METODE SI INSTRUMENTE DE NOTARE (EVALUARE)

1 NOTA SCOLARA

1.1.DEFINITII

Notarea reprezinta actiunea cadrului didactic de apreciere prin note scolare a progresului realizat de elev, prin cuantificarea nivelului sau de cunostinte, abilitati, aptitudini, in urma actului de examinare.

Nota scolara reprezinta aprecierea exprimata prin numere sau calificative, care cuantifica pregatirea, performantele si conduita elevilor. Nota reflecta progresul scolar si transformarile produse in personalitatea elevului ca urmare a participarii acestuia la un program de instruire si educatie.

Actiunile de verificare, evaluare si apreciere prin note se realizeaza de catre cadrul didactic examinator, pe baza sistemului de notare adoptat la nivelul unui sistem de invatamant. Nota are atat valoare individuala, cat si valoare sociala. Pentru elev nota are o finalitate instructiv-educativa si cu implicatii psihologice, informative, valorizatoare, de reglare a conduitei. Nota il constientizeaza pe elev asupra propriilor lipsuri formand capacitati, obisnuinte, deprinderi de autocontrol si autoevaluare, devine un stimulent si un factor motivational pentru invatarea ulterioara. Dar si pentru examinator nota indeplineste multiple functii, cu efecte asupra actiunilor sale viitoare.

1.2. FUNCTIILE NOTEI SCOLARE

Functiile evaluarii didactice se regasesc in functiile notei scolare si in interdependentele dintre ele :

Functia diagnostica-consta in constatarea si aprecierea rezultatelor scolare, depistarea factorilor care influenteaza aceste rezultate;

Functia de control-realizarea feedbackului privind nivelul rezultatelor scolare si atingerea obiectivelor operationale;

Functia de reglare-reglarea si ameliorarea activitatii didactice, optimizarea rezultatelor prin cooperarea dintre profesor-elev;

Functia prognostica-prefigurarea modului de derulare a activitatii didactice, anticiparea rezultatelor probabile;

Functia de selectie-clasificarea si ierarhizarea elevilor, candidatilor, institutiilor; selectia si promovarea scolara a elevilor;

Functia educativa-constientizarea de catre elevi a propriului nivel cognitiv, motivarea si stimularea lor pentru invatare, perfectionare, autocontrol si autoevaluare;

Functia sociala-informarea colectivitatii, a familiei, in legatura cu rezultatele obtinute de elevi.

Functiile notei dupa Vasile Pavelcu sunt:

Rol de informare

Rol de reglare a procesului de invatare

Rol educativ, datorita interiorizarii aprecierii

Catalizator al unui nivel optim al inspiratiilor elevilor

Rol terapeutic, dinamizator in unele cazuri

Rol patogen, induce stress si disconfort psihic la elev, mai ales in situatii de insucces.

Fiecare functie implica si alte cateva functii; ele nu se realizeaza decat impreuna.

Modele de notare se diferentiaza dupa criteriile :

Raportare la grup

Raportare la standarde unice

Notare individualizata

1.3.TIPURI DE NOTARE

Sistemele de notare sunt diferite in sisteme de invatamant diferite. Sunt cunoscute:

• Notare numerica
• Notare literara
• Notare prin calificative
• Notare prin culori

Se utilizeaza diferite scari de notare

Scarile de notare sunt instrumente, scari cu gradatii conventionale diverse, pe care sunt distribuite aprecierile cuantificate ale examinatorului. Ele sunt diferite in sisteme de invatamant diferite.

Scarile de notare pot fi grupate luand in considerare criteriul cantitatii si calitatii. Principalele tipuri de scari de notare sunt cele numerice sau cele care recurg la calificative:

Scari de notare cantitative/numerice

Progresii aritmetice crescatoare cu ratia 1:

1-5; 1-10; 1-20; 1-100.

Progresii aritmetice descrescatoare cu ratia 1.

5-1; 10-1; 20-1; 100-1.

Scari de notare calitative/prin calificative

a)mediocru- bun-foarte bun-excelent;

b) nul-foarte rau -slab -mediocru -acceptabil-destul de bine-foarte bine -excelent -perfect;

c)Foarte bine -bine -suficient -mediocru-rau

d) exceptional-foarte bine -bine -suficient -insuficient.

Este de precizat faptul ca, numarul notelor numerice este variabil. La noi in prezent notarea se face de la 10 la 1, dar altadata au fost folosite si alte sisteme; dupa cum in alte tari se utilizeaza alte tipuri de notare.

Notarea literala asociaza literelor anumite calificative :

A-excelent;

B-bine;

C-mediu;

D-slab

E-nesatisfacator

F-nul

A,B,C,D sunt note de trecere

Notarea verbala se utilizeaza pentru a anunta rezultatele la concursuri

Scara de notare calitativa/verbala

admis-respins(scara binara)

Notarea prin culori se aplica mai ales in invatamantul preprimar -bile colorate sau puncte, stelute, cu semnificatii de calificative.

Se mai utilizeaza si notarea prin clasificare, care se refera la incadrarea in categorii sau niveluri. Prin acest sistem se constituie grupe de nivel pe baza capacitatilor elevilor in vederea invatarii diferentiate.

Notarea numerica este mai asigura o mai rapida calculare a mediilor finale.

