|
|
|
INTRODUCERE IN STIL DE VIATA SANATOS[am1]
Scop
Participantii vor
Obiective:
La sfarsitul acestui modul participantii vor putea sa:
defineasca conceptele utilizate in educatia pentru sanatate
distinga intre comportamentele cu risc si cele preventive
identifice resursele la nivel local in ceea ce priveste problemele de sanatate
Sesiuni:
Definirea conceptelor utilizate in educatia pentru sanatate
Identificare comportamente de risc, comportamente nocive, elemente de schimbare comportamentala
SESIUNEA 1
DEFINIRE CONCEPTE
Scop:
Constientizarea participantilor asupra problemelor legate de sanatate si asupra importantei adoptarii unui stil de viata sanatos.
Obiective:
La sfarsitul acestei teme participantii vor putea:
Sa defineasca conceptul de sanatate din perspectiva relatiei unor dimensiuni specifice
Sa defineasca conceptul de stil de viata sanatos
Sa isi exprime propriile pareri legate de stil de viata sanatos
Pastila de teorie
Ce este sanatatea?
Organizatia Mondiala a Sanatatii a propus in 1946 definitia urmatoare: "Sanatatea este o stare pe deplin favorabila atat fizic, mintal cat si social, si nu doar absenta bolilor sau a infirmitatilor". Mai tarziu a fost inclusa in aceasta definitie si "capacitatea de a duce o viata productiva social si economic".
Punctul de vedere modern este acela ca, sanatatea1 are cateva dimensiuni - emotionala, intelectuala, fizica, sociala si spirituala, fiecare dintre acestea contribuind la conditia de bunastare a unei persoane. Pentru mentinerea unei sanatati bune, o persoana trebuie sa-si examineze fiecare din aceste dimensiuni si sa se orienteze in sensul in care i se permite nu doar sa traiasca o perioada lunga de timp, ci de asemenea sa se bucure de viata pe de-a-ntregul.
In 1967, OMS a declarat ca sanatatea este o stare totala de bunastare fizica, mentala si sociala si nu in principal absenta bolii sau a unei infirmitati. Sanatatea este definita ca starea de bine fizica, mentala si sociala a fiecarei persoane. Sanatatea nu este doar absenta bolii sau a infirmitatii (Organizatia Mondiala a Sanatatii, 2000). Starea de sanatate si de boala este influentata nu doar de factorii biologici, chimici sau genetici, ci si de factorii psihologici si sociali.
Sanatatea include mai mult decat functionarea fara piedici a organismului. De asemenea, implica relatiile mental-emotional, intelectuale si sociale cat si valorile spirituale. Astfel, pentru o mai buna intelegere a sanatatii este necesar sa examinam in profunzime fiecare dintre aceste dimensiuni, care luate impreuna constituie sanatate si bunastare in ansamblu. Iata in continuare o schema a dimensiunilor implicate.
Specialistii au identificat 7 dimensiuni ale sanatatii:
1. Sanatatea fizica reprezinta activitatea normala a organismului. Include igiena personala, alimentatia corecta si somnul suficient.
2. Sanatatea sociala reprezinta relatiile dintre persoana si societate si influenta lor reciproca: relatiile in comunitate, la scoala, acasa, la serviciu.
3. Sanatatea personala este respectul de sine si increderea in sine, autoaprecierea. Fiecare persoana are valori si scopuri ale vietii.
4. Sanatatea emotionala este modul de exprimare a sentimentelor, intelegerea emotiilor si a sentimentelor, inclusiv controlul asupra acestora.
5. Sanatatea mentala este receptarea, analiza si aplicarea informatiei. Inseamna a sti de unde si cum se obtine informatia, prelucrarea ei adecvata adaptarii la mediu.
6. Sanatatea spirituala presupune cautarea sensului si scopului existentei umane. Ea include dezvoltarea unei aprecieri profunde a vietii si formarea unui puternic sistem de valori.
7. Sanatatea ecologica reprezinta mediul ambiant care corespunde normelor. Este vorba de relatiile dintre oameni si animale, natura, plante, sol, apa, timp etc.
Ce este stil de viata sanatos?
Cea mai importanta influenta in aceasta lume dezvoltata este stilul de viata2), acesta fiind un factor ce poate fi controlat. In timp ce ereditatea si mediul joaca un rol deosebit in statutul sanatatii noastre, alegerile pe care le facem in ceea ce priveste stilul de viata ne afecteaza si ne determina starea de sanatate intr-o si mai mare masura.
