|
Metodologia invatarii in cadrul ariilor curriculare arte si tehnologii
-abilitatea manuala si pregatirea pentru munca;
-educatie estetica (educatie muzicala,plastica);
-organizarea timpului liber (autoservire,joc, activitati sportive,vizionari de spectacole,vizite, excursii,intreceri);
Abilitatea manuala
D.m. au , in general , o abilitate manuala scazuta in directia coordonarii constiente , economice , a finetei miscarilor si a controlului vizual asupra miscarilor.
Prin orele de abilitate manuala se obtin :
a) competente de ordin psihomotric
b) competente de ordin cognitiv
c) competente privind socializarea
Programa
a) competente de ordin psihomotric
1. Cunoasterea schemei corporale si coordonarea propriilor miscari
2. Formarea abilitatilor motrice
3. Coordonarea motrica a palmelor , a mainilor , oculo-manuala
4. Utilizarea , in mod corect a diferitelor unelte , instrumente pentru a scrie , a trasa
5. Obtinerea indemanarii manuale in vederea pregatirii copilului pentru scris
6. Implicarea in activitati gospodaresti , ingrijirea plantelor , etc.
b) Competente de ordin cognitiv
1. Formarea capacitatii de a tria , a ordona diferite materiale , unelte
2. Formarea notiunilor de spatiu , timp , formele geometrice
3. Verbalizarea -dezvoltarea limbajului
c) competente privind socializarea
1. cooperarea
2. respectarea altei pareri
3. capacitatea de a comunica , de a-si spune parerea
4. respectarea regulilor
Deprinderea citit-scris la deficientul mintal
In scoala speciala formarea deprinderilor de citire presupune precedarea sau insotirea exercitiilor de citire de :
-corectarea tulburarilor de pronuntie
-educarea auzului fonematic
-antrenarea bagajului de R verbale
-dezvoltarea vocabularului
Fara aceste elemente de antrenare si corectare nu este posibila realizarea citirii.
Scrierea
Presupune achizitii premergatoare scolii:
Se intalneste :
-scrieri in oglinda , inversiuni
-substituiri , omisiuni
pentru a forma deprinderi sunt foarte importante:
exercitii sistematice de scriere
exercitii sistematice de memorare a miscarilor defectologice
Realizarea unei integrari intre viteza de scriere si corectitudinea acesteia.
In cadrul activitatilor de abilitati manuale , frecvent desfasurata de educator , elevul primeste numeroase informatii despre:
materialele cu care lucreaza
tipul si calitatea lor
modul de intretinere = care sunt aspecte de tip informativ
Pentru ca apoi sa-si dezvolte anumite insusiri ale miscarilor:
forta
viteza
precizia
coordonarea = care sunt aspecte de tip formativ , deoarece urmaresc crearea si consolidarea anumitor deprinderi de miscare.
O atentie deosebita trebuie acordata invatarii folosirii unor dispozitive adaptate , prin care se urmareste compensarea unor tipuri de deficienta senzoriala si fizice ( masina de scris in Braille).
Abilitatea manuala reprezinta capacitatea unei persoane de a efectua lucruri care solicita precizie , dexteritate , dibacie, o adaptare eficienta.
Deficientii mintal au ,in general , o abilitate manuala scazuta in directia coordonarii constiente , economice , a finetei miscarilor si a controlului vizual asupra miscarilor.
Formarea abilitatilor manuale impune - educarea schemei corporale , cunoasterea propriului corp, integrarea miscarilor proprii in relatia cu mediu, perceptiei tactile si kinestezica , precum si formarea unor priceperi si deprinderi care sa contribuie la formarea acestor abilitati .
Exemplu:
-excursii in parc, paduri
gruparea obiectelor dupa caracteristici ( forma, culoare , dimensiuni)
exercitii-joc de modelare a plastelinei = operatii de modelare
confectionarea de avioane din hartie = operatii de indoire
activitati specifice intr-o gospodarie ( joc de rol)
exercitii de realizare a unor jucarii , operatii de asamblare
lucru in grup , teatru de papusi
flori-pentru presare, uscare, lipire
colaje , jucarii simple
insirarea margelelor - pentru fetite-operatii de insirare
trecerea firului pe bucati de carton ( rame pentru tablouri) - snuruirea
taierea unor cartoane - figuri geometrice - operatii de taiere
impletirea in 2,3 fire - cordon , snur
cusaturi pe diferite materiale - semne de carte , felicitare, batiste
La orele de abilitate manuala se formeaza competentele motrice si conduitele perceptiv-motrice.
A . Formarea miscarilor fundamentale
1. Prehensiunea
-ex. practice de prindere
-ex.de sortare , grupare ( in cutii , vase diferite)
-ex . de ordonare ( dupa marime)
Materiale: papusi , jucarii, cuburi, betisoare, margele, seminte, materiale textile ( obiectele vor fi de marimi dif. de la foarte mari la f. Mici).
2. Manipulare
-ex. practice de manipulare
-ex. practice asociate cu operatii de identificare , ordonare
Materiale: obiecte scolare, esantioane de textile.
3. Coordonare oculomanuala
- ex. de ordonare in sir sau prin suprapunere
Materiale: cuburi de la jocuri de constructie
B. Formarea conduitelor perceptiv-motrice
1. Forma si culoare
-denumire adecvata a culorii si formei
-discriminarea unei culori
-asemanari , deosebiri
-sortari dupa diferite criterii
Materiale : cuburi de diferite culori, seturi de textile , plastice , hartie de forme si culori diferite, betisoare.