Exista o mare diversitate de opinii, pareri pro si contra pentru fiecare sistem de notare. Se vorbeste chiar despre o criza a metodelor de notare, se identifica efectele negative ale notarii traditionale: efecte psihologice "traumatizante" asupra elevilor-incordare, anxietate, teama, stres, dar si indulgenta excesiva genereaza atitudini de indiferenta sau relaxare contra-productiva. In ambele situatii se ajunge la o imagine gresita asupra performantelor elevilor.

2.TESTELE   DOCIMOLOGICE

2.1.CONCEPTUL DE TEST

Testele reprezinta instrumente de evaluare. Orice instrument este parte integranta a unei metode, fiind cel care concretizeaza la nivel de produs optiunea metodologica a profesorului pentru masurarea si aprecierea performantelor elevului intr-o situatie educationala bine definita.

Termenul de "test", provenit din limba engleza are semnificatia de proba, in sens larg. Pe masura dezvoltarii cercetarilor in teoria evaluarii s-a trecut la sensul de proba standardizata. Folosite la inceput in psihologie ca metode de masurare a capacitatilor cognitive, au trecut si in pedagogie, fiind utilizate ca forme, moduri de administrare, cotare, evaluare a performantei.

Testul Binet - Simon(1905), conceput ca o baterie de probe pentru diagnoza inteligentei generale, a fost si un prototip de test docimologic general, pentru ca masura nivelul de dezvoltare al abilitatilor cognitive dobandite in urma invatarii scolare, scara metrica fiind conceputa in termeni de achizitii( comprehensiune, operatii logice, scriere corecta, vorbire, numeratie), conditionate de calitatea invatarii scolare.

In pedagogie testul docimologic a fost introdus din nevoia de a elimina subiectivitatea notarii, asigurand masuratori standardizate a rezultatelor scolare.

2.2.CLASIFICAREA TESTELOR

Exista mai multe modalitati de clasificare a testelor scrise. Criteriile pe baza carora se pot clasifica testele: obiectivitatea, utilitate, specificitatea, aplicabilitatea.

I.Perechi de teste formate din elemente opuse(partial)

Teste de cunostinte- Teste de aptitudini

Teste criteriale- Teste normative

Teste formative-Teste-sumative

Teste punctuale-Teste integrative

Teste obiective- Teste subiective

Teste initiale- Teste finale

Aceste perechi de teste nu sunt disjunctive, un tip de test poate face parte din mai multe grupe

II. Teste grupate in functie de cine le elaboreaza:

Teste elaborate de profesori

Teste elaborate de institutii specializate-teste standardizate

2.3.CARACTERIZAREA TESTUL DOCIMOLOGIC

Testul docimologic este un test standardizat;asigura standardizarea conditiilor de examinare, a modalitatilor de notare , asigura un plus de obiectivitate.Prezinta o tripla identitate: de continut, conditii de aplicare, criterii de apreciere

Caracteristicile testului docimologic :

• Asigura  delimitarea precisa a succesului si esecului prin notarea numerica a performantei ;
• Este usor de aplicat si corectat ;
• Asigura  discriminarea fina a subiectilor evaluati prin compararea rezultatelor precise si obiective ;
• Raportarea rezultatului la distributia rezultatelor intr-un grup de referinta permite evaluarea statistica si clasificarea subiectului in acest grup;
• Rigoarea sa metodologica se apropie de cea a experimentului pentru ca permite controlul conditiilor de aplicare, posibilitatea repetarii probei, conservarea calitatilor metrice indiferent de persoana care il aplica sau de alte variabile situationale .

Datorita acestor caracteristici testul docimologic bine elaborat asigura un grad de obiectivitate mai ridicat decat examenele traditionale, dar cere o munca laborioasa in elaborare.

Testele docimologice au un rol important in evaluare, permitand urmarirea in timp a progreselor realizate(cunostinte, abilitati, capacitati), compararea rezultatelor elevilor, a claselor, a diferitelor unitati de invatamant.

Testul indeplineste functie de diagnoza si prognoza.

Elaborarea testelor se realizeaza in mai multe etape :

Precizarea obiectivelor

Documentarea stiintifica

Avansarea unei ipoteze

Selectarea continuturilor

Raspuns la problemele:

-tipul de test propus

-tipuri de itemi utilizati

Experimentarea testului

Analiza statistica si ameliorarea testului

Aplicarea efectiva a testului la populatia scolara

Diseminarea rezultatelor-rapoarte

3. SURSE DE EROARE IN EVALUARE

Obiectivitatea notarii trebuie sa constituie o preocupare de prim-plan a cadrelor didactice. Exista o multitudine de imprejurari care genereaza subiectivitate in notare, se produc erori de apreciere, aspecte ce sunt semnalate in studiile lui Gilbert de Landsheere, 1975, Ion T. Radu, 1981, C.Cucos, 1998, si altii.

Studiile docimologice pun in evidenta factorii care genereaza obiectivitate scazuta in evaluarea didactica. Aprecierea rezultatelor scolare depinde de o multitudine de factori si conditii in care se desfasoara concret procesul evaluativ. (I. Jinga, C. Cucos)

1. Factori perturbatori in apreciere si notare generati de activitatea si trasaturile de personalitate ale cadrului didactic:

Efectul "halo"(plasa)

Consta in supraaprecierea sau subaprecierea rezultatelor unui elev sub influenta impresiei generale pe care si-a facut-o in timp profesorul. Aprecierea de catre profesor a unui elev, la o anumita materie poate fi influentata de rezultatele obtinute de elev la alte discipline(Efectul de contaminare) Are loc o extindere a unor calitati secventiale la intreaga conduita a elevului. Cei mai expusi acestui efect sunt elevii foarte buni si elevii slabi. Exista tendinta din partea profesorilor de a trece cu vederea anumite lipsuri ale elevilor foarte buni, dupa cum nu sunt dispusi sa constate progrese la elevii slabi, sau asa numitii "elevi-problema" se pot identifica doua variante ale efectului "halo".