Stilul de viata sanatos reprezinta totalitatea comportamentelor care au relevanta in promovarea si mentinerea sanatatii si in reducerea riscului de imbolnavire. Stilul de viata negativ este alcatuit din comportamente ce implica un risc pentru sanatate.
Stilul de viata include cateva componente prin care oamenii isi desfasoara aspectele majore ale vietii lor, componente cum ar fi: munca, recreerea, hranirea, solutionarea problemelor si altele. Conceptul stil implica mai degraba o structura decat un eveniment izolat. Componentele stilului de viata constau astfel in tipologii generale de comportament. De exemplu, iesirea in mod frecvent cu prietenii indica un stil de viata inalt, din punct de vedere social.
Fiecare individ isi dezvolta un stil de viata in mare parte prin incercare si eroare. Oamenii incearca diferite actiuni si, de obicei adopta ca obiceiuri acele comportamente care confera cea mai mare reusita si satisfactie. Aceste comportamente pot fi grupate intr-un numar de structuri intrepatrunse, ceea ce creaza componentele stilului de viata. Fiecare componenta poate declansa un anume efect asupra catorva dimensiuni ale sanatatii persoanei.
Stilul de lucru
Stilul recreational
Stilul de reactie la placere
Stilul de solutionare
Stilul de cunoastere
Stilul de comunicare
Stilul de relationare
Stilul de alimentatie
Stilul de consum
Stilul ecologic
Diversitatea de conduite ce alcatuiesc stilul de viata al unei persoane, indica faptul ca stilul de viata este afectat de multe variabile si sugereaza ca este greu de a fi controlat si modificat. Stilul de viata este caracteristic fiecarei categorii socioprofesionale, avand la baza piramida trebuintelor, piramida conceptualizata de Abraham Maslow.
Piramida trebuintelor conceptualizata de Abraham Maslow
ENERGIZER - RIDICA-TE SAU STAI JOS
Scop:
Introducerea participantilor in tematica stilului de viata sanatos intr-o maniera prietenoasa si de joc
Timp:
5 minute
Materiale necesare:
Etape:
1. Explicati participantilor ca exercitiul la care vor participa ii implica pe toti si ii va introduce in tematica educatiei pentru un stil de viasa sanatos.
2. Rugati participantii sa se ridice in picioare si descrieti instructajul.
3. Explicati ca veti citi o lista de afirmatii legate de sanatate, lasand un scurt timp (cateva secunde) intre ele. Cei carora li se potrivesc respectivele afirmatii vor trebui sa stea in picioare. In momentul in care afirmatia respectiva nu li se potriveste, vor trebui sa se aseze si sa ramana asezati, ca si cum ar fi iesit din joc.
4. Rugati participantii sa nu vorbeasca intre ei in timpul activitatii.
5. Intrebati participantii daca au inteles instructajul si treceti la citirea afirmatiilor.
6. Activitatea se incheie in momentul in care toti participantii stau jos.
Procesare:
Ce concluzie puteti trage din acest exercitiu?
Explicati participantilor ca desi cei mai multi dintre noi avem deja informatiile necesare pentru un comportament preventiv si sanatos, nu facem acest lucru intru totul. Totodata, accentuati importanta educatiei, din perspectiva accesului celor care nu beneficiaza de toate aceste informatii si care trebuie ajutati in obtinerea lor. Subliniati rolul pe care participantii, ca educatori in sanatate, il vor avea in cresterea calitatii vietii.
Lista afirmatii (a se citi in ordinea de mai jos):
1. Intotdeauna merg cu centura de siguranta.
2. Ma spal intotdeauna pe maini inainte de masa.
3. Ma spal pe dinti de cel putin doua ori pe zi.
4. Nu mananc niciodata de la McDonald's.
5. Nu consum si nu am consumat niciodata alcool in exces.
6. Merg la control medical de rutina de cel putin doua ori pe an.
7. Merg la medicul stomatolog cel putin o data la sase luni.
8. Imi fac analizele de sange (inclusiv testul HIV) cel putin o data pe an.
9. Nu consum si nu am consumat niciodata droguri.
10. Folosesc intotdeauna protectie la contactul sexual.
Activitatea nr. 1
Ce inseamna o persoana sanatoasa
Scop:
Incurajarea participantilor in identificarea comportamentelor sanatoase
Timp:
30 minute
Materiale necesare:
Cate un exemplar pentru fiecare participant din materialul de distribuit "Ce inseamna o persoana sanatoasa", pixuri/ creioane
Etape:
1. Rugati participantii sa citeasca cu atentie afirmatiile din foaia de lucru si sa le marcheze pe cele mai importante sase dintre ele. Ei trebuie sa faca acest lucru foarte repede, pentru a avea raspunsul de "prima reactie".
