

Cauze ce au ca obiect cereri de incuviintare a executarii silite:

intre 0 - 6 luni   4899 cauze

Cauze ce au ca obiect cereri de acordare a pesonalitatii juridice asociatiilor de proprietari:

intre 0 - 6 luni 213 cauze

Cauze ce au ca obiect cereri de acordare a personalitatii juridice asociatiilor fundatiilor sau oricaror persoane juridice, conform O.U. nr. 26/2006

Intre 0 - 6 luni    315 cauze

Cauze ce au ca obiect pretentii comerciale:

a.     intre 0 - 6 luni 7971 cauze

b.     intre 6 -12 luni 31 cauze

c.      intre 1 -2 ani 66 cauze

d.     intre 2 -3 ani 4 cauze

e.     peste 3 ani - cauze.

Cauze ce au ca obiect cererile de investire cu formula executorie a titlurilor, altele decat hotararile judecatoresti:

Intre 0 - 6 luni 5194 cauze

4. Cresterea gradului de specializare in activitatea judiciara

4.1. Situatia sectiilor si complete lor specializate, impactul infiintarii acestora asupra calitatii activitatii instantei

La Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti activitatea de judecata s-a desfasurat cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor si continuitatii, cu exceptia situatiilor in care judecatorul repartizat pe complet nu poate participa la judecata din motive obiective. Cauzele repartizate unui complet de judecata nu au fost trecute altui complet decat in conditiile prevazute de lege.

Tinand seama de specificul instantei, in raport de natura si numarul cauzelor la aceasta Judecatorie, au fost infiintate 29 de complete specializate pentru minori si familie si 10 complete ce solutioneaza procesele funciare, in conformitate cu art. 2 alin. 2 din Titlul XIII al Legii nr. 247/2004 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei.

Din cele 29 de complete specializate de minori si familie propuse de Colegiul de Conducere al Judecatoriei si infiintate conform art. 41 din Legea nr. 317/2004, prin hotararea Sectiei de judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii, doua din aceste complete solutioneaza cauze penale privind pe minori sau infractiuni savarsite asupra minorilor.

La nivelul instantei, in materie penala, au fost infiintate, totodata si doua complete specializate ce solutioneaza infractiuni de coruptie si infractiuni asimilate acestora, conform Legii nr. 78/2000, modificata si completata.

In materie civila, pe langa completele specializate ce solutioneaza cauze pentru minori si familie si cele ce solutioneaza pricini funciare, mai sunt infiintate urmatoarele complete specializate:

a)     trei complete ce functioneaza saptamanal si solutioneaza cererile de incuviintare a executarii silite;

b)     un complet ce functioneaza saptamanal si solutioneaza cererile de acordare a personalitatii juridice asociatiilor, fundatiilor si sindicatelor, formulate conform O.G. nr. 26/2000, modificata prin O.U.G. nr. 37/2003;

c)     un complet ce functioneaza saptamanal si solutioneaza cererile de acordare a personalitatii juridice asociatiilor de proprietari conform Legii nr. 114/1996;

d)     doua complete ce functioneaza saptamanal si solutioneaza cererile de investire cu formula executorie a titlurilor executorii, altele decat hotararile judecatoresti;

e)     27 de complete specializate ce solutioneaza cauzele comerciale;

f)      doua complete specializate ce functioneaza saptamanal si solutioneaza cererile de suspendare provizorie a executarii hotararilor, formulate in conformitate cu dispozitiile art. 403 alin. 4 Cod procedura civila, in compunerea carora intra presedintele instantei sau inlocuitorul sau.

Completele de judecata si componenta acestora au fost stabilite de Colegiul de Conducere la inceputul anului, iar planificarea permanentei se face de presedintele instantei, cu acordul Colegiului de Conducere, tinandu-se intotdeauna seama de completele de judecata din care face parte judecatorul, avand prioritate asigurarea timpului necesar studierii dosarelor.

Activitatea de judecata pe complete si pe completele specializate s-a desfasurat in fiecare zi a saptamanii, de luni pana vineri. Sambata si duminica au fost programate completele ce judeca cauzele penale urgente, in regim de peramanenta, in materia luarii masurii preventive, a autorizarii efectuarii perchezitiilor etc.

Colegiul de Conducere al instantei a apreciat ca este justificata infiintarea unor sectii specializate, una penala si alta civila, mai cu seama tinand cont si de cresterea predictibila a volumului de activitate, la nivelul acestui an, dar si de preconizatele modificari de competenta materiala in materie penala.

Lipsa sectiilor specializate in solutionarea cauzelor civile, pe de o parte, si a celor penale, pe de alta parte, in conditiile unui volum de activitate ascendent, reprezinta o disfunctie in ceea ce priveste activitatea judecatoreasca pe materii, cu consecinte in asigurarea calitatii actului de justitie si asimilarii dispozitiilor substattiale si procedurale in materia respectiva.

Prin Hotararea nr. 262/2006 Consiliul Superior al Magistraturii a aprobat infiintarea sectiilor civile si penale la nivelul Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti.

Apreciem ca atat activitatea desfasurata pana in prezent in completele specializate, cat si cea din cadrul sectiilor civile si penale vor conduce la cresterea calitatii actului de justitie.

Pregatirea specializata a judecatorilor va avea o incidenta directa asupra calitatii redactarii hotararilor judecatoresti.

In viitor, desfasurarea activitatilor in cadrul sectiilor si completelor specializate, corelata cu formarea continua in cadrul Institutului National al Magistraturii si in mod descentralizat la nivelul Curtii de Apel Bucuresti va determina cresterea credibilitatii sistemului judiciar in ansamblul sau.

4.2. Formarea specializata a judecatorilor, atat in mod centralizat (prin INM), cat si prin programele de formare - perfectionare profesionala, desfasurate la nivelul instantei

Pregatirea profesionala a judecatorilor constituie o conditie necesara pentru realizarea procesului de reforma si garantie a independentei si impartialitatii acestora in exercitarea functiei.

Legea nr. 303/2004 reglementeaza in mod imperativ « formarea profesionala continua si evaluarea periodica a magistratilor ». Potrivit dispozitiilor acestei legi, alaturi de perfectionarea individuala in cadrul instantelor, magistratii trebuie sa participe cel putin o data la trei ani, la programe de perfectionare profesionala continua, organizate de Institutul National al Magistraturii, de institutii de invatamant superior din tara sau strainatate, ori la alte forme de perfectionare profesionala.

In acest sens, Consiliul Superior al Magistraturii aproba anual, la propunerea Institutului Superior al Magistraturii, programe de formare profesionala continua a magistratilor, tinand seama de necesitatea specializarii lor.

Totodata, magistratilor le revine obligatia ca prin eforturi individuale, sa-si aprofundeze continuu cunostintele teoretice, sa-si actualizeze informatiile in domeniul legislatiei nationale si comunitare.

Marea majoritate a magistratilor care functioneaza in cadrul Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti si-au indeplinit indatoririle privind perfectionarea continua prin participarea la cursuri de perfectionare si la sedinte de invatamant profesional organizate in cadrul institutiei si la seminarii de formare continua descentralizata.

