Moduri si forme de organizare ale procesului de invatamant

MODURI SI FORME DE ORGANIZARE ALE PROCESULUI DE INVATAMANT

1.    Unitati de continut

Definirea si  evolutia formelor de organizare

Organizarea procesului de invatamant pe clase si lectii:

Clasa de elevi ca unitate psiho-socio-pedagogica

Lectia - caracteristici, tipologie, structura

Alte forme de organizare ale procesului de invatamant

Argument

Procesul de invatamant este, dupa cum s-a evidentiat in capitolele anterioare, un proces organizat, deliberat, realizat prin actiunea multiplelor sale componente - resurse umane, resurse valorice si materiale. Insa eficienta procesului de invatamant nu depinde numai de calitatea si contributia diverselor sale componente, ci si de modul in care ele se coreleaza optim intr-un cadru organizatoric. De aceea prezentul capitol va ilustra diverse moduri si forme de organizare ale procesului de invatamant, intregind astfel viziunea sistemica asupra acestuia.

Obiective

Dupa parcurgerea acestui capitol cursantii vor fi capabili:

sa precizeze rolul formelor de organizare in procesul de invatamant;

sa prezinte diverse forme de organizare ale procesul de invatamant;

sa caracterizeze din punct de vedere psiho-pedagogic organizarea procesului de invatamant pe clase si lectii ;

sa analizeze notele definitorii, tipologia si structura procesuala a lectiei ca principala forma de organizare;

sa evidentieze specificul altor forme de organizare, posibile, ale procesului de invatamant.

2.    Concepte cheie

Forma de organizare a procesului de invatamant unifica elementele componente ale acestuia intr-un tot, asigurand optima lor interactiune si derulare intr-un cadru organizatoric dat.

Organizarea pe clase si lectii reprezinta un mod de realizare a procesului de invatamant - promovat de pedagogul ceh Ian Amos Comenius in secolul XVI - caracterizat prin gruparea elevilor in colective relativ omogene din punct de vedere al dezvoltarii psihice si structurarea experientelor instructiv-educative pe lectii.

Lectia - forma principala de organizare si desfasurare a procesului de invatamant - reprezinta o activitate comuna, de interactiune a cadrului didactic cu elevii unei clase, prin care se asigura predarea sistematica a unor continuturi, precum si organizarea si dirijarea activitatii de invatare si evaluare a elevilor, in vederea realizarii unor obiective instructiv-educative.

3. Aplicatii - scheme, grafice, teme

3.1. Evolutia formelor de organizare ale procesului de invatamant

sistemul monitorial (initiat concomitent de Bell si Lancaster)

planul Dalton (experimentat de Helen Parkhurst)

metoda centrelor de interes (elaborata de Ovide Decroly)

sistemul proiectelor (elaborat de William H. Kilpatrik)

metoda Winnetka (experimentata de Carlton W. Washburne)

metoda muncii in grupe (sustinuta de Roger Cousinet si de Peter Petersen)

metoda Freinet (sustinuta de Celetin Freinet)

metoda Dottrens (sustinuta de Robert Dottrens)

metoda Bouchet (sustinuta de H. Bouchet)

sistemul Mannheim (elaborat si aplicat de dr. Sickinger) s.a.

3.2.          Organizarea pe clase a procesului de invatamant (3)- note definitorii

Procesul de instructie si educatie se realizeaza, de regula, cu colective de elevi, ceea ce reprezinta trecerea de la invatamantul individual la invatamantul colectiv;

Elevii sunt grupati pe clase dupa anumite criterii, cum sunt: varsta, nivelul de dezvoltare individuala, grad de pregatire. Componenta clasei ramane, de regula, stabila cel putin pe durata unui an scolar;

Trecerea elevilor dintr-o clasa in clasa urmatoare se realizeaza anual pe baza rezultatelor obtinute de acestea;

Continutul invatamantului este organizat pe discipline de invatamant , studiul acestora fiind esalonat pe ani de studiu si realizat intr-un numar de ore, aspecte reglementate prin planul de invatamant;

Continutul fiecarei discipline este stabilit printr-o programa elaborata pentru fiecare an de studiu si este structurat pe capitole, subcapitole, teme, subteme;

Programul activitatilor de predare-invatare este organizat pe an scolar, care are o durata determinata: anul scolar, este impartit in subperioade care pot fi semestre, trimestre, patrare. Ziua scolara se desfasoara dupa un program stabil;

Procesul instructiv-educativ se realizeaza prin lectii si alte tipuri de activitati, de regula, cu toti elevii unei clase.