2. stabiliti apoi echipe de cate doi, in care sa-si impartaseasca unii altora raspunsurile.
3. discutati in grupul mare rezultatele obtinute si ghidati discutia asupra definitiei participantilor cu privire la sanatate. Subliniati aspectele sanatatii fizice, mintale si sociale.
Procesare:
Au fost echilibrati in alegerea celor 6 afirmatii reprezentative, astfel incat sa surprinda si sanatatea mintala, sociala si fizica?
Atunci cand au discutat cu partenerul, au avut cumva similitudini sau diferente de opinie cu acesta?
Este "a fi sanatos" diferit de "a nu fi bolnav"?
Daca te simti bine la nivel mintal, inseamna ca esti bine si fizic?
Are legatura o varsta inaintata cu stilul de viata sanatos?
Are legatura aspectul fizic (cat de bine arati) cu starea de sanatate (cat esti de sanatos)?
Cat de mult este afectata sanatatea noastra de mediul in care traim?
Activitatea 1
Material de distribuit
CE INSEAMNA O PERSOANA SANATOASA
Cititi lista urmatoare si alegeti 6 afirmatii pe care le considerati ca fiind cele mai importante calitati necesare unei persoane pentru a fi sanatoase.
O persoana sanatoasa:
1. Nu este niciodata bolnava
2. Poate fugi dupa autobuz fara sa i se taie respiratia
3. Ia viata mai usor, fara sa se supere
4. Isi face usor prieteni
5. Are acces la servicii de sanatate bune
6. Are o casa confortabila
7. Face regulat exercitii
8. Este oricine a ajuns la 75 ani
9. Evita fumatul si drogurile
10. Traieste intr-un mediu curat
11. Poate face fata oricarei dizabilitati ar avea (ex. surditatea, a fi pe scaunul cu rotile)
12. Poate iesi bine din orice situatie
13. Se simte bine tot timpul
14. Evita mancarea cu prea multi aditivi alimentari
15. Nu pare deprimata niciodata
16. Are o silueta frumoasa
17. Nu ia medicamente
18. Este atenta cu propria igiena
19. Are grija sa-si faca toate vaccinele necesare
20. Are o imagine buna despre sine
21. Are o credinta care o ajuta in viata
22. Mananca regulat si nu snack-uri
23. E putin probabil sa viziteze un medic
24. Are un ten foarte frumos
SESIUNEA 2
Identificare comportamente de risc, comportamente nocive, elemente de schimbare comportamentala
Scop: Constientizarea participantilor asupra problemelor legate de comportamentele legate de educatia pentru sanatate
Obiective:
La sfarsitul acestei teme participantii vor putea:
Sa defineasca si sa distinga diferenta intre conceptele de responsabilitate si cele de risc legate de stil de viata sanatos;
Sa defineasca comportamentele de risc;
Sa distinga intre efectele imediate ale implicarii active in comportamentele ce tin de sanatate si beneficile pe termen lung ce pot fi obtinute prin modificarea stilului de viata;
Sa enumere serviciile pentru problemele legate de sanatate si sa le localizeze pe cele din orasul in care traiesc
Pastila de teorie:
COMPORTAMÉNT s.n. Ansamblul manifestarilor obiective ale oamenilor prin care se exteriorizeaza viata psihica. ♦ Fel de a se comporta; comportare. ♦ Modul in care un organism vegetal reactioneaza fata de factorii de mediu. [Cf. fr. comportement, it. comportamento].