In cursul anului 2006 o parte din judecatorii acestei instante au urmat cursuri de formare continua, dupa cum urmeaza:

- judecator Madalina Muscalu - « Aspecte discutabile privind competenta materiala in solutionarea unor tipuri de actiuni, caile de actac si timbrajul, procedura abtinerii si recuzarii, aspectul calitatii procesuale pasive a statului roman prin Ministerul Finantelor Publice, in cazul succesiunilor vacante, in actiunile reale sau personale patrimoniale », seminar organizat de Institutul National al Magistraturii ;

- judecatorii Maria Ceausescu, Monica Starcea si Ana Maria Dinescu - « Dreptul comunitar si efectele sale asupra practicii judiciare din Romania » - seminar organizat de Institutul National al Magistraturii ;

- judecator Brandusa Chiujdea - seminarul « Spalare de bani » - organizat de Institutul National al Magistraturii, precum si la seminariile « Raspunderea disciplinara a magistratilor » - organizat de Consiliul Superior al Magistraturii si « Arestarea preventiva si perchezitia » - organizat de Consiliul Superior al Magistraturii, in colaborare cu Ambasada SUA si Abba Celli ;

- judecator Andreea Popescu - a participat la seminarul « Pregatirea pentru purtatorii de cuvant » organizat de Consiliul Superior al Magistraturii ;

- judecator Adina Stanoiu - a participat la seminarul « Introducerea in dreptul comunitar », Procedura intrebarilor prejudiciale, Aspecte din jurisprudenta CEJ si TPI in principalele materii.

- judecator Claudia Albulescu - a participat la seminarii organizate de Curtea de Apel Bucuresti in cadrul formarii descentralizate - « Introducere in drept comunitar si CEDO », « Protectia dreptului de proprietate ».

In cadrul invatamantului profesional desfasurat in instanta, au avut loc 10 dezbateri in cadrul carora judecatorii desemnati de presedintele instantei au intocmit si prezentat materiale privind diverse probleme de drept.

Astfel, dezbaterile in materie civila si penala au privit probleme referitoare la:

Totodata au avut loc sedinte de analiza a solutiilor pronuntate in materie civila si penala, sedinte in care magistratii au analizat practica judiciara a instantei, precum si a instantelor de control judiciar.

Incepand cu luna septembrie 2006 s-au organizat si sedinte de unificare a practicii, cu participarea tuturor judecatorilor in care s-au dezbatut problemele controversate din practica in scopul crearii unei justitii previzibile.

De asemenea, la nivelul instantei, in cadrul activitatii de formare continua descentralizata au fost numiti responsabilii cu aceste activitati la nivelul instantei, respectiv judecatorii Gabriela Florescu si Brandusa Chiujdea.

In cadrul activitatii de formare continua descentralizata la nivelul instantei s-au stabilit urmatoarele teme :

Aspecte privind ocrotirea minorului din perspectiva Legii nr. 272/2004 ;

Executarea creantelor impotriva statului. Jurisprudenta CEDO in aceasta materie;

Noile modificari legislative in materia cooperarii judiciare internationale in materie penala

In luna noiembrie s-a organizat la Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti un seminar de formare continua cu participarea a 30 de judecatori, seminarul fiind adresat judecatorilor de la judecatoriile arondate Tribunalului Bucuresti. La acest seminar, cu tema « Executarea creantelor impotriva statului. Jurisprudenta CEDO in aceasta materie » au participat judecatorii instantei care solutioneaza cauze civile si judecatori ai altor instante.

In viitor, pentru imbunatatirea pregatirii magistratilor se vor lua masuri pentru actualizarea periodica a programului de formare continua   in functie de jurisprudenta I.C.C.J.,C.J.C.E. si C.E.D.O.

5. Indici de calitate

5.1. Ponderea atacabilitatii hotararilor

Total hotarari pronuntate : 25.118 din care :

-civil, comercial si dreptul familiei =22.171;

-penal =2947.

Total hotarari atacate:3408

Hotarari atacate in civil , comercial si dreptul familiei =2158

Hotarari atacate in penal =1250

Pondere atacabilitate la total hotarari pronuntate: 13,56 %

5.2.Indicele de casare/ mentinere a hotararilor in caile de atac

Total hotarari desfiintate/modificate in caile de atac : 902

Nr. hotarari desfiintate/modificate in materie civila, comerciala si dreptul familiei =757

Nr.hotarari desfiintate/modificate in materie penala = 145

Indicele de desfiintare /modificare la total solutii pronuntate: 3,59.

Nr. de hotarari ramase definitive si irevocabila =24.216

5. Principalele motive de casare inregistrate

Din analiza practicii de casare inregistrata in anul 2006 retinem spre analiza, in vederea unificarii practicii judiciare, unele probleme de drept controversate, reflectate in decizii ale instantelor de control, ce s-au pronuntat in solutionarea cailor de atac formulate impotriva sentintelor acestei instante.

In materie penala

Principalele motive care au condus la desfiintarea sau casarea hotararilor de catre instantele de control judiciar au fost :

- gresita apreciere a gradului de pericol social al infractiunii ;

- gresita aplicare a legii ;

- gresita interpretare a probelor administrate ;

- retragerea plangerii penale prealabile sau impacarea partilor intervenita in fata instantei de recurs, precum si dovada imposibilitatii de prezentare a partii vatamate la doua termene consecutive de judecata, dovada facuta in fata instantei de recurs;

- depunerea de catre petent, in fata instantei de apel, a dovezilor cerute de lege pentru reabilitarea judecatoreasca;

- lipsa rolului activ al instantei de judecata ;

- interventia ulterioara a unei cauze de inlaturare a raspunderii penale - prescriptia speciala a raspunderii penale.

In materie civila

Din analiza dosarelor inregistrate in registrul practicii de casare in materie civila, pe 2006, retinem spre analiza decizii ale instantelor de control, ce s-au pronuntat in solutionarea cailor de atac formulate impotriva sentintelor acestei instante.

1.Verificarea termenului in cazul plangerii indreptate impotriva executorului judecatoresc, intemeiata pe prev.Lg.188/2000

Prin Sent.Civ.nr.1999/7.02005 pronuntata de Judecatoria Sectorului 3 in dosarul nr.14.061/2003 a fost admisa plangerea creditoarei si constatat nejustificat refuzul executorului judecatoresc de a continua executarea silita.

Astfel, instanta a constatat ca executarea silita poarta asupra obligatiei debitoarei de predare a imobilului si la staruinta creditoarei de a se indeplini in continuare actele de executare, executorul judecatoresc a emis un refuz in data de 25.10.2004. Executorul judecatoresc a motivat acest refuz pe imprejurarea ca nu coincide adresa imobilului din titlul executoriu cu cea din contractul de vanzare-cumparare si cartea de identitate a creditoarei.Instanta a constatat insa ca, adresa din cartea de identitate este aceeasi cu cea din actul de proprietate si a retinut ca oricum executorul judecatoresc trebuia sa se deplaseze la imobilul indicat in titlul executoriu si sa verifice identitatea persoanei care foloseste imobilul si care este obligata sa-l predea.Motivele privind identitatea dintre imobile nu priveau executarea silita, instanta de fond facand deja aceste verificari in cadrul actiunii in revendicare.Interesul acestei lamuriri il avea oricum debitoarea care avea deschisa calea contestatiei la executare.Executorul, refuzand continuarea executarii a prejudiciat interesele creditoarei si a ocrotit interesele debitoarei.