Sarcina de lucru:

Analizati si comparati diversele moduri de organizare, identificand avantajele si dezavantajele organizarii pe clase a procesului de invatamant.

3.3.          Definirea lectiei in literatura pedagogica (dupa M .Ionescu, 10):

In functie de criteriul organizatoric, lectia este forma de activitate care se desfasoara in clasa, sub conducerea unui cadru didactic, intr-un interval de timp precis determinat, pe baza cerintelor cuprinse in programa si potrivit orarului scolar:

"Activitate a elevilor sub indrumarea profesorului in vederea asimilarii cunostintelor si formarii deprinderilor prevazute de o tema din programa scolara si intr-un timp determinat (ora de clasa, de regula 50 minute); se constituie ca unitate de munca didactica cu scop precis, in care se realizeaza interactiunea optima intre factorii procesului de invatamant - scop, elev, profesor, continut, metode, tehnologie didactica; este forma de baza a organizarii procesului de invatamant " (Dictionar de pedagogie, 1979, pag. 247).

Perspectiva curriculara (re)orienteaza activitatea elevilor desfasurata sub conducerea cadrului didactic "la nivelului corelatiei profesor-elev care evidentiaza, pe de o parte, necesitatea profesorului de a lectura esentialul, iar, pe de alta parte, posibilitatea formativa a elevului, de a medita eficient, inaintea lectiei si ca efect al lectiei" S. Cristea, 1998, pag 259-260, I Cerghit, 1983, M. Ionescu, 1998, 2000).

Din punct de vedere al continutului, lectia reprezinta un sistem de idei articulate logic si didactic, in conformitate cu cerintele psihopedagogice referitoare la predarea - asimilarea cunostintelor, la aplicarea lor, la verificarea, evaluarea si notarea rezultatelor; ea este, deci, o unitate logica, didactica si psihologica.

O definitie mai cuprinzatoare, care are in vedere mai multe criterii, considera lectia o unitate didactica fundamentala, o forma a procesului de invatamant prin intermediul careia o cantitate de informatii este perceputa si asimilata activ de elevi intr-un timp determinat, pe calea unei activitati intentionate, sistematice, cu autoreglare, provocand in sfera biopsihica a acestora o modificare in sensul formarii dorite (M. Ionescu, 10).

3.4.          Caracteristici psiho-pedagogice ale lectiei

• are un mobil clar definit prin scopul si obiectivele instructiv-educative anterior stabilite;
• activeaza un anumit continut stiintific determinat de prevederile programei scolare, corelat cu obiectivele urmarite;
• angajeaza intr-un efort comun cadrul didactic si elevii unei clase;
• implica o strategie de instruire, un anumit mod de abordare a invatarii si predarii;
• utilizeaza un complex de metode si procedee didactice, mijloace de invatamant;
• in desfasurarea sa sunt incluse diferite modalitati de grupare a elevilor clasei: colective, grupale, individuale sau combinate;
• in cadrul sau procesul de predare-invatare se desfasoara pe etape, reprezentand o inlantuire de evenimente de instruire;
• in procesul derularii sale se instituie intotdeauna un anumit tip de relatii profesor-elev si elev-elev;
• se finalizeaza prin obtinerea anumitor rezultate;
• include elemente de conexiune inversa (feed-back), de masurare si apreciere a rezultatelor, precum si elemente de evaluare a procesului care a condus la rezultatele obtinute;
• se desfasoara in limitele unui timp determinat;
• are loc intr-un micromediu fizic, precum sala de clasa, laborator, atelier, teren agricol s.a.; asigura conditiile necesare ca profesorul sa-si exercite rolul de conducator al procesului de invatamant in calitate de proiectant, organizator si indrumator al intregii activitatii instructiv-educative; (dupa A. Barna,2)

Sarcini de lucru:

1.     Analizati definitiile prezentate si optati pentru varianta care raspunde cerintelor actuale ale invatamantului. Argumentati alegerea facuta.

