Documente noi - cercetari, esee, comentariu, compunere, document
Documente categorii

Metodologia invatarii in cadrul ariilor curriculare arte si tehnologii

Metodologia invatarii in cadrul ariilor curriculare arte si tehnologii

-abilitatea manuala si pregatirea pentru munca;

-educatie estetica (educatie muzicala,plastica);

-organizarea timpului liber (autoservire,joc, activitati sportive,vizionari de spectacole,vizite, excursii,intreceri);

Abilitatea manuala



D.m. au , in general , o abilitate  manuala scazuta in directia coordonarii constiente , economice , a finetei miscarilor si a controlului vizual asupra miscarilor.

Prin orele de abilitate manuala se obtin :



a)     competente de ordin psihomotric

b)     competente de ordin cognitiv

c)     competente privind socializarea

Programa

a)       competente de ordin psihomotric

1.     Cunoasterea schemei corporale si coordonarea propriilor miscari

2.     Formarea abilitatilor motrice

3.     Coordonarea motrica a palmelor , a mainilor , oculo-manuala

4.     Utilizarea , in mod corect a diferitelor unelte , instrumente pentru a scrie , a trasa

5.     Obtinerea indemanarii manuale in vederea pregatirii copilului pentru scris

6.     Implicarea in activitati gospodaresti , ingrijirea plantelor , etc.

b)      Competente de ordin cognitiv

1.     Formarea capacitatii de a tria , a ordona diferite materiale , unelte

2.     Formarea notiunilor de spatiu , timp , formele geometrice

3.     Verbalizarea -dezvoltarea limbajului

c) competente privind socializarea

1. cooperarea

2. respectarea altei pareri

3. capacitatea de a comunica , de a-si spune parerea

4. respectarea regulilor



Deprinderea  citit-scris la deficientul mintal

In scoala speciala formarea deprinderilor de citire presupune precedarea sau insotirea exercitiilor de citire de :

-corectarea tulburarilor de pronuntie

-educarea auzului fonematic

-antrenarea bagajului de R verbale

-dezvoltarea vocabularului

Fara aceste elemente de antrenare si corectare nu este posibila realizarea citirii.

Scrierea

Presupune achizitii premergatoare scolii:

  1. relatii spatiale de forma , marime , directii
  2. antrenare psihomotrica , a motricitatii fine

Se intalneste :

-scrieri in oglinda , inversiuni

-substituiri , omisiuni

pentru a forma deprinderi sunt foarte importante:

exercitii sistematice de scriere

exercitii sistematice de memorare a miscarilor defectologice

Realizarea unei integrari intre viteza de scriere si corectitudinea acesteia.



In cadrul activitatilor de abilitati manuale , frecvent desfasurata de educator , elevul primeste numeroase informatii despre:

materialele cu care lucreaza

tipul si calitatea lor

modul de intretinere = care sunt aspecte de tip informativ

Pentru ca apoi sa-si dezvolte anumite insusiri ale miscarilor:

forta

viteza

precizia

coordonarea = care sunt aspecte de tip formativ , deoarece urmaresc crearea si consolidarea anumitor deprinderi de miscare.

O atentie deosebita trebuie acordata invatarii folosirii unor dispozitive adaptate , prin care se urmareste compensarea unor tipuri de deficienta senzoriala si fizice ( masina de scris in Braille).

Abilitatea manuala reprezinta capacitatea unei persoane de a efectua lucruri care solicita precizie , dexteritate , dibacie, o adaptare eficienta.

Deficientii mintal au ,in general , o abilitate manuala scazuta in directia coordonarii constiente , economice , a finetei miscarilor si a controlului vizual asupra miscarilor.

Formarea abilitatilor manuale impune - educarea schemei corporale , cunoasterea propriului corp, integrarea miscarilor proprii in relatia cu mediu, perceptiei tactile si kinestezica , precum si formarea unor priceperi si deprinderi care sa contribuie la formarea acestor abilitati .