O prima ipostaza este efectul "bland" caracterizat prin tendinta de a aprecia cu indulgenta persoanele cunoscute, comparativ cu cele necunoscute. A doua forma de manifestare este "eroarea de generozitate"; aceasta intervine atunci cand profesorul are anumite motive de a manifesta indulgenta-dorinta de a masca o stare de lucruri reprobabila, interesul de a pastra neatinsa "onoarea clasei", tendinta de a prezenta o realitate la modul superlativ.

Pentru diminuarea consecintelor negative presupuse de acest efect se poate apela la mai multe modalitati practice-examene externe, lucrari cu caracter secret, care asigura anonimatul, efortul voluntar al profesorului de a fi obiectiv in apreciere.

• Efectul "Pygmalion" sau efectul oedipian(dupa autorii modelului R:A: Rosenthal si L. Iacobson, respectiv- G. De Landsheere)

Aprecierea rezultatelor obtinute de elev este influentata de parerea pe care profesorul si-a format-o despre capacitatile lui, parere devenita fixa. Are ca efect modificarea comportamentului elevului in raport cu convingerea profesorului printr-un proces de inductie, elevul ajungand la esec. Predictiile profesorilor anticipeaza efectul. Se poate contracara printr-o incredere mai mare acordata elevului.

• Ecuatia personala a examinatorului sau eroarea individuala rezulta dintr-o exigenta specifica fiecarui cadru didactic in aprecierea rezultatelor scolare.

Fiecare cadru didactic isi structureaza criterii proprii de apreciere. Unii profesori sunt mai generosi, utilizand valorile de sus ale scarii de notare, altii sunt mai exigenti, utilizand cu precadere valorile intermediare sau cele de jos ale scarii de notare. Nota poate fi folosita ca instrument de incurajare, de stimulare a elevilor sau ca instrument de constrangere, pentru ca elevul sa depuna un efort suplimentar in invatare. Pot aparea diferente in apreciere nu numai de la un profesor la altul, ci si la acelasi profesor pe parcursul anului scolar.

• Efectul de contrast

Apare prin accentuarea a doua insusiri contrastante care survin in timp si in spatiu. Exista tendinta la multi profesori de a compara si ierarhiza elevii, drept urmare se poate intampla ca acelasi rezultat sa primeasca o nota mai buna, daca urmeaza dupa evaluarea unui rezultat mai slab, sau sa primeasca o nota mediocra, daca urmeaza imediat dupa o lucrare excelenta. Apare aici si efectul numit ancoraj-primele raspunsuri sunt notate cu "produsul norma", prefigurat in capul examinatorului ca expresie a cerintelor maximale, pentru ca in continuare, notarea sa aiba loc mai mult prin comparatie in raport cu anumite productii devenite repere sau ancore (lucrarea de nota 10 sau produsul de limita-5). Este greu sa realizezi indici discriminatori pentru 10 trepte de performanta. Gradarea in 4 trepte prezinta avantaje(calificativele)

Profesorul poate elimina aceste efecte negative constientizand efectul de contiguitate si prevenindu-l.

• Efectul de ordine - examinatorul are tendinta de a nota identic mai multe lucrari diferite, dar consecutive, fara discriminarile valorice care ar fi necesare datorita unor fenomene de inertie.
• Eroarea logica-consta in substituirea obiectivelor si parametrilor importanti ai evaluarii prin obiective secundare, cum ar fi acuratetea si sistematizarea expunerii, efortul depus de elev pentru a obtine rezultate, gradul de constiinciozitate. Este o abatere care trebuie evitata de catre profesor.
• Efectul curbei lui Gauss rezulta din dorinta cadrului didactic de a asigura distributia echilibrata, normala a notelor la fiecare clasa. Drept urmare la clasele mai bune exigenta creste, iar la clasele mai slabe exigenta scade.
• Factori de personalitate a cadrului didactic pot influenta evaluarea prin atitudinea profesorului pe timpul verificarilor, in comportarea fata de elevi, prin empatie(aptitudine didactica), stilul educational,  manifestat ca stil de evaluare. In functie de acest criteriu profesorii pot fi grupati :
• Profesori echilibrati
• Profesori extremisti
• Profesori capriciosi

Implicarea factorilor de personalitate se poate manifesta prin starea de moment, oboseala, aspecte care sunt prezente si la elevi.

2.Factorul elev

Elevul poate introduce si alte elemente de distorsionare in aprecierea obiectiva realizata de cadrul didactic-de exemplu manifestarile temperamentale ale colericului sau melancolicului pot duce la supraevaluare sau subevaluare, in mod diferit la raspunsurile orale sau scrise.

3.Factori ai variabilitatii notarii

Unele erori sunt facilitate de specificul disciplinei de invatamant. Disciplinele stiintifice-matematica, fizica, chimia, etc., se preteaza la o evaluare mai obiectiva, riguroasa, in timp ce disciplinele socio-umane, literatura predispun la aprecieri mai subiective , mai ales daca folosesc eseul ca metoda de evaluare.

