|
|
|
R O M A N I A
MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI INOVARII
OLIMPIADA DE BIOLOGIE
FAZA NATIONALA
PROBA PRACTICA
CLASA A XI-A
I. Cu ajutorul materialelor de pe masa de lucru, determinati grupa sanguina si Rh-ul probei de sange date.
II. Observati imaginile corespunzatoare figurilor nr. 1-5.
III. Pe baza determinarilor si a observatiilor realizate, raspundeti la intrebarile de mai jos (1-30), alegand un singur raspuns corect din variantele propuse:
1. In determinarea grupelor de sange se presupune ca:
A. hemotestul este echivalent cu sangele donatorului
B. proba de sange este echivalenta cu sangele primitorului
C. in sangele aceleiasi persoane se gasesc aglutinogenul si aglutinina omoloage
D. pe suprafata hematiilor se gasesc antigene, iar in ser se gasesc anticorpi
2. Pe lama de sticla folosita pentru determinarea grupelor de sange:
A. langa fiecare picatura de ser se pune cate o picatura de sange in raport de 1/25
B. se aseaza picaturile de ser hemotest in ordinea O(I), A(II), B(III)
C. observarea aglutinarii hematiilor se poate face dupa 15 minute
D. aglutinarea are loc daca hematiile sunt imprastiate in interiorul picaturii
A. aglutinarea s-a produs in picaturile corespunzatoare serurilor O, A si anti-D
B. reactiile produse pe lama arata ca sangele apartine grupei A, Rh+
C. aglutinarea s-a produs in picaturile corespunzatoare serurilor O, B si anti-Rh
D. in picatura corespunzatoare serului B hematiile raman grupate in grunji mici
A. aparitia unor grunji in interiorul picaturii de ser anti-A indica aglutinarea
B. aspectul omogen al picaturii de ser anti-B indica lipsa aglutinarii
C. aglutinarea produsa in picatura de ser anti-Rh indica prezenta aglutinogenului D
D. aspectul omogen al picaturii de ser anti-Rh indica prezenta in sangele analizat a anticorpilor anti-D
5. Sangele analizat apartine grupei sanguine:
A. O, care contine anticorpi si nu aglutineaza cu serurile anti-A si anti-B
B. AB, care aglutineaza la serurile O, A si B
C. A, care nu aglutineaza la serul B datorita prezentei antigenului A
D. B, care aglutineaza la serurile cu aglutinine β
A. apartine grupei sanguine prezente la 9% din populatia umana
B. prezinta pe suprafata hematiilor antigenele A si D
C. contine in plasma anticorpi α si anti-Rh, iar pe hematii antigenul B
D. apartine grupei sanguine cu frecventa de 41% in populatia generala
A. prezinta in mijlocul lamei doua picaturi neaglutinate
B. are pe suprafata hematiilor un antigen care nu se regaseste la grupa AB
C. are aglutinine α ce determina liza leucocitelor din grupa sanguina A
D. prezinta aglutinarea hematiilor in doua din cele trei picaturi de ser hemotest ABO
A. poate primi sange de la persoane cu grupele sanguine AB Rh+ si B Rh+
B. poate dona sange persoanelor cu grupa sanguina AB Rh+
C. prezinta incompatibilitate cu persoanele din grupa sanguina B Rh+
D. daca este de sex feminin, poate prezenta complicatii in cazul unei sarcini cu fat Rh+
A. produce anticorpi anti-A, acestia neexistand in mod natural in plasma sa
B. se produce hemoliza datorita contactului dintre antigenul B si aglutinina β
C. antigenele A ale donatorului ataca anticorpii β ai primitorului
D. pot aparea accidente transfuzionale cauzate de incompatibilitatea de Rh
Figura nr.1
A. persoana 1
B. persoana 3
C. persoana 2
D. persoana 4
A. aglutinogenele B si D sunt prezente in plasma persoanei 2 din figura nr. 1
B. aglutinogenele A si D se gasesc pe suprafata hematiilor persoanei 4 din figura nr. 1
C. antigenele A, B si D sunt prezente pe suprafata hematiilor persoanei 1 din figura nr. 1
D. aglutinogenele A si B sunt prezente in plasma persoanei 3 din figura nr. 1
12. Factorul Rh este:
A. un grup de antigene prezente in plasma
B. determinat de o gena cu caracter dominant
C. un anticorp prezent la persoanele 1 si 3 din figura nr. 1
D. o proteina prezenta pe membrana eritrocitelor la 15% din populatia umana
13. Antigenul D:
A. determina sinteza de aglutinine anti-D daca mama este Rh+ si fatul Rh-
B. determina aglutinarea si liza hematiilor cand este administrat repetat la persoanele Rh-
C. exista pe hematiile persoanelor Rh+, care trebuie sa primeasca numai transfuzii cu sange Rh+
D. lipseste la persoanele 2 si 4 din figura nr. 1
14. In figura nr. 1, pot sa apara probleme de incompatibilitate Rh, in cazul unei sarcini, in cuplurile realizate de persoanele:
A. 1 - tata si 4 - mama
B. 4 - tata si 3 - mama, la a doua sarcina
C. 3 - tata si 2 - mama
D. 2 - mama si 1 - tata, inca de la prima sarcina
15. Persoana 3 din figura nr. 1:
A. poate dona sange la persoane cu grupa sangvina: AII Rh-, BIII Rh-, AB Rh+ (mai putin
de 500 ml)
B. poate dona numai la ABIV Rh-
C. poate primi de la ABIV Rh+, AII Rh-, OI Rh+, OI Rh-
D. poate primi de la donatorul universal OI Rh-
16. Aglutininele anti-Rh:
A. exista in mod natural in sangele tuturor indivizilor
B. se sintetizeaza dupa prima sarcina a mamei Rh- cu fat Rh+
C. se sintetizeaza la persoanele Rh+ care primesc sange Rh-
D. sunt incapabile sa traverseze capilarele placentare
17.