Exemplu:

  1. pentru a observa caracteristici ale unor materiale ( forme, culori, dimensiuni)

-excursii in parc, paduri

gruparea obiectelor dupa caracteristici ( forma, culoare , dimensiuni)

  1. utilizarea unor operatii simple

exercitii-joc de modelare a plastelinei = operatii de modelare

confectionarea de avioane din hartie = operatii de indoire

activitati specifice intr-o gospodarie ( joc de rol)

exercitii de realizare a unor jucarii , operatii de asamblare

lucru in grup , teatru de papusi

flori-pentru presare, uscare, lipire

colaje , jucarii simple

insirarea margelelor - pentru fetite-operatii de insirare

trecerea firului pe bucati de carton ( rame pentru tablouri) - snuruirea

taierea unor cartoane - figuri geometrice - operatii de taiere

impletirea in 2,3 fire - cordon , snur

cusaturi pe diferite materiale - semne de carte , felicitare, batiste

La orele de abilitate manuala se formeaza competentele motrice si conduitele perceptiv-motrice.

A . Formarea miscarilor fundamentale

1. Prehensiunea

-ex. practice de prindere

-ex.de sortare , grupare ( in cutii , vase diferite)

-ex . de ordonare ( dupa marime)

Materiale: papusi , jucarii, cuburi, betisoare, margele, seminte, materiale textile ( obiectele vor fi de marimi dif. de la foarte mari la f. Mici).

2. Manipulare



-ex. practice de manipulare

-ex. practice asociate cu operatii de identificare , ordonare

Materiale: obiecte scolare, esantioane de textile.

3. Coordonare oculomanuala

- ex. de ordonare in sir sau prin suprapunere

Materiale: cuburi de la jocuri de constructie

B. Formarea conduitelor perceptiv-motrice

1. Forma si culoare

-denumire adecvata a culorii si formei

-discriminarea unei culori

-asemanari , deosebiri

-sortari dupa diferite criterii

Materiale : cuburi de diferite culori, seturi de textile , plastice , hartie de forme si culori diferite, betisoare.

2. Conduita si structura perceptiv motrica de orientare , organizare si structurare spatiala

1. activitati de manipulare si grupare de obiecte cu localizare spatiala

2. exercitii pentru aprecierea directiilor si pozitiilor spatiale:

notiuni spatiale - stanga-dreapta, inainte-inapoi

notiuni de pozitie- culcat, orizontal, vertical, unul dupa altul, fata in fata

notiuni de miscare - a urca, a cobori, a intinde

notiuni de marime-mare-mic, lung-scurt, gros-subtire

notiuni de cantitate- mult-putin , greu-usor, plin-gol.

3. exersarea unor deprinderi de lucru specifice:

montare-demontare , insurubare, desurubare

Principalele directii in care se desfasoara pregatirea practica pentru munca manuala , a elevilor d.m. sunt : lenjeria - croiala , tesutul de covoare , tamplaria , lacatuseria , prelucrarea hartiei, zugravi, etc.

Oricare din aceste directii ca , de altfel si alte domenii ale activitatii practice manuale , presupune efectuarea unor operatii elementare de :

-masurare

-aplicarea sabloane ( croitul)

-taiere si asamblare 

Dificultati intampinate de d.m.

incapacitatea de a executa cu suficienta precizie , chiar si operatiile simple ( masurare + taiere)

Cauza : operatiile de masurare , de aplicare a unui model schematic ( croitul )operatia de asamblare a partilor decupate devin accesibile numai ca rezultat al dezvoltarii mintale care face posibila operarea cu relatiile spatiale :

-lungimi

-suprafata

-volum

1.Stim ca la d.m. usor  - nivelul maxim al dezvoltarii mintale = operatii logice concrete

B. Inhelder a demonstrat ca datorita vasgozitatii genetice , adica datorita alunecarii spre reactii proprii unor stadii anterioare ale dezvoltarii , d.m. usor prezinta o accentuata instabilitate a achizitiilor ( inclusiv a deprinderilor de masurare , taiere sau a altor deprinderi psihomotorii) care , la un moment dat puteau sa para consolidate.