4.Strategiile si metodele de evaluare didactica pot genera si ele diferente de notare si apreciere. Asa cum s-a mai amintit exista diferente intre formele de verificare orala si scrisa, putand genera erori in evaluare. In cadrul fiecarei metode se utilizeaza instrumente specifice si chiar in cadrul lor formularea unor itemi poate genera erori, daca nu se respecta metodologia elaborarii.

5.Circumstantele sociale in care se realizeaza evaluarea poate contribui la subiectivitatea unor cadre didactice. Aici pot fi amintite anumite relatii interpersonale, colegi, prieteni, rude, influente din partea directorului.

Evaluarea randamentului scolar reprezinta un element esential in cadrul triadei predare -invatare -evaluare, triada ce compune procesul instructiv-educativ desfasurat cu elevii. Impusa ca necesitate a perfectionarii continue a procesului de invatamant, evaluarea evidentiaza masura in care obiectivele instructiv-educative au fost atinse de fiecare elev si apoi, compararea acestor rezultate cu un nivel de performante prestabilit.

Fiecare elev normal poate sa progreseze, insusindu-si un continut minimal si formandu-si aptitudinile de baza. Fiecare profesor trebuie sa urmareasca atingerea unui nivel de reusita ridicat pentru elevii sai, reusita care depinde si de alti factori- posibilitatile elevilor, resursele materiale disponibile, strategiile adoptate, optimizarea programelor, individualizarea instruirii, etc. Chiar daca insuccesul scolar nu poate fi eliminat cu totul, reusita trebuie sa ramana un deziderat pentru orice cadru didactic.

Concluzii

Parcurgand vasta problematica a evaluarii didactice prin prisma teoriilor despre evaluare si in stransa legatura cu practica educationala s-au incercat raspunsurile la intrebarile:

Ce evaluam?

Evaluam sistemul ca intreg, una sau alta din componentele sale, randamentul scolar, procesul instructiv, rezultatele scolare, niveluri de performanta, competente de actiune, aptitudini, abilitati, capacitati, reprezentari mentale, atitudini, conduite, achizitii diferite;

Cu ce scop evaluam?

Formativ, sumativ, de plasament, de orientare, de consiliere;

Cand evaluam?

La inceputul unui proces-ciclu educational, an scolar, semestru, ora de curs, la finalul procesului, dupa un anumit timp de la finalizarea sa;

Cum evaluam?

Prin stabilirea clara si transparenta a parcursului: scopuri -obiective-instrumente de evaluare -rezultate -interpretare -comunicare;

Cu ce, prin ce mijloace evaluam?

Cu instrumente de evaluare orala/scrisa/practica

Prin observatie directa, semistructurata, structurata, pe parcursul procesului

Prin exercitii, probleme, eseuri, teme de casa

Prin proiecte, referate, teme pentru investigatiile individuale si de grup, cu scopul cresterii reflectiei metacognitive si al socializarii institutionale

Pe cine evaluam?

Educabilii-elevi, formabili, un anumit grup de varsta sau de abilitati/competente;

Cine beneficiaza

Elevii, absolventii, profesorii evaluatori, parintii, cei care concep curriculumul, autoritatile abilitate in proiectarea examenelor, factorii de decizie, patronatul.

Raspunzand acestor intrebari se realizeaza un proiect educational .

(din "Evaluarea curenta si examenele" A.Stoica-coord.)

Niciodata in istoria educatiei problemele specifice acestui domeniu nu au fost discutate ca astazi, la scara planetara, pentru ca investitia in invatamant este, de fapt, o investitie in om, ca factor esential in dezvoltarea societatii.

Astazi este unanim recunoscuta ideea ca cea mai mare bogatie a unei tari o constituie inteligenta si creativitatea oamenilor, conceptiile si atitudinile critice ale acestora in fata problemelor. Este necesar ca scoala sa formeze personalitati creatoare, receptive fata de schimbari, capabile sa se integreze dinamic intr-o lume complexa, contribuind din plin la progresul social prin decizii proprii, apta sa gandeasca critic.

Modelarea unei astfel de personalitati nu se poate realiza decat in cadrul unei scoli strans legate de viata, deschisa spre viitor. Gaston Mialaret afirma ca ,,educatia noua, proiectandu-si obiectivele si metodele in raport de posibilitatile elevului, respinge notiunea de adaptare pasiva la conditiile viitorului. Ea vrea sa creeze un om capabil sa intampine lumea de maine nu ca o fiinta invinsa, ci ca o persoana constienta de puterea, de responsabilitatile si drepturile sale".

Idealul educational al scolii romanesti il reprezinta ,,dezvoltarea libera, integrala si armonioasa a individualitatii umane, in formarea personalitatii autonome, critice si creative". Ceea ce le ofera scoala copiilor trebuie sa fie o introducere sistematica si competenta in marile domenii ale cunoasterii si actiunii umane, oferindu-le instrumentele necesare pentru a-si particulariza si aprofunda competentele in acord cu propriile nevoi si interese, definite in raport cu specificul societatii si al pietei muncii.

I. TEME DE SEMINAR:

Scopul cursului este insusirea aparatului conceptual cu care se opereaza in descrierea si efectuarea evaluarii scolare; orientarea in alegerea celor mai pertinente strategii si forme de evaluare si notare. Tematica disciplinei vizeaza completarea formarii unor abilitati de utilizare si aplicare a conceptelor in activitatea instructiv-educativa, in cercetarea educationala, in relatiile cu comunitatea.

