|
|
|
Parteneriat si cooperare in domeniul consilierii si al orientarii scolare si profesionale
Eficienta activitatii de consiliere si orientare a carierei depinde de existenta unei stranse interactiuni si permanente colaborari intre scoala, familie, servicii specializate, dar si agenti economici, mass-media, organizatii profesionale etc.
Scoala (ore de Consiliere si Orientare, dirigentie, celelalte obiecte):
-Structura sistemului de invatamant -poate facilita sau, din contra, poate frana procesul de consiliere si orientare a carierei.Datorita acestei ambivalente, toate reformele scolare din tarile lumii contemporane prevad o diversificare mai ampla a invatamantului, mai ales la nivelul treptelor superioare ale acestuia (diferite tipuri de scoli, profiluri, specializari)
-Procesul de invatamant -se considera ca lectia constituie mijlocul principal de orientare a carierei tinerilor.Aceasta prezumtie porneste de la conceptia psiho-pedagogica asupra orientarii, conform careia a orienta inseamna a educa sau a pregati individul in vederea unor optiuni corecte si realiste.In acelasi timp, finalitatile procesului de invatamant sunt si finalitatile psiho-pedagogice ale orientarii in realizarea carora contribuie toate componentele procesului de inv. :continuturi, metode, forme de organizare.
-Rolul profesorului (indiferent de specialitate).Profesorul reprezinta principalul factor al activitatii de orientare.In Romania, inca de prin anii '70, s-a adoptat masura participarii intregului personal didactic la activitatea de cunoastere a elevilor si de indrumare a lor spre alegerea studiilor si a profesiei viitoare.Acest fapt implica o buna pregatire psiho-pedagogica a cadrelor didactice.
Dupa Ghiviriga (1986), in scoala se face orientare scolara (in acceptiunea de consiliere cu privire la oferta institutionala de educatie si formare compatibila, macar in linii generale cu interesele si aptitudinile elevilor) si preorientare profesionala (ca proces de apropiere de o anumita categorie sau grupuri de profesii, prin tipul si profilul de unitate scolara aleasa).
Atunci cand se vorbeste de o scolarizare ce este relevanta pentru dezvoltarea carierei, se au in vedere anumite categorii de competente pe care scoala trebuie sa le dezvolte la un nivel performant si care sunt cerute de piata muncii.Raportul Departamentului Muncii din SUA (1991) precizeaza ''ce i se cere scolii'' sa asigure, sa pregateasca, sa ofere tinerilor pentru ca acestia sa aiba competentele necesare care sa-i faca apti sa obtina performante in munca :
-identificarea, organizarea, planificarea si alocarea resurselor (de timp, financiare, materiale etc.
-lucrul cu altii ;
-obtinerea si utilizarea informatiilor ;
-lucrul cu o varietate de tehnologii.
Dintr-o alta perspectiva, Lunch (1991) considera a fi important, atat pentru tinerii, cat si pentru adultii care trebuie sa se adapteze mai bine locului de munca sau vor sa reintre pe piata muncii, urmatoarele categorii de competente :
-utilizarea calculatorului si a noilor tehnologii ;
-rezolvarea de probleme, gandire critica, luare de decizii ;
-managementul resurselor (umane, materiale, de timp, financiare) ;
-economia muncii si a locului de munca (cunoasterea si intelegerea relatiilor de munca, profitului, eticii muncii) ;
-utilizarea notiunilor, teoriilor si fundamentelor matematice sau ale principalelor stiinte, cat si a deprinderilor de comunicare in cadrul locului de munca ;
-planificarea personala si a carierei (identificarea si ordonarea prioritatilor, utilizarea avantajelor oferite de educatie si formarea continua) ;
-relatii interpersonale (a avea valori si atitudini corespunzatoare fata de grupul de lucru sau alte persoane cu care se intra in contact) ;
-manipularea datelor si informatiilor (gasirea, intelegerea, utilizarea, pastrarea informatiilor)
Un rol important il au si activitatile extrascolare :vizite in potentiale locuri de munca, intalniri informale cu diferiti specialisti, inclusiv parinti ai elevilor ;lecturi, analize si comentarii ale unor biografii ale persoanelor cu succes profesional confirmat social in anumite domenii.
Importante sunt si sondajele pe care consilierii scolari si profesorii-diriginti le demareaza, mai ales printre elevii claselor terminale ale unui ciclu de invatamant si care permit evidentierea urmatoarelor categorii de situatii :
-aria de cunoastere a lumii profesiilor de catre elevi ;
-sfera intereselor scolare si profesionale ;
-motivatia aspiratiilior si optiunilor cu privire la cariera ;
-concordanta/neconcordanta intre obiectele de invatamant preferate, rezultatele la aceste discipline scolare si intentiile cu privire la viitoarea profesie ;
-concordanta/neconcordanta intre aspiratiile profesionale si piata locala a fortei de munca, profesia parintilor, aptitudini, preocupari extrascolare.