Figura nr.2
Observarea
elementelor figurate din sange (figura nr. 2):
A. se realizeaza pentru studiul functional al eritrocitelor
B. se realizeaza pe un frotiu obtinut din pulpa degetului
C. se face intr-un strat gros, pentru ca globulele sa-si pastreze forma
D. se face din primele picaturi de sange obtinute prin inteparea pavilionului urechii
18. Observarea la microscop a frotiului de sange uman evidentiaza:
A. eritrocite eliptice biconvexe
B. numeroase celule rosii, nucleate
C. leucocite mici cu contur neregulat
D. leucocite cu nucleu colorat in mov
19. Colorarea frotiului de sange:
A. se face cu metil-orange, timp de 2-3 minute
B. presupune folosirea colorantilor specifici (solutie May- Grűnwald-Giemsa)
C. se face cu un amestec in parti egale de alcool si eter
D. se face timp de 15 minute, cu coloranti simpli
20. Pulsul arterial:
A. corespunde diastolei ventriculare
B. se datoreaza variatiilor de volum ale venelor din apropierea inimii
C. este determinat de variatia de volum arterial in timpul expulziei sangelui din ventriculul stang
D. este cauzat de variatiile de presiune din atriul drept
21. Pentru perceperea pulsului arterei radiale:
A. se palpeaza artera la plica cotului
B. se comprima artera pe planul dur osos al ulnei
C. comprimarea trebuie sa se faca cu o presiune comparabila cu cea din artera
D. se foloseste stetoscopul, numarandu-se 70-80 unde/min in efortul fizic
B. 22. Unda pulsului arterial:
A. reprezinta propagarea energiei prin peretele vaselor de sange
B. se deplaseaza cu o viteza de 10 ori mai mica decat viteza sangelui
C. are o viteza de 0,5 m/s
D. reprezinta transport de materie prin vasele de sange
Figura nr.3
C.
D. 23. In figura nr. 3 tensiunea arteriala se masoara:
E. A. cu ajutorul stetoscopului (metoda directa ascultatorie)
F. B. la artera radiala la nivelul articulatiei radio-carpiene
G. C. cu tensiometrul electronic cu afisaj care permit si inregistrarea pulsului
H. D. cu ajutorul unui manson pneumatic prevazut cu o para de cauciuc si un manometru
I. 24. Pentru masurarea tensiunii arteriale in figura nr. 3:
A. se suprima circulatia sangelui prin artera prin comprimarea bratului cu mansonul pneumatic
B. se aplica stetoscopul peste mansonul tensiometrului la nivelul incheieturii mainii
C. se realizeaza decomprimarea brusca pana cand presiunea din manson o depaseste pe cea diastolica
D.
se continua decomprimarea pana cand zgomotele arteriale dispar,
inregistrand presiunea sistolica
J. 25. Figura nr. 4 reprezinta:
A. o succesiune de unde ce se repeta periodic si sincron cu ciclul cardiac
B. inregistrarea diferentelor de potential chimic intre regiunile de inima in activitate si in repaus
C. unde cu aspectul unor deflexiuni pozitive fata de linia izoelectrica
D.
Figura nr.4
vizualizarea biopotentialelor cardiace culese
cu ajutorul electrozilor plasati pe cap
K. 26. Electrocardiograma prezinta:
A. 3 unde negative: P, R si T
B. 2 unde pozitive: Q si S
C. segmentul PQ care corespunde timpului de conducere atrioventriculara
D. unda Ta (pozitiva) care corespunde repolarizarii atriale
L. 27. Unda Q de pe traseul EKG:
A. este urmata de undele pozitive R si S
B. corespunde inceputului activarii septului interventricular
C. este cea mai ampla si corespunde sistolei ventriculare
D. reprezinta sfarsitul activarii ventriculare
M. 28. Pe graficul din figura nr. 4 unda P reprezinta:
A. repolarizarea sau diastola atriala
B. o unda negativa
C. repolarizarea ventriculara
D. activarea sau depolarizarea atriala
N. 29. Unda Ta a unui grafic EKG:
A. apare doar cand se scurteaza segmentul PQ
B. este pozitiva si urmeaza dupa unda P
C. corespunde activarii septului interventricular
D. apare in cazul blocului atrioventricular
Figura nr.5
30. In figura nr. 5, in segmentul d apare o unda cu urmatoarele caracteristici:
A. este frecvent intalnita la varstnici
B. semnifica o depolarizare suplimentara
C. reprezinta unda U negativa
D. corespunde repolarizarii atriale
Nota: Timp de lucru 2 ore.Toate subiectele sunt obligatorii.
In total se acorda 100 de puncte:
pentru intrebarile 1-30 cate 3 puncte;
10 puncte din oficiu