Solutia primei instante a fost modificata in tot prin admiterea recursului de catre Tribunalul Bucuresti-Sectia a III a Civila in dosarul nr.5027/2005 prin Decizia Civila nr.115/16.01.2006. A fost admisa exceptia tardivitatii formularii plangerii si respinsa plangerea in consecinta, pe considerentul ca, in raport de prev.art.53 al.2 din Lg.188/2000, termenul pentru formularea plangerii de catre creditoare curge de la data luarii la cunostinta de refuzul exprimat de executorul judecatoresc in cadrul procesului verbal .Intrucat aparatorul creditoarei a fost prezent la intocmirea acestuia, termenul de 5 zile se calcula de la aceasta data si nu de la o data ulterioara datei intocmirii procesului-verbal. Instanta de fond a facut o interpretare gresita a prevederilor sus enuntate si a respins exceptia tardivitatii ca neantemeiata, confundand data la care s-a luat cunostinta de refuzul executorului cu data motivarii acestui refuz, in caz de staruinta a creditorului.

2. Reconstituirea dreptului de proprietate in conditiile Lg.18/1991, in cazul in care pentru amplasamentul solicitat au mai fost emise si alte titluri de proprietate valabile.

Prin Sent.Civ.nr.2056/8.02005 pronuntata de Judecatoria Sectorului 3 in dosarul nr.14.746/200 a fost respinsa actiunea reclamantei WC formulata in contradictoriu cu Comisia Locala de aplicare a Lg.18/1991 a Sectorului 3 si Comisia Municipala de pe langa Prefectura Municipiului Bucuresti avand ca obiect obligarea primei parate la reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafetei de 5000 mp teren intravilan situat pe raza sectorului 3 si care a fost atribuit altei persoane, precum si obligarea celei din urma sa emita titlul de proprietate, conform propunerii facute de prima parata.Instanta de fond a apreciat ca este suficient pentru respingerea actiunii, raspunsul nefavorabil primit de la aceste institutii intrucat pentru terenul respectiv mai fusesera emise alte 2 titluri de proprietate si numai in situatia anularii acestora cererea reclamantei putea fi primita.Intrucat reclamanta nu a solicitat Comisiei Municipale reconstituirea dreptului de proprietate pe un alt amplasament pentru ca instanta sa poata aprecia asupra modului de solutionare a cererii, actiunea nu poate fi admisa.

Solutia instantei de fond a fost mentinuta de Tribunalul Bucuresti-Sectia a IV a Civila care a respins ca nefondat apelul, in cadrul dosarului nr.2819/2005.Instanta de control a retinut ca reclamanta ar fi trebuit eventual sa conteste refuzul Comisiei Locale care are competenta jurisdictionala in aceasta materie, iar ulterior impotriva raspunsului Comisiei Municipale reclamanta ar fi putut sa formuleze contestatie la judecatorie.Reclamanta nu a respectat aceasta procedura speciala prev.de Lg.18//1991 modificata si de Lg.1/2001 si din aceasta cauza solutia judecatoriei este corecta.

Ordonanata presedintiala . Conditii de admisibilitate

Prin Sent.Civ.nr.718912.09.2005 pronuntata de Judecatoria Sectorului 3 in dosarul nr.10.023/2005 a fost admisa cererea reclamantei avand ca obiect obligarea paratului sa-i permita efectuarea de urgenta a lucrarilor de consolidare si reparatii la imobilul proprietatea sa, prin abtinerea de la orice acte sau fapte care sa conturbe aceasta activitate .Pronuntand aceasta solutie instanta a retinut ca imobilul in litigiu este monument istoric inscris pe lista anexa a Ordinului nr.2314/2004 al Ministerului Culturii si Cultelor si din expertiza si studiul efectuate in cauza, depuse la dosar, rezulta ca lucrarile de reparatii si consolidari la imobil trebuie facute in regim de urgenta, orice intarziere putand avea repercursiuni grave asupra existentei cladirii.Apreciind indeplinite conditiile de admisibilitate prev.de art.581 c.p.civ., instanta a pronuntat o hotarare executorie, fara somatie, care urma sa-si produca efectele pana la data ramanerii definitive a solutiei pronuntate pe fondul cauzei.

Instanta de control a respins ca nefondata actiunea prin Decizia Civila nr.1669/29.11.2005 pronuntata de Tribunalul Bucuresti-Sectia a V a Civila in dosarul nr.4859/2005 retinand ca cele 2 documente pe care si-a intemeiat instanta de fond solutia nu sunt relevante, unul fiind un proiect intocmit in anul 1992, iar altul un studiu privind valoarea istorico-arhitectural-urbanistica a imobilului.Din aceste 2 documente nu rezulta urgenta efectuarii lucrarilor, ci doar modalitatea in care trebuie efectuate unele lucrari.Totodata, lipsa unor precizari explicite referitoare la lucrarile pe care doreste sa le efectueze reclamanta si indicarea lor doar generica nu e suficienta pentru ca instanta sa aprecieze admisibilitatea cererii.Pe de alte parte, in conditiile in care in podul imobilului paratul detine o incapere improvizata cu privire la care partile sunt in conflict si isi disputa dreptul de proprietate asupra ei, actiunea reclamantei este si nefondata intrucat nu s-a facut dovada ca paratul ar impiedica in vreun fel lucrarile pe care doreste sa le efectueze reclamanta, iar pentru admiterea actiunii si pentru incaparea detinuta de parat la nivelul podului nu exista nici un temei juridic.Altfel, ar insemna ca instanta ar putea transa pe calea ordonantei presedintiale fondul litigiului vizand dreptul de proprietate asupra acestei incaperi, fapt nepermis pe aceasta cale.

4. Actiune in constatare.Admisibilitate

Prin Sent.Civ.nr.8056/15.10.2004 pronuntata de Judecatoria Sectorului 3 in dos.nr.9420/2004 a fost respinsa ca inadmisibila actiunea reclamantei prin care se solicita in contradictoriu cu Mun.Bucuresti si cu SC Titan AL SA sa se constate dreptul reclamantei de a cumpara in conditiile Lg.85/1992 rep.si Decr.lg.61/1990 locuinta inchiriata pe care o detine, aceasta nefacand parte din categoria locuintelor sociale. In cauza, instanta a constatat ca reclamanta are deschisa calea actiunii in realizare, daca se stabileste ca locuinta respectiva nu se incadreaza in categoria locuintelor sociale, pe calea unei cereri avand ca obiect obligarea unitatii administrativ teritoriale sa incheie contract de vanzare-cumparare.

Prin Decizia Civila nr.984/01.06.2005 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti-Sectia a III a Civila in dosarul nr.319/2005 a fost admis apelul reclamantei, anulata sentinta instantei de fond si admisa actiunea, constatandu-se ca reclamanta are dreptul de a cumpara in conditiile Lg.85/1992 rep. si Decretului-lege nr.61/1990, locuinta inchiriata intrucat nu face parte din categoria locuintelor sociale. S-a retinut ca reclamanta a formulat o actiune in constatare pozitiva si interogatorie prin care tinde la determinarea paratului sa demonstreze temeiul in baza caruia a procedat la calificarea locuintei ca atare, cu consecinta lipsei dreptului la cumparare in privinta acesteia si implicit sa recunoasca dreptul reclamantei la cumpararea locuintei.Actiunea in realizare ar fi privit obligarea paratului sa vanda locuinta inchiriata si reclamanta ar fi avut deschisa astfel o cale daca nu s-ar fi pus in discutie calificarea locuintei inchiriate ca locuinta sociala; chiar si in cazul actiunii in realizare ar fi trebuit constatat in prealabil, fie prin solutionarea ca principal capat de cerere, fie ca o chestiune prealabila, dreptul reclamantei de a cumpara locuinta, ca urmare a determinarii categoriei din care face parte locuinta.