2.     Valorificand caracteristicile enuntate elaborati o definitie proprie a lectiei.

3.5.          Structura procesuala a lectiei cuprinde urmatoarele evenimente de instruire ce determina o dirijare a invatarii , care poate fi riguroasa, moderata sau minima (adaptare dupa R. Gagné):

• captarea si stimularea atentiei urmareste sa solicite interesul, curiozitatea epistemica a elevilor in raport cu continutul ce urmeaza a fi insusit si cu continuturile deja asimilate;
• enuntarea (comunicarea ) obiectivelor vizeaza constientizarea de catre elevi a ceea ce se asteapta de la ei in incheierea lectiei, a schimbarilor ce trebuie sa se produca la nivelul personalitatii lor in semn ca invatarea a avut loc;
• reactualizarea cunostintelor invatate anterior, prin care urmeaza a se asigura baza experientiala pentru asimilarea noilor cunostinte;
• prezentarea materialului stimul (a noului continut) care se poate realiza, in functie de natura continutului, in moduri diferite: activa, iconica, simbolica;
• fixarea (retentia)celor invatate prin utilizarea cunostintelor in contexte variate sau exersarea priceperilor formate in situatii diferite;
• transferul cunostintelor, prin identificarea unor legaturi inter, intra si transdisciplinare, prin aplicarea lor in rezolvarea unor probleme teoretice sau practice diferite.
• asigurarea conexiunii inverse (feed-back corectiv);
• evaluarea rezultatelor (performantelor);

Sarcina de lucru: Elaborati o argumentatie psiho-pedagogica a succesiunii evenimentelor instruirii din perspectiva favorizarii / motivarii procesului invatarii.

3.6.          Tipologia lectiei - dupa criteriul sarcinii didactice dominante, fundamentale:

In cadrul fiecarei categorii / tip de lectie se pot distinge numeroase variante (10):

3.7.          Paralela intre lectia invatamantului modern si lectia traditionala

(1)    Rolul profesorului nu este acela de a preda (in sensul prezentarii unei materii), ci de a organiza mediul educativ, de a diagnostica, de a coordona utilizarea resurselor disponibile, de a coordona informarea etc.

(2)    Pentru a stabili obiectivele unei lectii destinate unui elev, primele variabile de care se tine seama sunt competentele pe care le poseda si skills-urile de invatare ale acestui elev. Sarcina este deci bazata pe repertoriul de care dispune elevul.

(3)    Elevii sunt informati asupra obiectivelor urmarite si asupra modului in care se va verifica daca ele au fost atinse.

(4)    Adesea, elevii participa la alegerea obiectivelor si a materialului intrebuintat; ei au anumite raspunderi in gestiunea clasei.

(5)    Elevii dispun de un material bogat, din care pot alege.

(6)    In general, invatamantul este individualizat, dar se recurge la activitatea pe grupe, cand ea este importanta pentru anumite obiective.

(7)    Evaluarea (teste sau alte forme) are ca scop formarea elevului, oferindu-i un feed-back asupra performantelor, diagnosticandu-i capacitatile si lipsurile; oferind informatii care permit sa se ia decizii asupra orarului de munca pe viitor, in vederea ajutorului special ce trebuie acordat pentru a da mai mult continut situatiei etc.

(8)    Se asteapta de la aproape toti elevii o performanta superioara.

(1)   Profesorul se ocupa mai ales de prezentarea materiei, de pregatirea examenelor si de asigurarea nivelului necesar pentru trecerea examenului, de detaliile gestiunii.