Familia :
Caracteristicile specifice mediului socio-cultural al dezvoltarii copilului, modul particular de intelegere si rezonanta lor pe plan intern determina pattern-uri comportamentale diferite in ceea ce priveste decizia cu privire la cariera.Se obtin, astfel, alegeri :
-social-orientate :prestigiu, succes, pozitie ;
-altruiste :sprijinirea familiei, a categoriilor defavorizate, (persoane cu handicap, bolnavi etc.) ;
-egoiste/autonome :confortul personal, castig material, munca usoara si fara responsabilitati ;
-reactive/frustrante :alegerea unui traseu profesional opus dorintei celor cu care individul este in conflict ;
-conformiste :acceptarea solutiilor gasite de adulti si plierea aspiratiilor in acest sens ;
-hedonice/narcisiste :motivate prin placerea in sine, risc, romantism, satisfactie, viata usoara (Mihai Jigau).
Practica moderna a consilierii si orientarii nu poate lasa in afara actiunilor sale si implicarea in activitate a parintilor, partenerilor sociali sau chiar a tinerilor insisi.
Ponderea influentei parintilor asupra copiilor lor in alegerea carierei este de multe ori decisive.De ex.modelele comportamentale ce tin de munca, vehiculate in familie (apreciere/depreciere) vor fi preluate si de copii, contribuind treptat, la conturarea alegerilor;atitudinile parentale puternic autoritare/neuter/de tip compensatoriu (de ''realizare prin copii'') au efecte + sau -.In general, criteriile pe care [parintii le au in vedere in actiunea de alegere a carierei copiilor se refera la:
-siguranta si viitorul profesiei pe piata fortei de munca ;
-durata studiilor ;
-costuri financiare ;
-avantaje materiale asteptate;
-pozitia sociala conferita de profesie;
-potentiale riscuri in exercitarea profesiei.
In fond, aceste ''criterii''nu sunt altceva decat argumente de natura economica, afective, de conservare a unor traditii, de autoritate, de pozitie sociala, de (supra) protectie a copilului.
Sporirea eficientei interventiilor -inevitabile- ale parintilor in consilierea si orientarea scolara si profesionala este posibila prin :
-sprijinirea lor pentru cunoasterea mai realista a resurselor personale ale copiilor lor, semnificative pentru o cariera, prin diferite metode si mijloace (observatia - sa urmareasca modul in care invata copiii, atitudinea fata de sarcinile scolare, preocuparile din timpul liber, atitudinea fata de munca desfasurata de parinti sau fata de alte profesii ;convorbiri cu copiii, cu profesorii de diferite specialitati, cu dirigintele ;analiza rezultatelor activitatii copilului - rezultate obtinute la invatatura, la diferite Cercuri pe discipline, activitati artistice, sportive etc. - acestea furnizeaza parintilor o serie de data cu privire la interesele, inclinatiile si aptitudinile copilului.
-atenuarea impactului asupra lor a unor prejudecati si stereotipuri cu privire la profesii si lumea muncii ;
-convingerea lor ca in procesul alegerii carierei copiilor, acestia trebuie sa-si exprime liber acordul si adeziunea ;
-furnizarea de informatii cu privire la reteaua scolara si piata fortei de munca ;
-incurajarea intereselor scolar-profesionale ale copiilor.
Servicii de consiliere si OSP
-Centrele si Cabinetele de Asistenta Psihopedagogica
-Scolile de nivel preuniversitar (de regula, licee, scoli profesionale)
-Comisiile Medicale de Orientare Scolara si Profesionala Judetene si ale Municipiului Bucuresti
-Comisiile de Expertiza Complexa
-Institutiile de invatamant superior
-Agentiile de Ocupare si Formare Profesionala
-Casele Corpului Didactic
Inspectoratele Scolare
-Agentii non-guvernamentale
-Mari intreprinderi industriale si institutii
-Ministere (transporturi, armata) etc.
Cine sunt beneficiarii acestor servicii ?
Mihai Jigau incearca o sistematizare a categoriilor de clienti/beneficiary in functie de pozitia lor, astfel:
-fata de sistemul de educatie si formare, initiala si continua:elevi, studenti care sunt in curs de formare sau au absolvit anumite niveluri de invatamant, adulti reveniti in sistemul de formare profesionala ;
-fata de piata muncii (inclusi in aceasta) :angajati care doresc sa-si pastreze actualul loc de munca ;angajati care doresc sa promoveze ;angajati care doresc sa-si schimbe serviciul ;angajati care doresc sa-si schimbe profesia ;angajati care potential pot fi concediati ;angajati care cauta un loc de munca mai bine platit, mai aproape de casa, cu conditii mai bune de munca ;
-fata de piata muncii (neinclusi in aceasta) :someri care cauta un loc de munca ;someri care trebuie/vor sa-si schimbe meseria ;noi absolventi ;
-fata de resursele de sprijinire si influentare a deciziei clientilor :profesori, parinti, patroni.
Beneficiarii serviciilor de consiliere si orientare au nevoie sa fie informati si sa stie :
-care sunt posibilitatile concrete de formare initiala si continua la care pot apela ;
-in ce domenii, profesii sau meserii se pot pregati (si ce perspective au pe piata fortei de munca) ;
-care sunt cerintele in plan aptitudinal sau al altor capacitati pentru exercitarea anumitor profesii de care clientul este interesat ;
-care este situatia actuala pe piata fortei de munca si, mai ales, perspectivele in planul angajarii, stabilitatii si beneficiilor.