1) Data savarsirii faptei, in cazul contraventiilor prevazute de Legea nr. 50/1991

Prin sentinta civila nr. 4170/2006 a Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti a fost admisa plangerea formulata de petenta S.C Distrigaz Sud S.A impotriva procesului-verbal de contraventie nr.0013092/201.2006, incheiat de intimata Primaria Sectorului 3 Bucuresti si a fost anulat acest proces-verbal de contraventie, petenta fiind exonerata de plata amenzii contraventionale. Pentru a pronunta aceasta solutie, prima instanta a retinut ca in cuprinsul procesului-verbal nu este mentionata data savarsirii faptei si ca aceasta este o mentiune obligatorie a procesului-verbal, lipsa acesteia fiind sanctionata, potrivit art.17 din O.G nr. 2/2001, cu nulitatea procesului-verbal.

Prin decizia civila nr. 1694/2006 a Tribunalului Bucuresti - Sectia a VIII-a s-a admis recursul declarat de intimata impotriva sentintti civile mai sus mentionate si a fost modificata in tot aceasta sentinta, in sensul ca a fost respinsa plangerea ca neintemeiata.

Instanta de control judiciar a retinut ca in mod gresit instanta de fond a stabilit ca procesul-verbal are un viciu de forma sanctionat cu nulitatea absoluta, viciu dat de lipsa mentiunii privind data savartirii contraventiei. Astfel, s-a aratat ca trebuia avuta in vedere decizia nr. 7/20.11.2000 a Curtii Supreme de Justitie in Sectii Unite, prin care s-a solutionat recursul in interesul legii promovat de procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie, instanta suprema stabilind ca in cazul constructiilor in curs de executare data savarsirii contraventiei este data constatarii contraventiei, iar in cazul constructiilor finalizate, fapta se consideri terminata la data terminarii constructiei. Ulterior pronuntarii acestei decizii date in recursul in interesul legii, Legea nr.50/1991 a fost modificata, iar in urma multiplelor modificari aduse acesteia, printre care si acelea din art.37 alin. 5, care stabilesc ca "constructiile executate fara autorizatie de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia, precum si acelea care nu au efectuata receptia la terminarea lucrarilor, potrivit legii, nu se considera finalizate". Mai mult, in art.35 alin. 1 din Legea nr. 50/1991 s-a prevazut ca "in conditiile prezentei legi, descrierea faptei ce constituie contraventie se face cu indicarea locului, datei si orei constatarii, in conformitate cu dispozitiile art. 31".

Prin urmare, s-a concluzionat de instanta de control, intrucat, asa cum s-a decis de Inalta Curte de Casatie si Justitie, in cazul lucrarilor in curs de executare - cum sunt considerate, in temeiul art.37 alin. 5 din Legea nr.50/1991, republicata, si lucrarile pentru care a fost sanctionata petenta S.C DGN Distrigaz Sud S.A prin procesul-verbal de contraventie in cauza - data constatarii contraventiei este considerata data savarsirii acesteia, iar data constatarii contraventiei este mentionata in procesul-verbal de contraventie nr. 001384/2006, plangerea formulata de petenta fiind neintemeiata.

2) Majorare pensie de intretinere. Veniturile debitorului care trebuie avute in vedere la calculul pensiei deintretinere

Prin sentinta civila nr. 2731/2006 a Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti a fost admisa actiunea formulata de reclamanta S.S si s-a majorat pensia de intretinere stabilita in sarcina paratului si in favoarea minorului C.A de la suma de 1.500.000 Rol lunar la suma de 269 Ron lunar, incepand cu data introducerii actiunii si pana la majoratul minorului. S-a retinut de prima instanta ca, de la data pronuntarii sentintei civile prin care paratul a fost obligat la pensia de intretinere de 1.500.000 Rol veniturile acestuia au crescut, in egala masura amplificandu-se si nevoile minorului, in raport de varsta acestuia si de cerintele materiale si spirituale specifice varstei.

Prin decizia civila nr. 1362/2006 a Tribunalului Bucuresti - Sectia a IV-a Civila - s-a admis recursul declarat de reclamanta impotriva sentintei civile mai sus mentionate si a fost modificata in parte aceasta sentinta, in sensul ca a fost majorata pensia de intretinere stabilita in sarcina paratului si in favoarea minorului de la suma de 1.500.000 Rol la suma de 340 Ron lunar, de la data introducerii actiunii si pana la majoratul minorului.

Instanta de control judiciar a retinut ca in mod gresit, instanta de fond a calculat cuantumul pensiei de intretinere majorate luand in considerare ca baza de calcul, venitul net realizat de parat incepand cu luna aprilie 2006 si nu media lunara a veniturilor nete incasate de parat pe ultimele 6 luni.

S-a mai retinut de instanta de control ca la stabilirea pensiei de intretinere datorata minorului, instanta de fond trebuia sa aiba in vedere veniturile cu caracter de continuitate realizate de parit, iar in cadrul acestora nu puteau fi incluse sporurile primite de parat in timp ce s-a aflat in perioada misiunii din strainatate. In cadrul veniturilor insa instanta de fond trebuia sa includa premiul anual, acesta fiind un venit obtinut de parat la sfarsitul fiecarui an si avand asadar caracter de continuitate.

3) Obligarea la plata taxei de concesiune. Calitate procesuala pasiva

Prin sentinta civila nr. 1373/2006 a Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti a fost admisa exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului M.J.T si a fost respinsa actiunea formulata de reclamantul Municipiul Bucuresti prin Primarul General ca fiind formulata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva. Prima instanta a retinut ca potrivit actului aditional nr. 3 la contractul de asociere nr. 11/1995 privind finalizarea bl. L110 - ansamblul Labirint, incheiat intre C.G.M.B si S.C Arcom S.A, urmare a preluarii in deplina proprietate a blocului de locuinte de catre S.C Arcom S.A, terenul aferent in suprafata de 1180 mp a fost concesionat in intregime S.C Arcom S.A pe toata durata existentei constructiei, taxa de concesionare anuala fiind de 17.680.679 Rol, actualizata cu rata inflatiei. La data de 26.08.1998, intre parat si S.C Arcom S.A s-a incheiat contractul de vanzare-cumparare nr.10866, prin care societatea a vandut paratului ap.46 din Ansamblul Labirint, bl.L110, in schimbul pretului vanzarii de 20.390 USD+TVA si a obligatiei asumate de cumparator de a plati Municipiului Bucuresti taxa anuala de concesionare a terenului aferent apartamentului, in suprafata de 19,15 mp.