Obiective generale:

operarea cu termenii cheie

docimologie, evaluare, masurare, apreciere, autoevaluare, eficienta si randament scolar;

• insusirea metodologiei de evaluare didactica, dezvoltarea unor abilitati necesare verificarii, aprecierii si evaluarii didactice, asimilarea strategiilor esentiale ale docimologiei didactice, formarea abilitatilor de construire a unor instrumente de evalure(teste docimologice)
• identificarea valentelor pozitive si negative ale diferitelor modalitati de evaluare sumativa, formativa, initiala, continua, finala, rolul notei scolare, formarea la elevi a competentelor de autoevaluare

TEMATICA

1. Concepte de baza in teoria evaluarii didactice; verificare, masurare, apreciere

2.     Functiile evaluarii.

3.     Strategii si forme   ale evaluarii.

4.     Metode si instrumente de evaluare.

5.     Testele docimologice, elaborarea si administrarea testelor scrise, tipologia testelor

6.     Erori in examinare si notare. Modaltati de diminuare a erorilor in evaluarea didactica.

EXERCITII :

TEMA :Metodologia elaborarii itemilor

In sens restrans , itemii reprezinta elemente componente ale unui instrument de evaluare. Pot fi simple intrebari, un enunt(cu sau fara element grafic urmat de intrebare, exercitii, probleme, intrebari structurate, eseuri.

In sens larg, itemii contin, pe langa elementele de mai sus, si tipul de raspuns asteptat.

Etapele care se parcurg in elaborarea itemilor:

o      Precizarea disciplinei de studiu, a clasei, a capitolului;

o      Definirea obiectivului/obiectivelor pe care itemii le masoara;

o      Formularea enuntului itemului;

o      Schema de notare(pentru itemii semiobiectivi si cu raspuns deschis;

o      Observatii (daca este cazul).

Tipuri de itemi din punctul de vedere al tipului de raspuns asteptat si al gradului de obiectivitate:

1.Itemi obiectivi:

Itemi tip pereche-se folosesc pentru testarea unor informatii factuale, urmarind dezvoltarea capacitatii de asociere in gandirea elevilor.

Se pot asocia

Oameni-realizari

Date-evenimente

Termeni-definitii

Reguli-exemple

Autori-opere

Plante sau animale-clasificare

Calcule matematice-rezultate

Exemplu-Limba romana:

Recomandari pentru construirea itemilor tip pereche.

1. Numarul premiselor si cel al raspunsurilor trebuie sa fie inagal pentru a micsora posibilitatea de "ghicire" a raspunsului corect.
2. In ambele coloane, elementele sunt plasate dupa un anumit criteriu(numeric, ordine alfabetica, cronologie)
3. Listele de elemente tehnice trebuie sa fie omogene.

Itemi cu alegere duala -ofera posibilitatea elevului sa aleaga raspunsul corect din doua alternative: adevarat-fals, da-nu, corect-incorect, fapt-opinie.

Acest tip de item poate testa:

• Insusirea unor cunostinte-identificarea unei definitii, reguli, principiu formulate corect;
• Capacitatea elevilor de a utiliza o definitie, regula, de a-si exprima opinia asupra clasificari ,etc.
• Puterea de discriminare a elevilor in aprecierea unor fapte/judecati.

Exemple:

Recomandari pentru construirea itemilor cu alegere duala

1. Se vor furniza indicatii clare privind modalitatea de raspuns(incercuieste, bifeaza, alege raspunsul corect)
2. Se indica clar tipul de raspuns cerut
3. Se evita enunturile cu verbul la forma negativa
4. Fiecare enunt va cuprinde o singura idee
5. Se va stabili o relatie clara cauza-efect in elaborarea premiselor, pentru a nu crea confuzie in gasirea raspunsurilor
6. Se vor evita enunturile cu caracter pre general.

Itemi cu alegere multipla solicita din partea elevului un raspuns dintr-o lista de raspunsuri(alternative) oferite pentru o singura premisa. El presupune o premisa si o lista de alternative, care reprezinta solutiile itemului respectiv, sub forma unor numere, cuvinte, simboluri, fraze. Elevul trebuie sa aleaga un singur raspuns corect sau cea mai buna alternativa. Celelalte raspunsuri, in afara celui corect se numesc distractori(alternative incorecte, dar plauzibile si posibile).

Exemple:

Exercitiu:

Se vor construi exemple concrete pentru disciplina istorie cu urmatoarele tipuri de itemi:

1.     itemi semiobiectivi.

2.     itemi cu raspuns deschis:

APLICATII PRACTICE

Activitate individuala

Tema: Functii si forme ale evaluarii

1.Identificati si argumentati functiile diferitelor forme de evaluare

2. Descrieti modul in care se pot imbina diferite strategii de evaluare; exemplificati la disciplina preferata de dvs,.

Activitate de grup

Tema: Efectele evaluarii

3.Sarcini de lucru:

a. Analizati in grupul de lucru efectele pozitive ale evaluarii din urmatoarele puncte de vedere:

grupul 1- pentru elev

grupul 2- pentru profesor

grupul 3-pentru procesul de invatamant

b. Se comunica in plen concluziile fiecarui grup

c. Se desprind concluziile finale(auto si interevaluare)

Metodologie:

Munca in echipa

Sesiune de postere

APLICATIE

o      Completati tabelul de mai jos

o      Analizati comparativ doua exemple concrete de evaluare, una formativa, alta sumativa si demonstrati avantajele si dezavantajele fiecarei strategii.

