|
|
|
Cuvinte cheie: cerere, oferta educationala, egalitatea sanselor educationale, discriminari educationale, societate "inclusiva", societate a cunoasterii si informatizarii, mobilitate profesionala, "cetate educativa", invatamant la distanta, universitatea libera, industrie "edu-tainment"
1. Evolutii si tendinte in sistemele educationale contemporane
Societatile si civilizatia contemporana preponderent industriale si urbanizate, noile evolutii din sistemele si structurile politice, transformarile din ce in ce mai profunde ale conditiilor vietii sociale, materiale si culturale, progresul debordant al cunoasterii stiintifice si al dezvoltarii tehnologice, fiecare in parte si toate la un loc introduc mari dislocari in toate componentele vietii individuale si sociale ale oamenilor. Ele genereaza noi categorii de probleme, antreneaza noi exigente si provocari si pentru sistemele nationale de educatie si invatamant, avand in vedere legaturile stranse, organice, dintre invatamant, educatie si societate.
Pe acest teren au aparut si continua sa apara marile probleme si dileme ale perspectivelor adaptarii educatiei la o societate, o civilizatie si o "lume" in continua si din ce in ce mai rapida si mai inedita schimbare si dezvoltare.
Cresterea complexitatii civilizatiei moderne si contemporane, exigentele participarii active si responsabile a tuturor membrilor speciei umane la « noua lume » au generat preocupari din ce in ce mai ample si mai concentrate, consacrate analizei limitelor obiective si subiective ale educatiei contemporane si perspectivelor evolutiei sale.
In aceste conditii, este explicabila preocuparea, aproape generalizata la scara mondiala, de reformare a educatiei, de dezvoltare si punere de acord a ei cu configuratia stadiului actual de dezvoltare si cu tendintele evolutiei viitoare a societatii si civilizatiei umane.
Expansiunea educatiei in secolele XIX-XX a fost legata de necesitatile dezvoltarii economiei industriale, capitaliste. Aceasta reclama o forta de munca profesionalizata, dispunand de competente si abilitati specializate, potrivit specificului proceselor muncii industriale. Dar si al organizarii intreprinderii industriale, bazate pe autoritate si disciplina a fortei de munca, obedienta si ierarhie, recompense si pedepse, succes si realizare personala si colectiva.
Aceste exigente s-au reprodus in toate componentele sistemelor moderne de invatamant si educatie : obiective, continuturi, organizare, evaluare, etc.
Sisteme care au raspuns in mare masura necesitatilor specifice societatilor in care s-au constituit si in care functioneaza si astazi reusind sa asigure :
dezvoltarea invatamantului de masa;
virtuala eliminare a analfabetismului;
profesionalizarea fortei de munca necesare dezvoltarii sociale si economice;
premizele necesare dezvoltarii continue a stiintei, tehnologiei si culturii;
dezvoltarea personalitatii si realizarea umana (a omului ca om)
2. Relatiile dintre societate si educatie astazi
Aceasta nu insemneaza ca astazi, intre educatie si societate relatiile sunt pe deplin si integral armonioase, inregistrandu-se, intre altele :
un "debalans" intre cerere si oferta in domeniul educatiei;
limite in asigurarea egalitatii sanselor in materie de educatie;
discriminari educationale (rasiale, etnice, bazate pe sexe, credinte, etc.);
limite in contributia educatiei la reducerea disparitatilor si inegalitatilor economice si sociale dintre oameni ;
perpetuarea contributiei educatiei la reproducerea culturala a vechilor valori, atitudini si comportamente care, la randul lor perpetueaza inegalitatile dintre generatii;
resurse insuficient valorificate in realizarea idealurilor dezvoltarii valorii personalitatii umane - telul fundamental al educatiei.
Acestea nu sunt decat cateva elemente din multiplele date concrete, in masura sa reliefeze situatia existenta in domeniul educatiei si invatamantului, cat si magnitudinea problemelor ce se impun a fi rezolvate.
Ceea ce reclama dezvoltarea cercetarii stiintifice, educationale consacrata unei mai bune cunoasteri a sistemului educational contemporan, a problematicii sale fundamentale.