O alta explicatie a unor dificultati importante in efectuarea acestor operatii ar fi si : tulburarea ritmului lor de activitate , ritm incetinit fata de normal .

2.  Acesta este un aspect al " heterocroniei dezvoltarii def.mintal" .

Zozzo : heterocronia rezulta din decalajul dintre dezvoltarea somatica - dezvoltarea aparent normala sau foarte aproape de normal si dezvoltarea psihica intarziata , dizarmonica.



3.  Intalnim insuficiente accentuate la nivelul psihomotricitatii , indeosebi instabilitatea motorie si dificultatile de coordonare a miscarilor manuale.

Acestea influenteaza randamentul d.m. in activitatile manuale , mai ales prin aceea ce R.Zazzo numeste diminuarea autoreglarii intre ritmul si viteza de lucru si calitatea executiei.

Concluzia cercetarii:

In activitatea practica a d.m. , o sarcina centrala o constituie formarea deprinderii de a executa diferite sarcini simple de munca ( ex. taiere, masurare) la un nivel calitativ acceptabil si intr-un ritm care sa nu ramana prea mult in urma , comparativ cu ritmul mediu de executie a acelorasi operatii simple de catre elevii normali.

Cu alte cuvinte:

Preocuparea de baza : echilibrul treptat a raportului dintre cei doi parametrii esentiali si eficienti: calitatea produsului si ritmul executiei.

Aceasta presupune:

-consolidarea temeinica a acestor achizitii realizate , la nivelul calitativ atins , in conditiile pastrarii unui ritm optim pentru fiecare copil

-imbunatatirea treptata a calitatii executiei , pe fondul pastrarii aceluiasi ritm  o anumita perioada , apoi sa se incerce cresterea treptata a ritmului

conditii obligatorie :

temenica exersare a acestor operatii inca din primele clase , din etapa abilitatilor manuale ( chiar de la gradinita).

Concluzii la d.m

Automatizarea activitatii , mai ales a celor practice , manuale de autoservire , de invatare , este foarte importanta. Cheia abordarii compensatorii prin automatizare sa-i formam deprinderi .

= a-i forma deprinderi inseamna a-l socializa .

Cauzele dificile:

relatii spatiale rudimentare si inexacte

operatii motrice mai lente si dezorganizate

instabilitatea si regresul frecvent al achizitiilor motorii

manifestari concrete ale heterocroniei dezvoltarii d.m.

vascozitatea genetica

fragilitatea personalitatii

La d.m. activitatea practica nu este coordonata de limbaj.

Pe copilul normal verbalizarea il ajuta sa faca si mai bine .La d.m. randamentul scade.

Cu alte cuvinte , raportul dintre activitatea practica si cea de limbaj.

La omul obisnuit al doilea sistem de semnalizare al limbajului joaca un rol coordonator . La d.m. se pierde rolul coordonator al limajului. La d.m. rebuie sa faci apel la stereotipii dar fara exagerari.

Este important gasirea modalitatilor de-a asigura un echilibru intre cei doi parametrii de eficienta a acestei activitati:

-ritmul de lucru si calitatea executiei

Este necesara realizarea unui echilibru , prin solicitari succesive de ameliorare treptata cand a vitezei de lucru , cand a calitatii executiei.

Se impune , deci , strategia unor pasi minutiosi esalonati si corelati intre ei.

O.S.P. la d.m. nu se face numai in raport cu capacitatile pastrate , ci trebuie sa cunoastem si contradictiile , interdictiile.

La d.m. viteza de reactie este scazuta = interzisa este meseria de sofer sau zidarie in cazul epilepsiei.

Meserii

d.m. - zugravi , croitori, vopsitori, tesatori covoare , agricultori, tamplari, tapiteri