|
|
|
Pentru existenta raportului juridic civil abstract (tipar general aplicabil) avem nevoie de subiect de drept si norme juridice. Pentru existenta raportului juridic civil concret avem nevoie de subiect de drept, norma juridica si anumite imprejurari concrete de care legea leaga consecinte juridice - acele imprejurari concrete = fapte juridice.
Faptele juridice pot fi privite in sens larg si restrans. In sens larg - se includ in faptele juridice atat evenimentele, cat si actiunile omenesti savarsite cu sau fara intentia de a produce efecte juridice. In sens restrans, doar acele fapte de care legea leaga consecinte juridice, fapte savarsite fara intentia de a produce efecte juridice, efecte care se produc totusi. Actiunile omenesti sunt acele fapte comisive sau omisive savarsite cu sau fara intentia de a produce efecte juridice, constand in nasterea, modificare sau stingerea de raporturi juridice civile concrete. Actiunile omenesti pot fi licite si ilicite.
Definitie: prin actul juridic civil se intelege acea modificare de vointa a uneia sau a mai multor parti savarsita cu intentia de a produce efecte juridice constand in nasterea, modificare sau stingerea de raporturi juridice civile concrete.
Clasificare
I. In functie de numarul partilor a caror vointa participa la formarea actului:
a) acte unilaterale: avem o singura vointa participanta. Ex: testamentul, promisiunea publica de recompensa, acceptarea succesiunii, renuntarea la o succesiune. Particularitate: pentru unele dintre ele, valabilitatea se examineaza dupa cum sunt sa nu supuse comunicarii.
b) acte bilaterale: acte la care acordul de vointa provine de la mai multe parti care urmaresc realizarea aceluiasi scop. Ex: vanzarea-cumparare, mandatul, contractul de imprumut.
c) acte multilaterale sau uniune: acordul de vointa provine de la mai mult de doua parti. Ex: contractul de societate.
Importanta juridica a clasificarii: din punctul de vedere al valabilitatii actelor examinam o singura vointa, doua sau mai mult de doua. Se face diferentierea intre acte in privinta viciilor de consimtamant (Vicii - imprejurari care afecteaza valoarea consimtamantului. In actele bilaterale dolul trebuie sa provina de la cealalta parte. Dol = mica inselatorie, inducerea in eroare a celeilalte parti. Eroarea in actele unilaterale trebuie sa fie cunoscuta). Actele unilaterale sunt irevocabile (exceptie - testamentul). Din punctul de vedere al interpretarii actului, avem de interpretat si de tradus una, doua sau mai mult de oua vointe. Actele unilaterale sunt izvoare de drept numai in cazurile expres prevazute de lege.
II. In functie de scopul urmarit:
a) acte juridice cu titlu oneros - acele acte juridice in care partile urmaresc obtinerea unui folos patrimonial.
i) actele juridice aleatorii sunt acele acte in care partile au in vedere posibiltatea unui castig, respectiv riscul unei pierderi. EX: contractul de intretinere, contractul de asigurare, contractul de renta.
ii) actele juridice comuntative sunt acele acte juridice in care partile cunosc sau pot cunoaste inca de la inceput intinderea drepturilor si a obligatiilor. EX: contractul de vanzare-cumparare, contractul de mandat, contractul de localtiune.
b) actele juridice cu titlu gratuit - acele acte juridice in care o parte procura celeilalte parti un folos patrimonial fara a obtine ceva in schimb. EX: donatia, mandatul gratuit, contractul de comodat - imprumut de folosinta gratuita.
i) acte juridice liberalitati - prin aceste acte juridice se transmite un bun, o fractiune - parte - de patrimoniu sau un patrimoniu intreg fara a primi in schimb un echivalent
ii) acte juridice dezinteresate. EX: imprumutul fara dobanda.
Importanta juridica:
din punctul de vedere al formei, exigentele sunt mai mari la actele cu titlu gratuit
raspunderea juridica este mai severa la actele cu titlu oneros
actele cu titlu gratuit nu pot fi intocmite de catre ocrotitorul legal al minorului sau al interzisului judeatoresc
minorul de 16 ani poate incheia doar testament pentru jumatate din bunurile de care ar fi putut dispune daca era major.
I. Dupa efectele lor:
a) acte juridice constitutive - sunt acele acte juridice care dau nastere unor drepturi subiective care nu au existat anterior actului. EX: casatoria, infierea, amanetul.
b) ate juridice translative - prin intermediul acestor acte se stramuta un drept subiectiv dintr-un patrimoniu in alt patrimoniu. EX: vanzarea-cumpararea, schimbul, donatia.
c) ate juridice declarative - partile isi recunosc sau isi confirma niste drepturi subiective pre-existente. EX: partajul.