COMPORTAMÉNT, comportamente, s.n. 1. Modalitate de a actiona in anumite imprejurari sau situatii; conduita, purtare, comportare. 2. Asamblul manifestarilor obiective ale animalelor si ale oamenilor prin care se exterorizeaza viata psihica. - Din fr. comportement. Sursa: DEX '98
Factorii psihosociali care influenteaza starea de sanatate si boala sunt: comportamentele sanatoase sau de risc, abilitati cognitive, emotionale si sociale, atitudini si valorile personale relationate cu sanatatea, normele socio-culturale de gen.
Principalii factori care au impact asupra starii de sanatate si boala sunt comportamentele care descriu stilul de viata: alimentatie echilibrata, practicarea exercitiului fizic, reducerea consumului de alcool, renuntarea la fumat, folosirea metodelor de preventie a bolilor cu transmitere sexuala, adoptarea altor comportamente preventive (vaccinari, verificari medicale periodice, screeninguri), respectarea orelor de somn.
Ce este riscul ?
Majoritatea teoriilor referitoare la adoptarea comportamentului sanogen se bazeaza pe asumtia ca oamenii estimeaza susceptibilitatea lor de a contacta o boala si evalueaza costurile si beneficiile realizarii unui comportament preventiv, inainte de a-l executa in mod real. Perceperea riscului sau a susceptibilitatii este considerata a fi un factor important in determinarea executiei comportamentului de preventie. Majoritatea modelelor specifice psihologiei sanatatii include perceperea riscului ca o conditie importanta in adoptarea unor comportamente de reducere a acestui risc. Dupa cum argumenteaza Weinstein & Nicolich, 1993, apud van der Pligt, 1998, la nivel bazal, conceptul de percepere a riscului are acelasi inteles in toate modelele, fiind mai mult sau mai putin intersanjabil, cu alte concepte similare (vulnerabilitate, susceptibilitate).
Comportamentele de risc nu apar izolate, ci intr-un set comportamental. Adoptarea unor comportamente de risc poate duce uneori la dependenta. Dependenta este de mai multe tipuri:
dependenta de nicotina;
dependenta de alcool;
dependenta de droguri;
dependenta de medicamente (ex. tranchilizante, somnifere).
In ultimul timp au luat amploare si alte tipuri de dependenta:
dependenta de Internet;
dependenta de jocuri de noroc;
dependenta de relatii interpersonale "nesanatoase".
Activitatea 1
FACTORI DE RISC
Scop:
De a demonstra modul in care factorii de risc contribuie la schimbare (in dezvoltarea bolii sau in mentinerea sanatatii).
Durata:
40 minute
Materiale necesare:
Un set de jetoane rosii si un set de jetoane albe. Un set de bilete realizat dupa materialul "Factori de risc". Numarul din fiecare set de jetoane trebuie sa fie egal cu jumatatea numarului de participanti plus 10 (un grup de 30 are nevoie de 25 jetoane rosii si 25 jetoane albe). 2 pungi transparente. O copie a materialului de distribuit "Mergand la risc" pentru fiecare participant.
Nota: Aceasta activitate se realizeaza cu un grup mai mare de 20 de participanti.
Etape:
1. Explicati-le participantilor ca in activitatea urmatoare vor invata mai mult despre factorii de risc si ca factorul de risc este un obicei sau o conditie asociata cu o crestere a riscului de dezvoltare a unei boli sau de a avea un accident.
2. Desenati o linie imaginara in mijlocul salii de curs. Rugati un participant (pe baza de voluntariat) sa stea la mijloc si sa tina cate o punga de plastic in fiecare mana in fata liniei care uneste cele doua jumatati. In fiecare punga plasati 5 jetoane rosii, reprezentand starea de boala si 5 jetoane albe reprezentand sanatatea.
3. Evidentiati faptul ca oricine participa la extragere are sanse de 50% de a alege fie un jeton alb (simbol pentru sanatate), fie unul rosu (simbol pentru boala). Rugati participantii sa-si imagineze ca acestea reprezinta sansele unei persoane de a se imbolnavi sau de a ramane sanatoasa, in absenta oricaror factori de risc. Dupa aceea, evidentiati ca in realitate oamenii fac lucruri care ori le maresc ori le micsoreaza sansele de a ramane sanatosi. Pot sa ofere exemple?
4. Puneti un set de bilete de "Factori de Risc" in fata grupului. Rugati participantii sa-si ia pe rand biletele si pe masura ce le iau, sa le citeasca cu voce tare. Participantii care au bilete cu riscuri se aseaza la stanga si pun jetoane rosii in punga, iar cei care au bilete cu sanatate, se aseaza la dreapta si pun jetoane albe.