Instanta de fond a apreciat ca, din interpretarea continutului acestei clauze, in raport de vointa reala a partilor contractante, rezulta ca vanzatoarea a urmarit transmiterea in patrimoniul cumparatorului a obligatiei de plata a taxei de concesiune izvorand din contractul de concesiune incheiat cu reclamantul, desi potrivit legii cumparatorul dobandea in virtutea contractului de vanzare-cumparare dreptul de proprietate asupra apartamentului, cu toate prerogativele sale, inclusiv folosinta bunului si implicit a terenului aferent, fiind lipsita de orice fundament clauza suplimentara privind plata valorii anuale a taxei de concesionare a terenului aferent.

Prin decizia civila din 26.09.2006 a Tribunalului Bucuresti - Sectia a V-a Civila - a fost admis recursul declarat de reclamant impotriva sentintei civile mai sus mentionate, a fost casata aceasta sentinta si trimisa cauza spre rejudecare la aceeasi instanta.

Instanta de control judiciar a retinut ca S.C Arcom S.A a instrainat apartamentul proprietatea sa, transmitand in felul acesta atat drepturile, cat si obligatiile privind concesionarea terenului conform contractului de asociere nr.11/1995, stipulandu-se, totodata, obligatia cumparatorului de a suporta taxa de concesionare. Chiar daca paratul nu este parte in actul juridic anterior, acesta este tinut de efectele actului juridic initial, respectiv drepturile si obligatiile create prin incheierea acestuia si prin urmare, de obligatiile impuse prin contractul de asociere.Avand un drept de folosinta asupra terenului in cauza, paratul are si obligatia platii taxei de concesiune cu privire la acesta si in consecinta are calitate procesuala pasiva.

6. Masuri pentru unificarea practicii judiciare la nivelul instantei

Realizarea unui sistem judiciar independent, impartial, credibil si eficient reprezinta o conditie necesara pentru suprematia legii si a principiilor statului de drept.

Pentru atingerea acestui obiectiv este necesar ca fiecare instanta componenta a sistemului judiciar sa indentifice si sa remedieze aspectele negative prin garantarea independentei justitiei, asigurarea calitatii si eficientei actului de justitie, creandu-se astfel, un sistem modern, capabil sa se adapteze cerintelor europene.

In ceea ce priveste Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti, din punct de vedere al functiei de vicepresedinte, s-au constatat urmatoarele categorii de disfunctii, pentru care se vor prezenta si directiile de actiune in vederea inlaturarii.

Una din principalele deficiente cu care se confrunta sistemul romanesc de justitie, cu incidenta asupra calitatii actului de justitie si a credibilitatii sale este practica judiciara neunitara si aplicarea neunitara a legislatiei in vigoare.

Si la Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti s-au pronuntat solutii diferite in rezolvarea aceleiasi probleme de drept, atat in materie civila, cat si penala. Mai mult decat atat, la analiza practicii de casare s-a constatat ca si la nivelul instantelor de control judiciar, pronuntandu-se solutii diferite in cazuri identice.

Unificarea practicii judiciare la toate nivelurile - fond - apel - recurs - va avea ca rezultat crearea unei justitii previzibile, ceea ce va detemina sporirea gradului de incredere in justitie. De asemenea, va duce la sporirea calitatii actului de justitie, prin scaderea numarului de cauze a caror solutie a fost modificata in caile de atac.

Pentru unificarea practicii judiciare la nivelul acestei instante s-au intreprins urmatoarele masuri:

1.Planificarea in cadrul studiului profesional al judecatorilor, a unor teme care sa includa problemele de drept a caror solutionare este neunitara si discutarea lor cu toti magistratii, astfel incat sa se ajunga la o solutie unitara. Astfel, avand in vedere solutiile neunitare prezentate mai sus, pentru 2006 au fost planificate teme ca :

- Plangerea impotriva actelor procurorului-plangerea adresata instantei intemeiata pe dispoz.art. 278 ¹ C.p.p..Aspecte controversate in practica judiciara.

- Aprecierea cererilor de evacuare prin prisma OG 40/1999 cu modificarile ulterioare

- Rolul activ al judecatorului in procesul penal roman

- Actiunea in regres a asiguratorului CASCO impotriva persoanei vinovate de producerea socului , asigurat reprezentat de autoritatea locala ce are in in administrare artera de circulatie

-Sarcina probei in plangerile impotriva proceselor verbale de constatare si sanctionare a contraventiilor

- Suspendarea executarii silite in cadrul contestatiei la executare si restituirea cautiunii depuse pentru solutionarea cererii de suspendare

Masura arestarii preventive.Aspecte controversate in practica judiciara

- Interpretarea si aplicarea art. 481 C.cicil in raport de prevederile Lg.nr.10/2001

- Infractiuni cu efecte complexe. Judecarea actiunii civile alaturate celei penale. Problema efectelor secundare sau colaterale cu incadrarea juridica distincta

- Aspecte legate de inscrierile prevazute de art. 1 din OG nr. 5/2001 ce pot constitui temei al emiterii somatiei de plata.

De asemnea, incepand cu septembrie 2006, lunar s-au desfasurat sedinte de unificare a practicii judiciare in urmatoarele materii :

- septembrie - Actiunea in pretentii. Contractul de depozit in vederea achizitionarii unui autoturism Dacia incheiat cu C.E.C.-ul . Natura comerciala a litigiului. Procedura concilierii directe . Solutionarea fondului cauzelor avand ca obiect actiunea in pretentii.

- octombrie - Interpretarea neunitara a dispoz.art. III al. 3 din Lg.nr. 356/2006 de modif. a C.p.p. si interpretarea dispoz.art. 278 ¹ al. 13 C.p.p .

- noiembrie -Inscrisuri ce pot constitui temeiul admiterii solmatiei de plata

-decembrie -Modalitatea de solutionare a plangerilor prealabile inainte de modificarea C.p.p. prin Lg.356/2006.

2. O alta directie de actiune in vederea atingerii acestui scop este si imbunatatirea accesului magistratilor la jurisprudenta si la Monitorul Oficial.

La aceasta instanta se asigura o informare zilnica a judecatorilor cu privire la actele normative nou aparute in Monitorul Oficial, prin prezentarea listei actelor normative in toate birourile. De asemenea, magistratii Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti au acces la legislatie si in sistem informatizat - in programul ECRIS, precum si la Monitorul Oficial, prin INTERNET.

Cunoasterea de catre judecatori a practicii instantelor de control judiciar, a deciziilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a hotararilor Curtii Constitutionale si ale CEDO. Deciziile pronuntate de Inalta Curte de Casatiei si Justitie, pronuntate in interesul legii, deciziile Curtii Constitutionale si deciziile CEDO se pun periodic la dispozitia judecatorilor, o data cu publicarea lor in Monitorul Oficial.

De asemenea, in cadrul programului de formare continua a judecatorilor la Judecatoria Sector 3 Bucuresti s- a organizat un seminar avand ca tema Executarea creantelor impotriva statului. Jurisprudenta CEDO in aceasta materie, la care au participat judecatori si de la alte instante.

Trimestrial, judecatorii anume desemnati de presedintele instantei au sustinut referate cu privire la practica de casare in materie civila si penala, problemele puse in discutie, fiind analizate cu participarea tuturor magistratilor.

4. Pregatirea specializata a magistratilor - pe materii - civila si penala - este si ea o solutie pentru unificarea practicii. Aceasta are incidenta si asupra calitatii actului de justitie.

La Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti, avand in vedere volumul mare de activitate pe cele doua materii - civila si penala.

Consiliul Superior al Magistraturii a dispus crearea sectiilor civile si penale, incepand cu 1.01.2007

Prin hotararea nr. 262/2006 Consiliul Superior al Magistraturii a aprobat solicitarea Colegiului de Conducere ( Hotararea Colegiului de conducere a Judecatorie sectorului 3 Bucuresti nr. 40/2006).

Apreciem ca specializarea judecatorilor pe materii va avea efecte benefice asupra actului de justitie.

5. O alta directie de actiune pentru interpretarea si aplicarea unitara a legii este aceea care rezulta din art. 329 C.pr.civ., asa cum a fost modificat prin Legea nr. 219/2005. Astfel, potrivit acestui act normativ, colegiile de conducere ale curtilor de apel au dreptul sa ceara Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa se pronunte asupra chestiunilor de drept care au fost solutionate diferit de instantele judecatoresti.

In aplicarea acestui articol in calitate de vicepresedinte, ori de cate ori voi constata ca aceeasi problema de drept, in mod constant a fost solutionata diferit, voi propune colegiului de conducere al Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti sa inainteze propunerea colegiului de conducere al Curtii de Apel Bucuresti, in vederea sesizarii Inaltei Curti de Casatiei si Justitie pentru a se pronunta asupra acestei chestiuni.

Dezlegarea data problemelor de drept in cazurile de recurs in intelesul legii este obligatorie pentru instante.

7. Aplicarea dispozitiilor CEDO, astfel cum sunt interpretate in jurisprudenta CEDO de catre judecatori

Intre instrumentele internationale de protectie a drepturilor omului, un loc aparte il ocupa Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, semnata la Roma la 4 noiembrie 1950 si intrata in vigoare la 3 septembrie 195

Eficacitatea dispozitiilor Conventiei consta atat in numarul si calitatea dispozitiilor drepturilor omului protejate, care acopera, practic, insasi existenta si libertatea, viata sociala si personala a individului, cat mai ales prin mecanismul jurisdictional de control al respectarii acestor drepturi de catre autoritatile nationale ale statelor contractante.

Pentru statele care au incorporat Conventia in dreptul intern ca urmare a ratificarii sale, aceasta da nastere direct, unor drepturi in beneficiul indivizilor si unor obligatii in sarcina autoritatilor statale. Drepturile prevazute de conventie pot fi invocate direct in fata instantelor nationale care sunt astfel competente sa judece litigiile cu care sunt sesizate din perspectiva textului Conventiei si a jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului.

Din aceasta perspectiva trebuie subliniata importanta pe care o are jurisprudenta dezvoltata de Curtea Europeana pentru interpretarea sferei drepturilor continute in textul conventiei.

Romania a ratificat Conventia si Protocoalele ei aditionale prin legea nr. 30/1994. Statutul ei in dreptul romanesc este reglementat de actiunea combinata a articolelor 11 (2) si 20 din Constitutia Romaniei.

Mecanismul constitutional aratat mai sus incorporeaza textul conventiei in dreptul intern, conferindu-i o forta juridica superioara legilor si permitand aplicarea sa directa de catre instantele interne. Totodata, este consacrat rolul Conventiei de etalon al interpretarii textelor constitutionale privind drepturile omului.

In acest context, hotararile Curtii Europene a Drepturilor Omului au valoare de precedent, Curtea de la Strasbourg, in cele mai multe cazuri motivandu-si hotararile prin indicarea, atunci cand este posibil, a solutiilor pe care le-a pronuntat in trecut in cazuri ce priveau situatii asemanatoare.

De aceea, cunoasterea jurisprudentei Curtii este necesara intrucat adoptarea de catre autoritatile nationale a unei conduite contrare principiilor clar exprimate in jurisprudenta acesteia va duce la constatarea incalcarii conventiei.

In practica judiciara din Romania incep sa apara din ce in ce mai multe solutii intemeiate pe textul conventiei si pe principiile de interpretare dezvoltate de catre Curtea de la Strasbourg.

Magistratii Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti au aplicat in 2006 dispozitiile Conventiei Europene, assa cum sunt ele interpretate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in motivarea unor hotarari in mai multe materii.

Astfel, in plangerile contraventionale, s-au invocat in mai multe sentinte prevederile art. 6 al CEDO cu privire la garantiile procesuale in materie penala, in acceptiunea CEDO a acestei notiuni. Astfel, instanta a apreciat in conformitate cu jurisprudenta Curtii (care se reflecta, de altfel si in jurisprudenta Curtii Constitutionale si a legislatiei interne) ca plangerile contraventionale intra in domeniul penal al art. 6 din CEDO.

Pe cale de consecinta, s-a retinut ca in plangerile contraventionale garantile procesuale reprezentate de art. 6 paragraful 2 privind prezumtia de nevinovatie este direct aplicabila si celor care au savarsit o contraventie, astfel ca in privinta sarcinii probei nu s-a mai facut aplic. art. 1169 C.civ. in aceasta materie.

Exemplificam in acest sens urmatoarele sentinte pronuntate de Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti: nr. 149/2006, nr. 661/2006, nr. 5171/2006, nr. 5173/2006, nr. 6660/2006.

De asemenea, dispozitiile Conventiei au mai fost folosite si in motivarile sentintelor pronuntate in litigiile avand ca obiect executarea silita a creantelor impotriva statului sau a altor autoritati publice (sentinta civila nr. 8687/2006) s.a.m.d.

In materia executarii silite, practica judiciara a aplicat direct principiile garantarii accesului liber la justitie (art. 6 par.1), si ale dreptului la respectarea bunurilor ( art. 1 din Protocolul 1 la CEDO).

In revendicarile imobiliare, in sentinta civila nr. 8434/2006 s-au invocat prevederile art. 1 din Protocolul 1 CEDO din CEDO.

Actiunile in pretentii cu privire la reactualizarea sumelor depuse la CEC pentru cumpararea de autoturisme inainte de 1989 au fost invocate dispozitiile art. 6 din CEDO (de exemplu, sentintele civile nr. 9194/2006, nr. 8937/2006, nr. 8934/2006, nr-8936/2006.

In materie de familie si minori, in litigiile avand ca obiect legaturi personale au fost invocate prevederile art. 6 si 8 din CEDO ( sentinta civila nr. 7508/2006).

In materie penala, judecatorii instantei au folosit dispozitiile conventiei si jurisprudenta Curtii de la Strasbourg in materia masurilor preventive, in materia cheltuielilor judiciare, acestea nefiind retinute in sarcina inculpatului, atunci cand i s-a desemnat aparator din oficiu.

In materia individualizarii pedepselor s-au aplicat direct jurisprudenta CEDO cu privire la pedepsele accesorii.

8. Imbunatatirea accesului la justitie (aplicarea noilor prevederi privind asistenta judiciara gratuita in materie civila)

In cursul anului 2006 au fost formulate 82 de cereri de asistenta judiciara, din care 30 au avut ca obiect scutiri si esalonari privind plata taxei judiciare de timbru, iar 52 acordarea de aparare si asistenta gratuita printr-un avocat delegat de baroul avocatilor.

