|
|
|
PROIECT PENTRU ORA DE DIRIGENTIE
Metode si tehnici de invatare - organizarea studiului individual
OBIECTIVE:
- insusirea unor metode de planificare si organizare adecvata a studiului individual
- formarea / dezvoltarea deprinderilor de invatare sistematica
METODE DIDACTICE: conversatia, expunerea, problematizarea , exercitiul
DESFASURAREA ACTIVITATII:
Captarea atentiei :
- se solicita 2-3 elevi sa descrie modul in care isi organizeaza invatarea
- nu se fac observatii critice in acest moment, ci doar constatari
Anuntarea temei si a obiectivelor:
Dirigintele prezinta tema si explica avantajele studiului sistematic
- se obtin rezultate sigure, informatiile fiind asimilate in mod organizat, cu respectarea curbei uitarii (elaborata de Ebbinghaus) (anexa I)
- presupune economicitate, ecluzand risipa de timp si de efort
Aceasta ora are ca scop insusirea unor metode de planificare a studiului individual si a unor metode de invatare.
Rezolvarea sarcinilor de lucru
Dirigintele ia exemplu o lectie si ii solicita pe 2 sau 3 elevi sa explice pasii pe care ii parcurg in invatarea materialului respectiv. Se prezinta metodele de invatare descrise in anexa II.
Dirigintele prezinta anexa I - curba uitarii, explicand modul in care se repeta materialul invatat
Profesorul prezinta etapele de planificare a invatarii
- inventarierea materiilor si a lectiilor care trebuie invatate (stabilirea prioritatilor);
- evaluarea timpului disponibil, care cuprinde si un 'timp de rezerva';
- elaborarea unui calendar de studiu saptamanal, apoi zilnic.
Se prezinta modelul de tabel pentru planificarea saptamanala (anexa III, pct 1). Elevii sunt impartiti pe grupe si li se cere sa stabileasca o planificare saptamanala a studiului pentru saptamana urmatoare. Fiecare grupa prezinta rezultatul muncii. Planificarea se individualizeaza in functie de nevoile fiecarui elev. Ei exerseaza doar tehnica de planificare.
Se prezinta modelul de planificare zilnica (anexa III, pct.2). Elevii vor lucra individual la planificare a studiului pentru ziua urmatoare. Cativa elevi vor prezenta tabelul de planificare zilnica. Se discuta eficienta planificarii.
Evaluarea: Se discuta diferentele intre metodele de invatare si planificarea saptamanala / zilnica a doi elevi si se motiveaza timpul alocat de catre ei studiului fiecarei materii.
Anexa 1 - Curba uitarii (dupa H. Ebbinghaus)
. Aproape 50 % din informatiile invatate se uita in prima ora de la memorarea lor.
. Uitarea este masiva si la o zi dupa memorare.
. Pentru a preveni uitarea este bine sa se repete materialul la intervalele in care uitarea este masiva.
Reguli pentru o repetare eficienta:
. Numarul de repetitii trebuie sa fie optim (fiecare elev isi apreciaza numarul. de repetitii de care are nevoie pentru a asimila un material);
. Esalonarea repetitiei este mai eficienta decat repetitia comasata (de ex: este mai bine sa repeti la o materie o ora pe zi timp de trei zile, decat trei ore intr-o singura zi inainte de seminar sau lucrare);
. Repetitia este mai eficienta atunci cand se combina cu incercari de reproducere a materialului studiat (asa iti poti da seama ce ai retinut si ce nu);
. Repetitia poate fi organizata prin reluarea materialului in intregime (material cu un volum redus) sau prin fragmentarea materialului (volum mare).
Anexa 2
Metoda invatarii globale
- presupune citirea / repetarea integrala a materialului;
- este recomandata in cazul unor materiale, bine organizate si nu foarte dificile.