Importanta juridica:
actele juridice constitutive si translative produc efecte numai pentru viitor.
atele juridice declarative au efecte si retroactiv
nmai actele juridice translative constituie just titlul pentru uzucapiunea de la 10 la 20 ani (prescriptie achizitiva).
nuai actele juridice constitutive si translative sunt supuse rezolutiunii pentru neexecutare - art. 1021 Cod civil
doar actele juridice constitutive si declarative sunt supuse publicitatii imobiliare.
II. In functie de importanta pe care o au raportat la un patrimoniu:
a) acte juridice de conservare - se preintampina pierderea unui drept subiectiv. EX: intreruperea unei preschiptii extinctive, inscrierea unei ipoteci, somatia
b) acte juridice de administrare - se realizeaza o punere in valoare a unui patrimoniu. EX: efectuarea reparatiilor de intretinere, perceperea fructelor
c) acte juridice de dispozitie - se realizeaza iesirea unui bun dintr-un patrimoniu si are drept consecinta micsorarea valorii acestuia. EX: contractul de vanzare-cumparare, de schimb, donatia.
Importanta juridica:
doar actele juridice de conservare pot fi intocmite de presoane lipsite de capacitatea de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa.
doar actele juridice de administrare pot fi intocmite de catre reprezentantul legal al persoanei fizice fara vreo incuviintare din partea autoritatii tutelare
pentru actele juridice de dispozitie este obligatorie incuviintarea autoritatii tutelare.
nandatul general este valabil numai pentru actele juridice de conservare si de administrare; pentru actele juridice de dispozitie in mod obligatoriu mandatul trebuie sa fie special
III. Din punct de vedere al continutului:
a) acte juridice patrimoniale
b) acte juridice nepatrimoniale
Importanta juridica
se constata in ceea ce priveste efectele nulitatii (in ceea ce priveste restituirea prestatiilor) - se restituie toate prestatiile.
IV. In functie de modul lor de formare:
a) acte juridice consensuale - acele acte juridice care iau nastere in mod valabil doar prin consimtamantul partilor.
b) acte juridice solemne - acele acte juridice pentru care legea prevede respectarea unei anumite solemnitati - forme - pentru valabilitatea actului, probatiune, opozabilitate pentru terti.
V. In functie de momentul la care isi produc efectele:
a) acte juridice intre vii - efectele juridice se produc in timpul vietii partilor.
b) acte juridice pentru cauza de moarte - isi produc efectele la moartea uneia dintre parti. EX: testamentul, contractul de asigurare asupra vietii.
Importanta juridica:
actele juridice pentru cauza de moarte au o reglementare legala mai amanuntita; doar actele "mortis causa" sunt enumerate expres si limitativ de catre lege; conditiile de valabilitate sunt mai restrictive (severe) in privinta capacitatii.
VI. In functie de rolul vointei partilor in determinarea continutului actului:
a) acte juridice subiective - rolul partilor este esential
b) acte juridice conditie - rolul vointei partilor este mai redus, partile manifestandu-si doar intentia ca anumite reguli, dispozitii legale sa le fie aplicate
Importanta juridica
din punctul de vedere al actelor, valabilitatea se apreciaza mai sever la actele juridice conditi
la actele juridice conditie avem o enumerare expresa in lege
VII. In functie de faptul dupa cum sunt sau nu afectate de modalitati
a) acte juridice pure si simple
b) acte juridice afectate de modalitati. EX: termenul, conditia si sarcina
Importanta juridica
- diferenta: valabilitatea: in situatia in care conditia este eentiala intr-un anumit act juridic, valabilitatea lui va fi apreciabila in functie de valabilitatea conditiei
VIII. In functie de corelatia dintre ele:
a) principale - au o existenta de sine statatoare, nedependenta in nici un fel de existenta vreunui alt act juridic. EX: contractul de vanzare-cumparare, schimb, donatie.
b) accesorii - nu au o existenta de sine statatoare, depind de existenta unui alt act juridic principal. EX: garantiile - ipoteca, privilegii.