5. Sunt acum 2 grupuri de persoane: grupul de risc si grupul sanatos. Rugati 10 persoane din fiecare grup sa se voluntarieze. Fiecare voluntar, la randul lui, trebuie sa-si inchida ochii si sa ia un jeton din punga de plastic a grupului. Speranta lor este sa extraga un jeton alb, care se refera la sanatate. Fiecare grup va desemna o persoana care tine scorul - calculeaza numarul total de jetoane albe (sanatate) si rosii (boala) extrase de grup.
6. Grupul cu factorul de risc ridicat este mai probabil sa extraga jetoane rosii (boala) decat celalalt grup. Jocul poate fi jucat de mai multe ori pentru a demonstra ca este posibil ca participantii sa extraga mai multe din jetoane mai putin probabile intr-o singura runda.
7. Numarul total de jetoane rosii va fi mai mare in grupul care are factori de risc cumulati. Este probabil ca unii studenti din acel grup sa fi extras jetoane albe sanatoase. De asemenea, de partea dreapta vor fi studenti care vor extrage jetoane rosii. Evidentiati ca acest lucru se intampla si in viata reala.
8. Oferiti fiecarui participant o copie a materialului de distribuit "mergand la risc". Adunati grupul.
Procesare:
Care sunt motivele pentru care anumite grupuri sunt mai expuse riscurilor legate de sanatate?
Care ar fi modalitatile de reducere a riscurilor in ceea ce priveste propria lor sanatate?
Activitatea 1
Material de suport
FACTORI DE RISC
Nota: Fotocopiati si decupati inainte de utilizare. Pentru a juca va trebuie cu 20 jetoane mai multe decat numarul participantilor. Faceti un numar suficient de jetoane si colorati jumatate in rosu. Apoi decupati.
Activitatea 1
Material de distribuit
FACTORI DE RISC
Nota: fotocopiati si decupati inainte de utilizare
|
Participi la un program de instruire dupa scoala de 3 ori pe saptamana.
Jeton alb |
Fumezi 10 tigari pe zi.
Jeton rosu |
Mananci produse cu un procent scazut de grasime.
Jeton alb |
|
Porti cascheta atunci cand mergi cu bicicleta.
Jeton alb |
Esti foarte atent/a atunci cand traversezi.
Jeton alb |
Mananci multe fructe proaspete.
Jeton alb |
|
Mananci mancare cu grasimi si multe dulciuri.
Jeton rosu |
Iti plac mult dulciurile si bauturile cu zahar.
Jeton rosu |
Crezi ca nu e necesar sa te imunizezi.
Jeton rosu |
|
Mananci la micul dejun in fiecare dimineata.
Jeton alb |
Lucrezi cu chimicale periculoase.
Jeton rosu |
In zona in care stai se face curat zilnic.
Jeton alb |
|
In familia ta exista persoane care au probleme cu inima.
Jeton rosu |
Nu conduci niciodata dupa ce ai consumat alcool.
Jeton alb |
Petreci multa vreme cu persoane care fumeaza in prezenta ta.
Jeton rosu |
|
Locuiesti intr-o zona in care e multa poluare
Jeton rosu |
Inoti de 3 ori pe saptamana
Jeton alb |
Faci activitate fizica in mod regulat
Jeton rosu |
|
Nu mananci niciodata dimineata
Jeton rosu |
Te-ai lasat de fumat de cel putin 2 ani de zile.
Jeton alb |
Lucrezi sub presiune, esti foarte stresat/a si nu ai timp sa vorbesti cu nimeni despre asta. Jeton rosu |
|
Nu te culci niciodata inainte de 23.30
Jeton rosu |
Discuti cu prietenii despre problemele cu care te confrunti
Jeton alb |
Ai facut judo sau karate.
Jeton alb |
|
Te speli pe dinti in mod regulat.
Jeton alb |
Greutatea ta este cu 10 kg mai mult decat cea standard.
Jeton rosu |
Chiar daca stai pana tarziu treaz, dormi suficient in fiecare zi.
Jeton alb |
|
Mananci intotdeauna tot ce ai in farfurie.
Jeton alb |
|
Decat sa mergi pe jos, preferi sa mergi cu un mijloc de transport.