Evolutia actuala si viitoare a educatiei si invatamantului va fi din ce in ce mai marcata de un ansamblu complex de evolutii ce se inregistreaza deja in toate componentele fundamentale ale societarilor si civilizatiei contemporane. Cea mai profunda dintre acestea este cea a intrarii societatii contemporane in era cunoasterii si a transformarii sistemelor economice si sociale din sisteme bazate pe factorii traditionali ai productiei si ai muncii in sisteme bazate pe cunoastere si informatizare, cu toate implicatiile acestei evolutii pentru ansamblul vietii economico-sociale, politice, culturale si spirituale, actuale si viitoare.
Modelele muncii, ale actiunii, ale organizarii si desfasurarii vietii sociale si evident, ale invatarii se schimba din ce in ce mai profund, mai inedit si mai rapid.
Evolutia actuala si viitoare a lumii este influentata si va fi din ce in ce mai marcata de rapida dezvoltare si extindere a noilor tehnologii informationale, de comunicare in masa, care afecteaza natura muncii si determina inlocuirea anumitor tipuri de munca umana de catre masini, ceea ce se va reflecta in radicale transformari ale profesiunilor si mobilitatii profesionale si in tipurile de abilitati si de competente necesare pentru exercitarea lor.
In aceste conditii societatile contemporane sunt obligate sa isi creeze toate conditiile si mijloacele necesare pentru a fi in masura sa isi pregateasca membrii lor, astfel incat acestia sa dispuna de cunoasterea si competentele necesare pentru a participa cat mai activ si eficient in activitatea economica si in toate sferele vietii publice moderne, in viata politica si sociala, la toate nivelurile comunitatilor locale, nationale si internationale. Ceea ce schimba radical si pozitia educatiei in societate, ea nemaiputand fi realizata doar ca "stagiu de pregatire" prealabil intrarii oamenilor in munca, ci ca un proces care se va dovedi necesar pentru toti oamenii, pe parcursul intregii lor vieti profesionale si nu numai.
In consens cu noile evolutii, societatile actuale trebuie sa devina din ce in ce mai mult "societati inclusive", capabile sa asigure posibilitati egale de acces la invatarea de calitate pe parcursul intregii vieti tuturor membrilor lor.
In acest scop, ele vor trebui sa actioneze pentru ca toate componentele, compartimentele si institutiile sociale educationale sa isi concentreze si concerteze eforturile in directia dezvoltarii semnificative a capacitatii educogene a fiecaruia in parte si a tuturor, in ansamblul lor, astfel incat sa se realizeze idealul infaptuirii "cetatii educative", propuse deja, in ultimul sfert al secolului XX. (E. Faure)
Este deja o sarcina de actualitate regandirea, redimensionarea si transformarea paradigmelor educationale, ca si corelarea mai organica a politicilor economice, sociale, scolare si culturale la nivelul ansamblului societal. Ca si redistribuirea functiilor educationale si a invatamantului, catre toate organizatiile si institutiile sociale educationale si reconsiderarea radicala a relatiilor dintre invatarea formala, nonformala si informala, in vederea accentuarii tot mai puternice a complementaritatii si eficientizarii acestora si a "continuu-ului" invatarii pe toata durata vietii. Fiind deja clar ca, fundamentele societatii cognitive - capacitatea umana de a crea si de a utiliza eficient si inteligent cunostintele, competentele si comportamentele dobandite in perioada copilariei si adolescentei nu mai pot dura toata viata.
4. Tehnologiile informatice si educatia viitorului
Concomitent cu aceasta evolutie apar necesitati majore de reorganizare a proceselor educationale si a sistemelor institutionale ale educatiei si invatamantului, amplificate de aparitia si dezvoltarea tot atat de rapida a noilor tehnologii ale educatiei propriu-zise - computerul, tehnologiile multimedia, CD-ROM, inregistrarea video, internetul, ciberspatiul etc., care reclama o noua organizare a proceselor invatarii, bazata nu pe stat in clase si pe ascultarea pasiva de catre elevi a profesorilor, ci pe utilizarea, din ce in ce mai masiva, a noilor tehnologii informationale si folosirea lor in "clase fara pereti", respectiv, acasa, la distanta fata de scoala etc.
Pe acest traiect au aparut deja invatamantul la distanta, universitatile libere sau deschise, ca si sugestii de infiintare de "colegii de afaceri in ciberspatiu", precum si o noua ramura industriala educationala paralela, denumita "edu-tainment", cuprinzand companiile de cablu, casete de software, grupe de telecomunicatii, de filme, Cd-uri etc., legata de industria de software, in general, care va avea implicatii profunde asupra educatiei si invatamantului.