Etape:
- lectura de ansamblu a textului - nu e necesar sa faceti notite, nici sa va propuneti sa retineti informatiile ( are rol de familiarizare cu materialul);
- citirea analitica - intelegerea in profunzime a informatiilor, fara a face notite (nu lasati sa persiste nici o ambiguitate);
- citirea analitico-sintetica si consemnarea - extragerea ideilor principale si notarea lor;
- repetitia pe baza de recunoastere (cu textul in fata);
- repetitia pe baza de reproducere (fara a avea materialul in fata) - doar astfel se poate verifica acuratetea retinerii informatiilor;
- recapitularea generala;
- repetarea materialului (conform sugestiilor din anexa I).
Metoda invatarii secventiale
- presupune asimilarea textului dupa ce acesta a fost impartit in secvente de studiu sau fragmente;
- se recomanda in cazul unor materiale voluminoase sau dificile.
Etape:
- fragmentarea materialului in secvente de studiu tinand cont de logica si structura materialului;
- fiecare fragment va fi invatat tinand cont de etapele metodei invatarii globale.
Metoda invatarii progresive
- presupune combinarea metodei invatarii globale cu cea a invatarii secventiale;
- se utilizeaza pentru invatarea materialelor voluminoase, pe o perioada mare de timp (semestre, ani de studiu).
Etape
- lectura de ansamblu - familiarizarea cu continutul materialului;
- fragmentarea materialului in unitati de studiu ample (lectii , capitole- notate cu A, B, C, D etc.);
- invatarea/repetarea lor dupa urmatoarea schema: A+B+AB+C+ABC+D +BCD+E+CD+E+ABCD...
Metoda RICAR
- consta in cinci etape;
- se recomanda in studierea cartilor, articolelor.
Etape
R- rasfoirea generala a capitolelor, a alineatelor subliniate, a concluziilor partiale sau generale;
I- intrebari . Se formuleaza in scris intrebari legate de continutul textului;
C- citirea textului cu scopul de a gasi raspunsuri la intrebarile formulate anterior;
A- amintirea, rememorarea esentialului, reproducerea ideilor principale, fara a avea materialul in fata R- recapitularea;
- examinarea structurii de ansamblu a materialului;
- recitirea intrebarilor formulate;
- elaborarea raspunsurilor la intrebari;
- recitirea textului unde este nevoie;
- completarea notitelor unde este cazul.
Anexa 3
Tabel pentru planificarea saptamanala a studiului
LUNI
Disciplina
Timp
Se realizeaza planificarea pe aceasta structura pentru fiecare zi a saptamanii
Tabel pentru planificarea zilnica a studiului
MATERIA
OBIECTIVE
(ce ai de invatat,
ce trebuie sa stii)
MIJLOACE
(din ce surse inveti)
TIMP
. PROIECT PENTRU ORA DE DIRIGENTIE
Modalitati de luare a notitelor
OBIECTIVE:
- insusirea unor tehnici de luare a notitelor care faciliteaza;
- organizarea logica a materialului;
- aplicarea metodei Cornell de luare a notitelor.
METODE DIDACTICE: conversatia, expunerea, problematizarea, exercitiul.
DESFASURAREA ACTIVITATII
Captarea atentiei :
- elevii observa un caiet de notite al unui coleg si stabilesc diferentele intre stilul colegului de luare a notitelor si stilul propriu;
- nu se fac observatii critice in acest moment ci doar constatari.
Anuntarea temei si a obiectivelor:
Dirigintele prezinta tema si insista asupra importantei acesteia, prezentand functiile luarii de notite.
' Functiile luarii de notite'
Luarea de notite :
- Constituie o modalitate externa de stocare a informatiei;
- Faciliteaza prelucrarea si reactualizarea informatiei;
- Permite structurarea materialului chiar in timpul predarii acestuia.