Comparatie intre evaluarea sumativa si cea formativa

Tema de casa:

Elaborati un model de test de verificare care sa cuprinda diferite tipuri de itemi.

III. MODELE DE TESTE DE EVALUARE

CICLUL PRIMAR

MODEL 1

Elevul(a)................

Test de evaluare

perioada prenumeratiei-

1. Formeaza multimi de obiecte:

2. Deseneaza in spatiul conturat:

a) cercuri si dreptunghiurib) triunghiuri si patrate

3.Completeaza in spatiul conturat o multime:

a)     cu mai multe elemente decat multimea data;

b) cu mai putine elemente decat multimea data;

c) cu tot atatea elemente cat in multimea data;

MODEL 2          Numele si prenumele:

Test de evaluare la limba romana

1. Scrie corect cuvintele, in fiecare casuta, asa cum

ti se cere :

2.Transcrie urmatorul text cu litere de mana:

" Am o mata matoasa, capatanoasa, care are cinci matosei jucausi si frumusei."

"Un tap tintat in frunte

Tinteste intr-un tantar.

Tantarul il inteapa pe tap in tinta din frunte."

3.Ordoneaza cuvintele dupa inteles si scrie

o propozitie exclamativa: cu, plimba, Georgeta, papusile, caruciorul.

4.Scrie raspunsul la urmatoarea intrebare:

Cine era Tontonel ?

MODEL 3                 ELEVUL(A)...

Test de evaluare la Limba romana

1. Scrieti cuvinte prietene ( sinonime) pentru urmatoarele cuvinte:
• elev =
• trist =
• vesel =
• a fugi =
• tara =
• cadou =

2   Desparte in silabe urmatoarele cuvinte

soare

cercel

privighetoare

portocala

zoologica

copiii;

2. Alcatuieste propozitii cu cuvintele:

primavara

veselie

iarba verde

3. Pune intrebari pentru fiecare cuvant din propozitie:

Raluca deseneaza un fluture rosu.

4. Scrie urmatoarele cuvinte in ordine alfabetica

mama, arici, veverita, carte, soare, parc.

5. Dictare:

MODEL 4   Elevul(a)...

Test de evaluare la istorie

Incercuieste litera corespunzatoare raspunsului corect:

1. Numele celui care a inaltat steagul luptei revolutionare in anul 1821 a fostS

a)     Dimitrie Cantemir

b)     Tudor Vladimirescu

c)     Constantin Brancoveanu

2. Organizatia revolutionara secreta de sorginte greceasca era:

a)     Divanul Ad-Hoc

b)     Eteria

c)     Sfatul domnesc

3. Revolutia de la 1821 :

a)     A deschis epoca moderna

b)     A pus capat domniilor fanariote

c)     I-a ajutat pe turci ca sa-i infranga pe rusi

4. Fortele participante la revolutia de la 1848 au fost:

a)     burghezia

b)     taranimea si burghezia

c)     intelectualii, taranimea si burghezia

5. Revolutia romana de la 1848 a inceput mai intai in:

a)     Tara Romaneasca

b)     Moldova

c)     Transilvania

6. Dintre cei mai de seama revolutionari pasoptisti, in Tara Romaneasca au actionat:

a)     Alexandru Ioan Cuza, Nicolae Balcescu

b)     Nicolae Balcescu, Gheorghe Magheru

c)     Mihail Kogalniceanu, Nicolae Balcescu

Revolutia de la 1848 a fost inabusita de armatele:

a)     austriece

b)     otomane

c)     austriece, otomane, tariste

8. Unirea Moldovei cu Muntenia a fost ceruta la :

a)     Blaj

b)     Izlaz

c)     Cernauti

9. Congresul marilor puteri europene unde s-a discutat problema Principatelor Romane a avut loc la:

a)     Viena

b)     Paris

c)     Londra

10.Orasul Bucuresti a devenit capitala Romaniei in anul:

a)     1859

b)     1862

c)     1863

11.Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a domnit pana in anul:

a)     1865

b)     1866

c)     186

12. Cele mai importante reforme din timpul domniei lui cuza au fost:

a)     reforma monetara

b)     reforma agrara

c)     reforma instructiei publice

13. Independenta Romaniei a fost proclamata la :

a)     24 ianuarie 1859

b)     9 mai 1877

c)     10 mai 1866

14. Osman-Pasa a fost infrant si luat prizonier la

a)     Plevna

b)     Giurgiu

c)     Smardan

15. Basarabia este teritoriu dintre:

a)     Carpati si Nistru

b)     Dunare si Mare

c)     Prut si Nistru

16. Romania devine regat in:

b)     1881

c)     1859

d)     191

1 Prima Constitutie a Romaniei s-a realizat in anul:

a)     1865

b)     1866

c)     1877

19.Explica urmatorii termeni istorici :

cronologie, eveniment istoric, divan ad-hoc, migrator, rascoala, revolutie, tribut, pasoptist, natiune, proclamatie.

MODEL 5 Elevul (a)...