Obtinerea unor raspunsuri si a unor rezultate valide in solutionarea acestei complexe problematici, face strict necesara identificarea unor premise teoretice generale, solid intemeiate si clar formulate ca fundament al acestora. Intre acestea, se inscriu : necesitatea definirii idealului social sau a tipului ideal in societate, care ar fi dezirabil si posibil de infaptuit astazi; elaborarea unui model social care sa permita depasirea marilor si complexelor probleme globale noi ale omenirii, ale societatilor, popoarelor si oamenilor, care isi cer solutionarea sau a celor mai vechi care nu si-au gasit rezolvari satisfacatoare pana in prezent. In corelatie directa cu acesta se afla determinarea idealului uman sau a modelului omului de maine, ca factor fundamental al progresului economic, social, cultural, stiintific si spiritual, si ca obiect al "istoriei educatiei si invatamantului". Pe acesta baza se poate contura idealul educational al timpului nostru si al lumii in care traim, respectiv, tipul formatiei umane cerut de exigentele celorlalte idealuri enuntate, capabil sa "stie", sa "faca", sa "vrea", sa "fie" si, mai ales, sa "devina", potrivit noilor configuratii si necesitati ale societatii viitorului. Astfel incat, generatiile de astazi si cele viitoare sa fie capabile, pe de o parte, sa se adapteze la noile lor conditii de viata si la noile sarcini pe care vor fi obligate sa si le asume, iar, pe de alta parte, sa isi poata dezvolta personalitatea si sa-si imbogateasca viata personala pe baza careia sa se poata regasi si sa-si satisfaca toate necesitatile de autorealizare, in conditiile civilizatiei moderne, atat ca factori promotori ai acesteia, cat si ca fiinte umane, capabile sa se bucure de plenitudinea vietii si a valorilor personale individuale.
TEMATICA LUCRARILOR DE SINTEZA,
PRACTIC-APLICATIVE SI A EVALUARII
1.Geneza si evolutia sociologiei educatiei ca disciplina sociologica
2.Obiectul de studiu al sociologiei educatiei
3.Educatia ca subsistem al sistemului social
4.Relatiile reciproce dintre societate si educatie
5.Educatia ca actiune si interactiune sociala
6.Functiile sociale ale educatiei
7.Raporturile dintre idealul social, idealul uman si educatie
8.Conceptul de sistem social institutional al educatiei
9.Scoala ca organizatie si institutie sociala
10.Organizatiile si institutiile social-culturale ca institutii educationale (biserica, armata, mijloacele de comunicare in masa, ONG-urile etc.)
11.Functiile educationale ale familiei
12.Sisteme publice si private de invatamant
13.Interdependenta dintre stiinta, tehnologie, cultura si educatie
14.Progresul stiintific, tehnic, al culturii si modernizarea continutului educatiei si invatamantului
15.Stiinta, tehnologia, cultura si reformele curriculare
16.Factorii sociali ai permanentizarii educatiei si ai necesitatii invatarii continue
17.Caracteristici si obiective ale educatiei permanente
18.Educatia permanenta, formarea si perfectionarea profesionala
19.Educatia permanenta si pregatirea pentru participare la viata social-politica si civica
20.Invatarea continua in societatea cunoasterii si informatizarii
21."Continuum-ul invatarii"; educatia si autoeducatia
22.Resursele umane, educatia si dezvoltarea sociala
23.Educatia ca "bun de consum" si ca "investitie"
24.Sensuri si modalitati de evaluare a randamentului educatiei
25.Functiile principale ale evaluarii educatiei si invatamantului
26.Criterii, indicatori si standarde in evaluarea eficientei educatiei si invatamantului
27.Contributia educatiei la progresul economic, social si uman
28.Evaluarea sistemelor si a institutiilor de invatamant si educatie
29.Tendinte si perspective in evolutia sistemelor educationale contemporane
30.Probleme deschise in relatiile dintre educatie, invatamant si societate astazi