Jeton rosu |
Activitatea 2
Material de distribuit
MERGAND LA RISC
Acumularea mai multor factori de risc este de parca ai maslui sansele impotriva ta. Cititi intrebarile si raspunsurile de mai jos pentru a afla cum factorii de risc va afecteaza sanatatea.
Care este legatura intre factorii de risc si sanatate?
Un factor de risc este un obicei sau o conditie asociata cu o crestere a riscului de dezvoltare a unei boli. Factorii de risc pentru bolile de astazi cu o mortalitate sporita, ca bolile cardiovasculare si cancerul, includ obiceiurile proste in ceea ce priveste alimentatia, lipsa exercitiului, obezitatea, fumatul si poluarea mediului. Bolile existente in familia ta, varsta si sexul pot de asemenea sa creasca sau scada riscul aparitiei unor boli. De obicei, mai mult de un factor de risc este asociat cu boala.
Nimeni in familia noastra nu a suferit de inima sau cancer. Sunt bine, nu?
Ereditatea este un factor de risc de care nu trebuie sa va faceti griji, dar cercetarile arata ca fumatul, obiceiurile alimentare neadecvate si lipsa exercitiului sunt alti factori de risc.
Bunicul meu a fost supraponderat, manca ce vroia, fuma 40 de tigari pe zi si a trait pana la 80 de ani. De ce nu pot si eu sa fac acelasi lucru?
Poate veti avea noroc, dar sansele sunt impotriva dumneavoastra. Imaginati-va 2 grupuri de oameni, unul expus la multi factori de risc, altul expus la putini factori de risc. Mult mai multi oameni din primul grup vor avea probleme de sanatate decat cei din al doilea grup. Dar aceasta nu inseamna ca oamenii care cumuleaza mai multi factori de risc au mai multe sanse de invaliditate sau moarte timpurie.
Familia mea si eu suntem sanatosi. Nu vad de ce sa ne facem griji?
Bolile cardiace, diabetul si multe tipuri de cancer sunt bolile care se dezvolta incet si invizibil o perioada lunga de timp. Obiceiurile de viata sanatoasa, stabilite de timpuriu, pot opri problemele inainte ca ele sa inceapa.
Nu inteleg toata agitatia. Noi toti murim pana in final, nu e asa?
Adevarat, dar calitatea vietii este importanta. Atacurile de cord, infarctele cerebrale si bolile respiratorii nu ucid intotdeauna. Multi oameni raman cu dizabilitati severe, incapabili sa faca ceea ce doresc atunci cand o doresc si sunt dependenti de altii. Obiceiurile sanatoase duc la o viata mai plina si mai activa.
1) Starea de sanatate mintala, ca si sanatatea in general, este mai degraba accesibila explicarii si descrierii decat definirii, pentru ca definirea impune o anumita limitare si schematizare, care pot conduce la denaturari. Dupa E. Pamfil, sanatatea reprezinta o garantie a libertatii individului, "toata existenta noastra, tot ce se intampla in psihismul nostru este dominat de caracterul angajarii si libertatii. O persoana la care s-a dezorganizat, diminuat sau alterat sistemul functiilor de libertate, aluneca in afara de marele cerc al existentei, este un suferind, un bolnav, un instrainat". Sanatatea ar reprezenta totalitatea fenomenelor si rezultatelor interactiunii lor dinamice, care concura la desfasurarea unei existente normale a individului. Ecosistemul uman in care se manifesta sanatatea si boala nu este nici izolat si nici static. Continutul conceptului de sanatate mintala este determinat de calitatea raportului personalitate-mediu.
2) Stilul de viata, se refera la totalitatea activitatilor care compun viata unei persoane, grup, colectivitate dar dintr-o perspectiva intern-structurala si normativa. Prin analiza stilului de viata, psihologia sociala cauta sa identifice un principiu generator de unitate in pluralitatea manifestarilor concrete ale vietii individuale. S.v. consta in trasaturile particulare ale psihologiei, comportamentului si habitudinilor acestora, care definesc un mod specific de raportare fata de lume, reliefand, in fiecare caz in parte, alte invariante, accentuate in structurile vietii cotidiene. (Sursa: Ctin Gorgos, Dictionar de psihiatrie.)
[am1]Va rog sa completatti cu prezentarea generala a modulului (scopul) si sa verificati daca am identificat corect obiectivele