Din cele 30 de cereri privind scutirile si esalonarile la plata taxei judiciare de timbru, 19 au fost admise, 5 admise in parte, 5 respinse, iar o cerere a fost declinata.

Cererile de acordare a apararii si asistentei gratuite printr-un avocat delegat de baroul avocatilor, au fost solutionate astfel: 39 au fost admise, 10 au fost admise in parte, iar 3 respinse.

9. Activitatea in domeniul justitiei pentru minori si a protectiei drepturilor copilului.

1.Aspecte generale cu privire la activitatea de solutionare a cauzelor penale cu minori de catre completele specializate

In ceea ce priveste activitatea de solutionare a cauzelor penale cu minori de catre completele specializate, o prima particularitate este reprezentata de limitele raspunderii penale a minorului, in sensul ca minorul care nu a implinit varsta de 14 ani nu raspunde penal, in timp ce minorul care are varsta intre 14 si 16 ani raspunde penal numai daca se dovedeste ca a savarsit fapta cu discernamant, in timp ce minorul care a implinit varsta de 16 ani raspunde penal, fiind prezumat a avea discernamant.

O alta particularitate este reprezentata de faptul ca fata de minorul care raspunde penal se poate lua fie o masura educativa, fie i se poate aplica o pedeapsa. Potrivit dispozitiilor art. 100 C.p. la alegerea sanctiunii se tine seama de gradul de pericol social al faptei savarsite, de starea fizica, de dezvoltarea intelectuala si morala, de comportarea minorului, de conditiile in care a fost crescut si in care a trait si de orice alte elemente de natura sa caracterizeze persoana minorului. Ca atare, minorului care raspunde penal ii va fi aplicabila o pedeapsa numai daca se apreciaza ca luarea unei masuri educative nu este suficienta pentru indreptarea minorului.

Conform art. 101 C.p. masurile educative care se pot lua fata de minori sunt: a) mustrarea; b) libertatea supravegheata; c) internarea intr-un centru de reeducare; d) internarea intr-un institut medical educativ. Conform art. 109 C.p. pedepsele ce se pot aplica minorului sunt inchisoarea sau amenda prevazute de lege pentru infractiunea savarsita, cu precizarea ca limitele pedepselor se reduc la jumatate, iar in urma reducerii, in nici un caz minimul pedepsei nu va putea depasi 5 ani, dupa cum, in cazul in care legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa detentiunii pe viata, se aplica minorului pedeapsa cu inchisoarea de la 5 la 20 de ani. Pedepsele complementare nu se aplica minorului in timp ce condamnarile pronuntate pentru fapte savarsite in timpul minoritatii nu atrag incapacitati sau decaderi si nici starea de recidiva.

Din punct de vedere al procedurii penale este necesar a preciza ca judecarea unei cauze penale privind o infractiune savarsita de un minor se face in prezenta acestuia, cu exceptia cazului cand minorul s-a sustras de la judecata, iar la judecarea cauzei se citeaza, in afara de parti, Serviciul de Probatiune si parintii, iar daca este cazul, tutorele, curatorul, persoana in ingrijirea ori supravegherea careia se afla minorul, precum si alte persoane a caror prezenta este considerata necesara de catre instanta.

Sedinta de judecata in care are loc judecarea infractorului minor se desfasoara separat de celelalte sedinte. Sedinta nu este publica, iar asistenta juridica a inculpatului minor este obligatorie in conditiile art. 171 alineatul 2 C.p.p.

Participarea procurorului este obligatorie conform dispozitiilor art. 315 C.p.p., iar instanta de judecata are obligatia de a dispune efectuarea referatului de evaluare, acesta constand in strangerea de date cu privire la purtarea pe care minorul o are in mod obisnuit, la starea fizica si mintala a acestuia, la antecedentele sale, la conditiile in care a fost crescut si in care a trait, la modul in care parintii, tutorele sau persoana in ingrijirea careia se afla minorul isi indeplinesc indatoririle fata de acesta si in general cu privire la orice elemente care pot servi la luarea unei masuri sau la aplicarea unei sanctiuni fata de minor. Referatul de evaluare se efectueaza de catre Serviciul de Probatiune de la domiciliul minorului.

De asemenea, completele specializate in materie penala solutioneaza cauze penale privind pe partile vatamate minore, cu precizarea ca, in cazul in care cel vatamat este o persoana lipsita de capacitate de exercitiu ori cu capacitate de exercitiu restransa, actiunea penala se pune in miscare si din oficiu, conform art. 131 alineatul 5 C.p. Din punct de vedere al procedurii penale, o particularitate este reprezentata de citarea reprezentantului legal al partii vatamate.

2. Volum de activitate

Din punct de vedere al volumului de activitate al completelor specializate in materie penala, mentionam faptul ca in cursul anului 2006 pe rolul Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti a fost inregistrat un numar de cauze penale cu 43 inculpati minori, fiind condamnati in mod definitiv un numar de 30 inculpati minori.

Probleme aparute in cursul anului 2006

O prima problema aparuta in cursul anului 2006 in activitatea completelor specializate in materie penala este reprezentata de executarea in unele cazuri cu intarziere a mandatelor de aducere emise pe numele minorilor in cauzele in care minorii nu s-au prezentat in fata instantei de judecata. Dupa cum am aratat anterior, judecarea cauzei privind o infractiune savarsita de un minor se face in prezenta acestuia, cu exceptia cazului cand minorul s-a sustras de la judecata. Ca atare, in cauzele penale in care infractorii minori nu s-au prezentat in fata instantei de judecata, mandatele de aducere emise pe numele minorilor au fost in unele cazuri executate cu intarziere, fapt ce a condus la tergiversarea solutionarii cauzelor respective.

O alta problema aparuta in cursul anului 2006 in activitatea completelor specializate in materie penala este reprezentata de efectuarea in unele cazuri cu intarziere a unor expertize medico- legale privind pe minori. Dupa cum am aratat anterior, minorul care are varsta intre 14 si 16 ani raspunde penal numai daca se dovedeste pe baza de expertiza medico- legala ca a savarsit fapta cu discernamant. Ca atare, in unele cauze penale (in special cauze penale privind infractiuni pedepsite la plangerea prealabila a partii vatamate) in care s-a impus efectuarea unor astfel de expertize medico- legale, acestea au fost efectuate cu intarziere, aspect ce a contribuit la tergiversarea solutionarii cauzelor respective.

4. Propuneri de imbunatatire a activitatii

Avand in vedere problemele aparute in cursul anului 2006 in activitatea completelor specializate in materie penala, astfel cum au fost expuse anterior, rezulta ca pe viitor se impune imbunatatirea colaborarii dintre instanta judecatoreasca si organele de politie competente a executa mandatele de aducere in conditiile art. 184 C.p.p. in vederea urgentarii procedurii de executare a mandatelor de aducere emise pe numele inculpatilor minori.

De asemenea, se impune imbunatatirea colaborarii dintre instanta judecatoreasca si Institutul de Medicina Legala "Mina Minovici" Bucuresti, in vederea urgentarii procedurilor de efectuare si comunicare a rapoartelor de expertiza medico- legala privind existenta discernamantului la minori in raport cu faptele savarsite.

10. Stadiul aplicarii dispozitiilor legii nr. 544/2001 si ale Legii nr. 677/2001

Una dintre componentele activitatii biroului de informare si relatii publice este realizata prin aplicarea dispozitiilor Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public.