31.Transformari in natura muncii, actiunii, organizarii si desfasurarii vietii sociale si educatiei
32.Educatia, noile tehnologii informatice si de comunicare in masa si transformarea paradigmelor educationale
33.Noile relatii dintre invatarea formala, nonformala si informala
34.Viitorul educatiei si educatia viitorului
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA:
G. Berger, Omul modern si educatia sa, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti,
Bernstein, Studii de sociologia educatiei, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1978 ;
*F. Botkin, M. Elmandjra, M. Malita, Orizontul fara limite al invatarii, Ed. Politica, Bucuresti, 1971;
R. Boudon, L'inegalite des chances, Paris, A. Colins, 1973 ;
P. Bourdieu, J. Cl. Passeron, Les heritiers, Paris, Les Editions du Minuit, 1964 ;
*Comisia Europeana, MEMORANDUM, privind invatarea permanenta, tiparit si difuzat sub ingrijirea Centrului National "Leonardo da Vinci", (aprilie, 2001);
*St. Costea (coord.), Stiinta, tehnologie, dezvoltare sociala si umana, Bucuresti, Ed. Politica, 1984;
St. Costea, Educatia si invatamantul in conceptia lui Dimitrie Gusti, in vol.: Dimitrie Gusti - Studii critice, Bucuresti, Ed. Stiintifica, 1980;
*St. Costea, Educatia viitorului si viitorul educatiei, (in « OPINIA NATIONALA » nr.353, 3 februarie 2003 si nr.357, 17 martie 2003) ;
S. de Coster, F. Hotyat, La sociologie de l'education, Editions de l'Institut de Sociologie, Universite libre de Bruxelles, 1970;
*C. Cucos, Educatia si provocarile lumii contemporane si noile educatii in: Pedagogie, Ed. a II-a revazuta si adaogita, Iasi, Polirom, 2002, p. 50-59;
*R. H. Dave (coord.), Fundamentele educatiei permanente, Bucuresti, Ed. Didactica si Pedagogica, 1991;
*E. Durkheim, Educatie si sociologie, Bucuresti, Ed. Didactica si Pedagogica, 1980 ;
Faure, A invata sa fii, Bucuresti, Ed. Didactica si Pedagogica, 1974 ;
Giddens, Viitorul educatiei. Educatia si noile tehnologii de comunicare, in: Sociologie, Ed. BIC/ALL-ceu, Bucuresti, 2000;
Gras, Sociologie de l'education.Textes fondamentaux, Paris, Librairie Larousse, 1974 ;
J. Hassenforder, Inovatie in invatamant, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1976 ;
*I. Ionescu, Sociologia scolii, Iasi, Ed. Polirom, 1997 ;
*P. Lengrand, Introducere in educatia permanenta, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1973 ;
*P. Lisievici, Evaluarea in invatamant - Teorie, practica, instrumente, Ed. Aramis, Bucuresti, 2002;
*H. Lowe, Introducere in psihologia invatarii la adulti, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1974;
*F. Mahler, Sociologia educatiei si invatamantului, Bucuresti, Ed. Didactica si Pedagogica, 1997;
*A. Mironov, Scoala lumii, in "Opinia Nationala", nr.363, 16 iunie 2003);
Page, La mesure des effets economiques de l'education (Revue economique no.2, 1964);
*E. Paun, Scoala - abordare sociopedagogica, Iasi, Ed. Polirom, 1999;
J. Piaget, Ou va l'education?, Paris, Edition Denoel, UNESCO, 1972 ;
M. Postic, La relation educative, Paris, P.U.F., 1982 ;
I.T. Radu, Evaluarea in procesul didactic, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2000;
*E. Stanciulescu, Teorii sociologice ale educatiei, Iasi, Ed. Polirom, 1996 ;
Stanciulescu, Sociologia educatiei familiale, Iasi, Ed. Polirom, 1997;
Urbanczyk, Didactica pentru adulti, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1975;
UNESCO, Readings in the Economics of Education, 1968;
*G. Vaideanu, Educatia la frontiera dintre milenii, Bucuresti, Ed. Politica, 1988 ;
*L. Vlasceanu, Decizie si inovatie in invatamant, Bucuresti, Ed. Didactica si Pedagogica, 1979 ;
Lucrarile marcate fac referiri directe la tematica unitatilor de invatare prezentate. Celelalte lucrari pot fi consultate pentru completarea cunostintelor de Sociologia educatiei