Test de evaluare

LIMBA ROMANA

1. Alcatuieste o compunere avand ca titlu proverbul " Cand doi se cearta, al treilea castiga"!   (2 puncte)

2. Grupati cuvintele cu inteles asemanator: creasta, primejdie, ocrotire, falnic, straja, neam, tarie, freamat, maret, paza, popor, vuiet, culme, rezistenta, pericol, aparare. ( 1 punct)

3. Construieste propozitii in care numeralul "al treilea", sa aiba rol de subiect, atribut, complement. ( 1 punct)

4. Se da urmatoarea propozitie:

Arborele puternic le va veghea somnul linistit.

Cerinte:

a)     Subliniaza partile de propozitie si scrie , deasupra, simbolurile acestora!

b)     Alcatuieste schema propozitiei.

c)     Analizeaza morfologic cuvintele propozitiei.

d)     Contrage propozitia simpla.( 2 puncte)

5. Construieste enunturi in care sa folosesti si cuvintele :   complement-compliment; enunt-anunt. (2 puncte)

6. Trece substantivele si adjectivele date la numarul plural:

scoala noua   -

lunga ziua-

ochi luminos -

raft incarcat -

geamgiul harnic - ( 1 punct)

( 1 punct din oficiu)

MODEL 6                 Nume

Data.....

Clasa a IV-a A

FISA DE EVALUARE INITIALA

LA MATEMATICA

1.     Numirea, citirea si scrierea numerelor:

a)     Precizeaza numele si numarul ordinelor reprezentate de cifrele subliniate:

21 490; 153 363; 32 605 001;411 160.

Scrie cu cifre arabe:

Un milion doua sute de mii douazeci; treisprezece milioane treisprezece mii trei; noua sute de milioane noua sute de mii nouazeci si noua; patruzeci si doua de miliarde sapte sute patru milioane unu.

b)     Scrie cu cifre romane:

Trei; douazeci; opt; nouasprezece;

o mie patru sute patruzeci si noua;

doua mii doi; noua sute nouazeci si noua;

cincizeci; cinci sute.

c)      Care este succesorul celui mai mare numar de 9 cifre?

d)     Descopera regula si continua cu trei numere:

D, M, MD, ......, ......., .......,

2.     Compunerea si descompunerea numerelor:

a)     Descompune sub forma de suma de mai multi termeni numerele:

123 123 =

3 875 222 =

b)     Descompune ca suma de produse numerele:

8 231 =

8 231 602 =

c)     Cat valoreaza etichetele?

	8 000 000 + 60 000 + 9 000 + 300 + 7 =

	3 x 1 000 000 000 + 4 x 10 000 000 + 9 x 1 000 + 2 x 100 =

3.     Comparare si ordonare:

a)     Scrie in ordine descrescatoare numerele:

b)     Continua sirul cu inca cinci numere:

40 milioane, 35 milioane,...........

4.     Aproximare prin adaos si prin lipsa:

a)     Aproximeaza convenabil pana la zeci de mii :

38 489 500 ~ ...........

121 000 070 ~ ............

75 686 900 ~ ..........

5.     Mai dificil !!!

a)     Daca a = 150; b = 13; c = 89, atunci 2a - 3b - c = ?

b) Daca a + b = 50; a + c = 151, atunci c - b = ?

MODEL 7

SISTEMUL DE NOTARE PRIN CALIFICATIVE

Proba de evaluare- Geografie clasa a IV-a

Obiectiv de referinta-1.1

Descriptori de performanta:

1.1.Elevul localizeaza corect elemente ale spatiului geografic(pozitia Romaniei; pozitia vecinilor in raport cu punctele cardinale)

Niveluri de performanta:

1. Uneste denumirea fiecarui vecin al Romaniei cu punctul cardinal corespunzator:

Republica Moldova                   EST

Ungaria      VEST

Ucraina       SUD

Marea Neagra                             NORD

Bulgaria

Iugoslavia

2.Contureaza pe harta, cu albastru hotarele naturale si cu portocaliu pe cele conventionale.

MODEL 8

Metode de evaluare alternative

SCHEMA UNUI PROIECT POSIBIL

I. Pagina de titlu:

TEMA:I. L. Caragiale-personalitate a literaturii romane

Autorii.

Scoala :

Clasa:

Anul /semestrul:

II. Continut:

Introducerea:

Disciplina -Limba si literatura romana

Scop si obiective

Resurse utilizate

Tipul de activitate-activitati pe grupe/pe echipe

Organizarea echipelor, responsabilitati, termene

Cuprinsul:

• Date biografice despre autor;
• Opinii ale criticilor, ale altor autori despre I.L. Caragiale(citate cu aprecieri)
• Opere principale
• Fragmente si citate din opere
• Eseu structurat:

Urmarirea comportamentului si vocabularului personajelor din "Vizita" si "D-l Goe";

Schimbarea modului de manifestare a comportarii in diferite situatii, in concordanta cu normele moral-civice.

• Eseu liber, tip interviu: "De vorba cu I.L. Caragiale", in care elevii sa valorifica informatiile culese.
• Concluzii
• Bibliografia
• Anexe -Fise de lectura, desene ale elevilor

-Instrumente de evaluare/autoevaluare

MODEL 9

Planul proiectului "Un muzeu intr-o carte"

Tema : Viata si opera lui M.Eminescu

Durata : ultimele 6 saptamani ale anului scolar

Obiective de referinta vizate, conform programei scolare

Etape :

1.     stabilirea unor criterii de apreciere a proiectului-prima ora

2.     lecturi din creatia eminesciana, exersari pe texte, lecturi despre opera eminesciana-orele nr. 2-3(teme de munca independenta si acasa)

3.     escursie literara la Ipotesti-la sfarsitul primei saptamani a proiectului

4.     realizarea unor pagini de carte cu ilustratii-prima ora din saptamanile nr, 2-5 ale proiectului

5.     prezentarea paginilor eleborate(utima ora din saptamana 6 a proiectului)

Organizarea clasei:

Primele 3 ore-munca individuala si frontala;

Urmatoarele ore-activitati in grup.