(2)   In general, obiectivele nu sunt alese in functie de repertoriul specific al elevului, ci pe baza unui nivel mediu de cunostinte pe care se presupune ca. il are o clasa scolara. De exemplu, se presupune ca, in general, toti elevii din clasa a patra poseda. acelasi repertoriu de baza.

(3)   In general, elevul nu are decat o idee vaga despre comportamentul pe care va trebui sa si-l insuseasca si de asemenea el nu stie sa studieze pentru examen.

(4)   Nu este permisa nici un fel de alegere a obiectivelor si a materialului; elevii nu participa la conducerea activitatii clasei.

(5)   Izvoarele de informare sunt adesea limitate la profesor si la manual; elevul nu-si poate manifesta preferintele.

(6)   Invatamantul este aproape intotdeauna practicat pe grupe; elevii asculta lectia profesorului sau raspund la intrebari si discutii.

(7)   Se pretinde ca examenele vor fi utilizate mai ales in vederea diagnosticului, dar ele servesc mai degraba la stabilirea unei clasificari. Deciziile sunt mai cu seama de tipul: a reusit -nu a reusit.

(8)   Se asteapta o distributie gaussiana a rezultatelor.

Sarcina de lucru:

Analizati fiecare punct al comparatiei prezentate.

Surprindeti aspectele pozitive ale celor doua genuri de lectie si combinati-le optim astfel incat sa obtineti o serie de caracteristice dezirabile ale lectiei invatamantului postmodern.

3.8.          Taxonomii ale diverselor forme de organizare a activitatii educationale 10):

a)     dupa ponderea categoriei de metode didactice:

b)     dupa ponderea activitatii frontale, grupale, individuale:

c)     dupa locul de desfasurare a activitatilor educationale:

3.9.          Taxonomii ale activitatilor extrascolare (10):

a)     in functie de etapa procesului de invatamant:

b)     in functie de mediul in care se desfasoara:

Paralela intre formele de activitate educationala desfasurate in mediul scolar si extrascolar

Sarcina de lucru

Alegeti o arie curriculara si precizati - argumentati care din formele de activitate se pot adapta obiectivelor urmarite.

4. Sinteza

Realizarea activitatii instructiv-educative presupune existenta unui cadru organizatoric si a unui climat adecvat, respectiv, necesita o adoptare a unor forme de lucru cu elevii, care indiferent unde au loc - in mediul scolar sau extrascolar - sa asigure atingerea standardelor de performanta si progresul scolar al elevilor.

In seria acestora se inscrie si organizarea pe clase si lectii, fundamentata teoretic inca din secolul XVII si adoptata in tara noastra prin Legea invatamantului din 1864.

Lectia si-a dovedit de-a lungul timpului valoarea devenind principala forma de organizare in jurul careia graviteaza toate celelalte tipuri de activitati scolare si extrascolare. Ea se fundamenteaza pe o structura procesuala, alcatuita dintr-o serie de evenimente ale instruirii aflate intr-o succesiune logica din punct de vedere psihopedagogic.

Sarcina didactica dominanta, fundamentala este cea care determina tipurile de lectie:

lectia de comunicare de noi continuturi

lectia de recapitulare ,sistematizare si consolidare a continuturilor

lectia de formare de priceperi si deprinderi

lectia de evaluare a rezultatelor scolare

lectia mixta sau combinata

Desi este forma fundamentala, lectia prezinta si o serie de neajunsuri, de unde necesitatea de a fi completata cu alte forme variate care sa favorizeze atingerea obiectivelor educationale.

Teme de reflectie

1.       Organizarea pe clase si lectii este cel mai eficient mod de functionare a actualului procesul de invatamant ?

2.       Sistemul de invatamant poate functiona si in afara unor forme de organizare?

3.       Care sunt criteriile ce le veti utiliza in adoptarea / alegerea unei anumite forme de organizare a activitatii instructiv-educative?

Bibliografie