Accesul liber la informatiile de interes public este asigurat pe de o parte, prin comunicarea din oficiu a informatiilor de interes public, iar pe de alta parte prin solutionarea cererilor formulate de persoanele interesate.

In cadrul acestei instante, comunicarea din oficiu a informatiilor de interes public se realizeaza prin afisarea acestora in spatii special amenajate, iar cererile fomulate de persoanele interesate sunt solutionate printr-un raspuns scris, in termen de 10-30 zile, in functie de dificultatea, complexitatea, volumul lucrarii sau urgenta solicitarii.

In vederea asigurarii legaturii instantei cu mijloacele de comunicare in masa, judecatorul delegat la biroul de informare si relatii publice indeplineste si atributia de purtator de cuvant.

Furnizarea informatiilor de interes public reprezentantilor mijloacelor de comunicare in masa se realizeaza in urma acreditarii acestora, daca aceste informatii nu sunt exceptate de la accesul liber la cetatenilor in conditiile art. 12 din legea nr. 544/2001.

In cursul anului 2006 au fost formulate 21 cereri prin care se solicitau informatii de interes public, toate fiind solutionate.

11. Aspecte privind calitatea managementului la nivelul instantei

Funtionarea coerenta a unui sistem organizational presupune interventia managariala asupra structurii sistemului si impunerea unor principii aplicabile in actualul context social si de politica jurisdictionala.

Astfel, conducerea instantei a trebuit sa urmareasca in continuare respectarea principiului obiectivului general al instantei, care a presupus constientizarea persoanelor ce ocupa functii in instanta fata de scopurile stabilite pe termene scurte si medii, evident cu consecinta concentrarii activitatii in vederea atingerii acestor scopuri.

S-a avut in vedere, de asemenea, principiul independentei judecatorilor si principiul unitatii efortului colecitiv, care au presupus, pe de o parte coordonarea eforturilor in vederea asigurarii unui nivel optim de activitate pe plan administrativ, precum si coeziunea ce trebuie realizata la nivel colectiv ( pe compartimente9, si apoi la nivelul intregii instante.

In cursul anului 2006 conducerea administativ- judiciara a urmarit specializarea magistratilor, care s-a realizat, intotdeauna, prin prisma participarii judecatorilor la indeplinirea obiectivelor instantei in functie de specializarea fiecarui judecator, dar si in baza ordinelor si deciziilor emise de presedintele instantei.

In fine, nu in ultimul rand, conducerea instantei s-a preocupat pentru o definire mai exacta a compartimentelor de activitate, avandu-se in vedere stabilirea in detaliu a continutului atributiilor de serviciu, precum si a normelor aplicabile fiecarui compartiment.

Din perspectiva acestor principii si obiective, presedintele Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti a trebuit sa actioneze pentru inlaturarea in termen optim a deficientelor prin mecanismele atributiilor sale specifice, determinate prin legea de organizare judiciara (Legea nr. 304/2004, modificata si republicata), legea privind statutul judecatorilor si procurorilor ( Legea nr. 303/2004, modificata si republicata) si Regulamentul de ordine interioara a instantelor judecatoresti, intrat in vigoare la data de 28.10.2005.

Prin toata activitatea desfasurata, presedintele instantei a asigurat buna desfasurare a activitatii instantei, prin organizarea eficienta a activitatii, prin folosirea adecvata a resurselor umane si a materialelor de care a dispus, evaluarea necesitatilor, gestionarea informatiilor, organizarea pregatirii profesionale si repartizarea judicioasa a sarcinilor.

Asigurarea unei bune activitati a presupus transparenta actului de conducere si asigurarea unei comunicari adecvate cu intregul colectiv, justitiabili, reprezentantii altor instituti si mass-media.

Folosirea adecvata a resurselor umane si repartizarea echilibrata a sarcinilor in cadrul instantei a plecat de la necesarul solicitat de fiecare compartiment, volumul cauzelor aflate pe rol, corelat cu numarul personalului avut la dispozitie, astfel incat sa se asigure utilizarea la maxim de eficienta a acestor resurse umane.

12. Vulnerabilitati identificate in activitatea instantei si masurile preconizate pentru remediere

Fara indoiala, principala problema cu care se confrunta instanta o reprezinta existenta unei practici judiciare neunitare, situatie de natura a afecta principiul securitatii raporturilor judiciare, care se manifesta atat pe plan intern, cat si la nivelul instantelor de control judiciar, dovedita prin revenirea, in mod regulat, asupra propriei practici judiciare.

Din evidentele lunare intocmite de judecatorul delegat, atat la aceasta instanta, cat si la instanta de control judiciar au fost identificate probleme de practica judiciara neunitara, determinata in primul rand de dinamica legislativa, de multe ori in conditiile lipsei de coerenta legislativa si ale folosirii unei tehnici legislative deficitare, generatoare de confuzii si incertitudini in interpretarea legii.

Practica judiciara neunitara a fost determinata si de lipsa unor instrumente eficiente prevazute de lege pentru intarirea fortei obligatorii a deciziilor instantei supreme pronuntate in recursurile in interesul legii. Acest fapt a dus, incepand cu anul 1990, la proliferarea solutiilor neunitare si chiar la ignorarea solutiilor instantei de control judiciar.

La nivelul acestei judecatorii, metodele de unificare a practicii judiciare folosite au vizat monitorizarea permanenta a problemelor de drept controversate si a practicii de casare, organizarea periodica a unor sedinte profesionale, in care sa se discute probleme de practica neunitara, sa se identifice argumentele juridice ale opiniilor exprimate si sa se incerce conturarea unei opinii majoritare care sa fie impartasita de cat mai multi judecatori.

Pentru a reusi in timp operatiunea de "stabilizare" si interpretare unitara a practicii judiciare este necesara, in continuare, preocuparea conducerii instantei pentru asigurarea unei pregatiri profesionale adecvate, dar si conlucrarea pe axa Judecatorie - Tribunal - Curte de Apel pentru stabilirea modului de interpretare si aplicare a prevederilor legale ce suscita opinii divergente.

Noi metode de unificare a practicii judiciare au fost consacrate recent de legiuitor prin recunoasterea caracterului obligatoriu al deciziilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie pronuntate in recursurile in interesul legii si prin atribuirea in competenta Colegiilor de conducere ale Curtilor de Apel a dreptului de a sesiza Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru a-si exprima punctul de vedere asupra problemelor de drept controversate.

In contextul actualului cadru legislativ, apar necesare noi metode, reprezentate de centralizarea periodica a problemelor de drept controversate si comunicarea lor catre Colegiul de conducere al Curtii de Apel Bucuresti, in vederea sesizarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie, pentru exprimarea opiniei asupra anumitor probleme de drept ce comporta discutii diferite.

Deosebit de utile pentru unificarea practicii judiciare raman publicatia periodica de specialitate "Buletinul Casatiei", dar si Culegerile de procedura judiciara ale curtilor de apel din tara.

Un alt mijloc de cunoastere de catre toti judecatorii instantei a propriei practici judiciare il reprezinta culegerile anuale elaborate de judecatorii Curtii de Apel Bucuresti, in care sunt prezentate cazuri semnificative din punct de vedere al interesului pentru solutionarea unor probleme de principiu in aplicarea legii.