Importanta juridica:
la examinarea valabilitatii actelor judirice principale avem in vedere doar profile elemente
desfiintarea actelui juridic principal atrage si desfiintarea actului juridic accesoriu
IX. In functie de legatura cu cauza sau scopul actului juridic:
a) cauzale - se va analiza si valabilitatea cauzei
b) abstracte - nu este nevoie de aceasta analiza
Importanta juridica:
- din punct de vedere al valabilitatii
X. Dupa modalitatea incheierii lor:
a) care se incheie persoanl. EX: casatoria, adoptia, testamentul olograf
b) prin reprezentant
Importanta juridica:
din punct de vedere al valabilitatii
problema actelor strict persoanle se pune doar in legaatura cu persoanele fizice
XI. In functie de denumirea legala si de reglementare:
a) acte juridice tipice (numite) - au o reglemetnare si denumire expres prevazuta in lege
b) acte juridice atipice - (nenumite) - nu au o reglementare si nici consacrare sub o anumita denumire. EX: contractul de vanzare-cumparare cu clauza de intretinere
Importanta juridica:
la actele juridice tipice se vor aplica reglementarile existente
pentru actele atipice vom aplica regulile generale si nu cele ale actului juridic cel mai apropriat
XII. In functie de modul de executare:
a) acte juridice cu executare intr-o singura prestatie - uno ictu
b) acte juridice cu executare succesiva - se executa valabil prin mai multe prestatii din partea debitorului. EX: contractul de vanzare-cumparare in mai multe rate
Importanta juridica:
neexecutarea culpabila la actele uno ictu atrage rezolutiunea
neexecutarea culpabila la actele juridice cu executare succesiva atrage rezilierea
la actele uno ictu nulitatea retroactiveaza
la actele juridice cu executare succesiva nulitatea produce efecte doar pentru viitor
la actele juridice cu executare succesiva pentru fiecare prestatie curge un termen separat de prescriptie
CONDITIILE ACTULUI JURIDIC
Prin conditii de valabilitate se inteleg acele componente structurale ale actului (elementele constitutive)
Clasificare
I. In functie de aspectul la care se refera
a) conditii de fond - privesc valabilitatea actului. EX: consimtamantul, obiectul, cauza
b) conditii de forma - se refera la forma actului juridic, la modul de manifestare a consimtamantului. EX: pentru valabilitatea actului - ad validitatum, pentru probatiune - ad probationem
c) conditii de publicitate - opozabilitatea fata de terti. EX: publicitatea imobiliara
II. In functie de importanta lor:
a) conditii esentiale - fara indeplinirea lor actul nu poate fi incheiat valabil. Conditiile esentiale sunt legale si conventionale (voluntare).
b) conditii neesentiale - nu afecteaza valabilitatea actului
III. In functie de legatura lor cu actul la care se refera:
a) conditii de valabilitate - de ele depinde existenta si valabilabilitatea actului
b) conditii de eficacitate - de ele depinde doar producerea efectelor actului juridic
c) conditii de publicitate - de ele depinde opozabilitatea fata de terti
CAPACITATEA DE A INCHEIA ACTE JURIDICE CIVILE
Definitie: acea conditie de fond si esentiala care consta in aptitudinea subiectului de a incheia acte juridice civile devenind astfel titular de drepturi si obligatii.
Aceasta capacitate este diferita de capacitatea de folosinta. Regula in dreptul civil este aceea a capacitatii tuturor subiectelor, incapacitatea trebuie sa fie expres prevazuta in lege.
Corelatia dintre capacitate si discernamant
Capacitatea este o stare de drept, in timp ce discernamantul este o stare de fapt. Capacitatea trebuie sa existe in momentul formarii actului juridic. In cazul manifestarii succesive de vointa, fiecare parte trebuie sa aiba capacitate la momentul in care isi exprima vointa. Sanctiunile pentru nerespectarea regulilor privind capacitatea sunt: nulitatea absoluta si relativa, inopozabilitatea.
Consimtamantul - conditie de valabilitate - art. 948 Cod Civil
Definitie: conditie esentiala de valabilitate care defineste manifestarea de vointa a subiectului de drept civil de a incheia un anumit act juridic si de a dobandi drepturi si obligatii.
Vointa juridica si consimtamantul
Esential pentru orice act juridic este manifestarea de vointa si intentia. In dreptul civil vointa se examineaza din punct de vedere psihologic.
Sub aspect juridic, structura vointei cuprinde doua elemente: consimtamantul si cauza sau scopul actului juridic.
Etapele formarii vointei juridice.
I. nevoia resintita de om si reflectarea acesteia in constiinta.
II. alegerea mijlocului de satisfacere a acelei nevoi
III. luarea hotararii de a incheia un act juridic civil
IV. exteriorizarea intentiei - consimtamant.
Principiile vointei juridice
I. principiul libertatii actelor juridice civile: in dreptul civil romanesc - principiul nu este consacrat in mod expres. Existenta si consimtamantul sau fiind deduse din alte prevederi legale. EX: din art. 969 Cod Civil - conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractancte. Art. 5 Cod Civil - nu se poate deroga prin conventii sau dispozitii particulare de la legile care intereseaza ordinea publica si bunele moravuri.
II. principiul vointei interne sau reale: in situatia in care vointa interna sau reala nu este concordanta cu vointa exteriorizata. Codul Civil a consacrat ca si regula - cea a vointei reale si doar ca exceptie vointa exteriorizata. EX: simulatia.