Rezolvarea sarcinilor de lucru
Se aleg doua sau trei perechi de elevi; se aseaza spate in spate, doi cate doi. Un elev descrie o figura geometrica iar celalalt deseneaza in functie de indicatiile primului
Se discuta rezultatele, concluzia poate fi: exista modalitati diferite de intelegere a mesajului si de notare a acestuia
Elevii sunt impartiti pe grupe si li se cere sa stabileasca o modalitate de luare a notitelor pe baza unui text citit; fiecare grupa prezinta rezultatul muncii.
Dirigintele descrie Metoda Cornell de luarea a notitelor.
Acest sistem cuprinde trei sectiuni:
Sectiunea I, portiunea cea mai mare, aflata in partea dreapta a paginii, in care se noteaza ideile intr-o modalitate informala (asa cum sunt prezentate sau receptate in ora).
Sectiunea II, aflata in partea stanga a paginii, este potiunea destinata cuvintelor cheie. Ea se completeaza de obicei in faza de revizuire si cuprinde comentarii care accentueaza ideile importante, clarifica sensuri sau leaga idei
Sectiunea III, in partea de jos a paginii este cunoscuta ca zona rezumatului. Aici se include un rezumat format din doua sau trei propozitii care sumarizeaza ideile din pagina si le integreaza intr-o structura clarificatoare.
Se realizeaza un exercitiu de aplicare a metodei prezentate.
Evaluarea
Se discuta diferentele intre metode si se analizeaza eficienta metodei Cornell.
Asadar, dupa cum am aratat in analiza chestionarului initial, principalul factor de stres pentru elevii scolii de politie il constituie cantitatea de informatii raportata la timpul alocat pentru pregatire (in esenta activitatea de invatare), iar ca strategii de adaptare la stres, cele mai utilizate sunt cele evitative, in mod evident ineficiente, intrucat 30% dintre elevi evalueaza nivelul stresului ca ridicat sau foarte ridicat. In afara sedintelor de consiliere psihologica individuala este nevoie de o interventie la nivelul grupului. Aceasta modalitate de prevenire si combatere a stresului, prin intermediul unor activitati desfasurate de cadrele didactice cu sprijinul psihologului are ca scop formarea sau dezvoltarea unor strategii active de confruntare cu problema stresanta.
Desigur, aceasta propunere constituie doar o prima parte dintr-un program de preventie/interventie care se poate construi pe modelul preventiei primare, secundare, tertiare. Astfel, lectiile propuse au scopul de a educa elevul pentru o abordare adecvata a invatarii, prevenind astfel aparitia simptomelor caracteristice stresului (preventie primara). In a doua faza de preventie se identifica elevii care inca nu prezinta simptomele de stres, dar sunt mai vulnerabili in aceasta privinta si se lucreaza cu ei pentru dezvoltarea unor strategii active de adaptare la stres in functie de factorii individuali . In faza a treia se lucreaza cu cei care prezinta un nivel ridicat al stresului, aceasta activitate realizandu-se de catre specialist in cadrul consilierii psihologice individuale.
Modalitatea in care se pune in practica acest program depinde de caracteristicile grupului si problemele identificate de elevi. De aceea, este indicata o activitate initiala de diagnoza dupa care se contureaza strategiile de interventie.
Bibliografie
1. Baban, A., Petrovai.D, Lemeni.G. (2002). Consiliere si orientare. Ghidul profesorului. Editura Humanitas Educational, Bucuresti;
2. On, A., Petelean, A. (2001). Evaluari ale nivelului stresuluiprofesional,
http://www.cs.uu.nl/people/ion/po2_2001.pd ;
3. Roth, S. & Cohen, L. J.,(1986).'Approach, avoidance and coping with stress' in American Psychologist, nr. 41;
4. Roudseep, E., (1986)'Are You Losing the Battle Against Stress?', Machine Design, nr. 28, mai.
* Inspector psiholog, Scoala de Agenti de Politie " Septimiu Muresan" Cluj-Napoca, M.A.I.