2. Conduita si structura perceptiv motrica de orientare , organizare si structurare spatiala
1. activitati de manipulare si grupare de obiecte cu localizare spatiala
2. exercitii pentru aprecierea directiilor si pozitiilor spatiale:
notiuni spatiale - stanga-dreapta, inainte-inapoi
notiuni de pozitie- culcat, orizontal, vertical, unul dupa altul, fata in fata
notiuni de miscare - a urca, a cobori, a intinde
notiuni de marime-mare-mic, lung-scurt, gros-subtire
notiuni de cantitate- mult-putin , greu-usor, plin-gol.
3. exersarea unor deprinderi de lucru specifice:
montare-demontare , insurubare, desurubare
Principalele directii in care se desfasoara pregatirea practica pentru munca manuala , a elevilor d.m. sunt : lenjeria - croiala , tesutul de covoare , tamplaria , lacatuseria , prelucrarea hartiei, zugravi, etc.
Oricare din aceste directii ca , de altfel si alte domenii ale activitatii practice manuale , presupune efectuarea unor operatii elementare de :
-masurare
-aplicarea sabloane ( croitul)
-taiere si asamblare
Dificultati intampinate de d.m.
incapacitatea de a executa cu suficienta precizie , chiar si operatiile simple ( masurare + taiere)
Cauza : operatiile de masurare , de aplicare a unui model schematic ( croitul )operatia de asamblare a partilor decupate devin accesibile numai ca rezultat al dezvoltarii mintale care face posibila operarea cu relatiile spatiale :
-lungimi
-suprafata
-volum
1.Stim ca la d.m. usor - nivelul maxim al dezvoltarii mintale = operatii logice concrete
B. Inhelder a demonstrat ca datorita vasgozitatii genetice , adica datorita alunecarii spre reactii proprii unor stadii anterioare ale dezvoltarii , d.m. usor prezinta o accentuata instabilitate a achizitiilor ( inclusiv a deprinderilor de masurare , taiere sau a altor deprinderi psihomotorii) care , la un moment dat puteau sa para consolidate.
O alta explicatie a unor dificultati importante in efectuarea acestor operatii ar fi si : tulburarea ritmului lor de activitate , ritm incetinit fata de normal .
2. Acesta este un aspect al " heterocroniei dezvoltarii def.mintal" .
Zozzo : heterocronia rezulta din decalajul dintre dezvoltarea somatica - dezvoltarea aparent normala sau foarte aproape de normal si dezvoltarea psihica intarziata , dizarmonica.
3. Intalnim insuficiente accentuate la nivelul psihomotricitatii , indeosebi instabilitatea motorie si dificultatile de coordonare a miscarilor manuale.
Acestea influenteaza randamentul d.m. in activitatile manuale , mai ales prin aceea ce R.Zazzo numeste diminuarea autoreglarii intre ritmul si viteza de lucru si calitatea executiei.
Concluzia cercetarii:
In activitatea practica a d.m. , o sarcina centrala o constituie formarea deprinderii de a executa diferite sarcini simple de munca ( ex. taiere, masurare) la un nivel calitativ acceptabil si intr-un ritm care sa nu ramana prea mult in urma , comparativ cu ritmul mediu de executie a acelorasi operatii simple de catre elevii normali.
Cu alte cuvinte:
Preocuparea de baza : echilibrul treptat a raportului dintre cei doi parametrii esentiali si eficienti: calitatea produsului si ritmul executiei.
Aceasta presupune:
-consolidarea temeinica a acestor achizitii realizate , la nivelul calitativ atins , in conditiile pastrarii unui ritm optim pentru fiecare copil
-imbunatatirea treptata a calitatii executiei , pe fondul pastrarii aceluiasi ritm o anumita perioada , apoi sa se incerce cresterea treptata a ritmului
conditii obligatorie :
temenica exersare a acestor operatii inca din primele clase , din etapa abilitatilor manuale ( chiar de la gradinita).
Concluzii la d.m
Automatizarea activitatii , mai ales a celor practice , manuale de autoservire , de invatare , este foarte importanta. Cheia abordarii compensatorii prin automatizare sa-i formam deprinderi .
= a-i forma deprinderi inseamna a-l socializa .
Cauzele dificile:
relatii spatiale rudimentare si inexacte
operatii motrice mai lente si dezorganizate
instabilitatea si regresul frecvent al achizitiilor motorii
manifestari concrete ale heterocroniei dezvoltarii d.m.
vascozitatea genetica
fragilitatea personalitatii
La d.m. activitatea practica nu este coordonata de limbaj.
Pe copilul normal verbalizarea il ajuta sa faca si mai bine .La d.m. randamentul scade.
Cu alte cuvinte , raportul dintre activitatea practica si cea de limbaj.
La omul obisnuit al doilea sistem de semnalizare al limbajului joaca un rol coordonator . La d.m. se pierde rolul coordonator al limajului. La d.m. rebuie sa faci apel la stereotipii dar fara exagerari.
Este important gasirea modalitatilor de-a asigura un echilibru intre cei doi parametrii de eficienta a acestei activitati:
-ritmul de lucru si calitatea executiei
Este necesara realizarea unui echilibru , prin solicitari succesive de ameliorare treptata cand a vitezei de lucru , cand a calitatii executiei.
Se impune , deci , strategia unor pasi minutiosi esalonati si corelati intre ei.
O.S.P. la d.m. nu se face numai in raport cu capacitatile pastrate , ci trebuie sa cunoastem si contradictiile , interdictiile.
La d.m. viteza de reactie este scazuta = interzisa este meseria de sofer sau zidarie in cazul epilepsiei.
Meserii
d.m. - zugravi , croitori, vopsitori, tesatori covoare , agricultori, tamplari, tapiteri