Se stabilesc cerintele pentru elevi-individuale si de grup, pentru fiecare echipa, pentru fiecare etapa, precum si cerintele pentru raportarea finala.

Posibile criterii de evaluare:

Conformitatea produsului cu structura stabilita;

Originalitatea produsului,

Coerenta textului produs/adecvarea maginii(colajului)produs

Claritatea textului/claritatea graficii

Corelarea text-grafica.

MODEL 10

PORTOFOLIUL CA INSTRUMENT DE EVALUARE

(M.Bocos, G. Jalba, D. Felegean)

SCHEMA 1:

REFORMA CURRICULUMULUI SI EVALUARII IN INVATAMANTUL PRIMAR

Aplicatie:

Realizati un referat despre reforma evaluarii in Romania, pornind de la Schemele 1 si 2 .

SCHEMA 2

RELATIA CURRICULUM-EVALUARE

OBIECTIVE CURRICULARE GENERALE(CADRU)

STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANTA

(LA SFARSITUL UNUI CICLU DE INVATAMANT)

OBIECTIVE CURRICULARE SPECIFICE

(DE REFERINTA)

OBIECTIVE DE EVALUARE

METODE SI INSTRUMENTE DE EVALUARE

BAREME DE CRITERII DE

CORECTARE ACORDARE

A NOTELOR

NOTE SCOLARE

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

1. Ausubel, D.; Robinson, F.(1981) Invatarea in scoala. Bucuresti, EDP
2. Bocos, M., coord., Jalba, G., Felegea, D., Evaluarea in invatamantul primar, Aplicatii practice , Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca, 2004
3. Cretu Carmen - Curriculum diferentiat si personalizat- Stiintele educatiei, POLIROM, Iasi 1998
4. Constantin Cucos( coordonator)- Psihopedagogie pentru examenele de definitivare si grade didactice, Stiintele educatiei ,POLIROM, Iasi,1998
5. Cristea Sorin- Dictionar de termeni pedagogici, EDP, Bucuresti, 1998
6. Ionescu Miron , Vasile Chis -Pedagogie, Suporturi pentru formarea profesorilor, Editura Presa Universitara Clujeana , Cluj-Napoca, 2001
7. Ionescu M. Radu I., Studii de pedagogie aplicata, PUC, Cluj, 2000
8. Ionescu , M., Chis, V. Studii de pedagogie. Omagiu profesorului Dumitru Salade, PUC, Cluj, 2000
9. Landsheere, G. de, Evaluarea continua a elevilor si examenele,EDP,Bucuresti 1975
10. Lindeman, R. Evaluarea in procesul de instruire, in Psihologia procesului educational, J. Davitz si S. Ball, EDP, Bucuresti, 1979
11. Krasnaseschi, Vl.,coord., Evaluarea sistemelor si a proceselor educationale, EDP, Bucuresti,1976
12. Muster, D., Verificarea progresului scolar prin teste docimologice, EDP,Bucuresti, 1970
13. Muster, D., Hazgan, A., Popescu, P., Metodologia examinarii si notarii elevilor, EDP, Bucuresti, 1969
14. Neacsu, I, Stoica, A.,coord. Ghid general de examinare si evaluare, Ed. Aramis, Bucuresti, 1996
15. Nicola, I., Tratat de pedagogie scolara,EDP Bucuresti, 1996
16. Pavelcu, V. Principii de docimologie, EDP, Bucuresti, 1968, 1976
17. Radu, I., Teorie si practica in evaluarea eficientei invatamantului, EDP., Bucuresti, 1981
18. Radu, I.,Elemente de docimologie didactica, in Didactica moderna, Ionescu Miron si Radu I coord., Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001
19. Stoica, A.,coord. Evaluarea in invatamantul primar.Descriptori de performanta, Ed. Humanitas, Document al SNEE, 1998
20. Stoica, A.,coord., Evaluarea curenta si examenele, Ghid pentru profesori, ed.prognosis,2001, SNEE
21. Stoica, A., Musteata, S., Evaluarea rezultatelor scolare. Ed. Liceum, Chisinau, 1997
22. Stoica, A., Reforma evaluarii in invatamant . Ed. Sigma, Bucuresti, 2000
23. Stoica, A.,si altii, Un sistem de criterii pentru acordarea notelor in invatamantul  gimnazial si liceal, Bucuresti, Editura Scoala Romaneasca, 1999
24. Stoica Adrian (coord.) Calificativul"Excelent" in invatamantul primar , SNEE, Editura Sigma, Bucuresti, 1999
25. Simionescu, T. Randamentul scolar, Metode si tehnici de obiectivizare a notarii, EDP, Bucuresti, 1976
26. Vintanu Nicolae - Educatia adultilor, IPC, EDP, Bucuresti, 1998
27. Voiculescu Elena- Pedagogie prescolara, Ed. Aramis, Bucuresti, 2001