Motivatia dezvoltarii contabilitatii creative

asigurari comert contabilitate drept economie legislatie statistica transporturi turism

In demersul nostru de a surprinde motivele care stau la baza practicilor de contabilitate creativa vom incerca sa raspundem la urmatoarele intrebari:

Cine utilizeaza contabilitatea creativa?

Dupa parerea noastra cei care utilizeaza contabilitatea creativa sunt managerii deoarece ei pot sa manipuleze rezultatul si in consecinta sa manipuleze perfomanta. Totusi managerii nu sunt singurii care incurejeaza practicile de contabilitate creativa alaturi de ei mai sunt profesionistii contabili.

Pe de alta parte Malo si Giot identifica pe langa profesionistii contabili si managerii amintiti de noi si normalizatorii contabili care incurajeaza practicile de contabilitate creativa, astfel ei afirma ca specialistii in impodobirea conturilor se inmultesc in bancile de afaceri, iar normalizatorii prosper in marile cabinete [1].

De ce se recurge la practicile de contabilitate creativa?

Printre factorii care au generat nevoia de creativitate contabila, putem mentiona:

acuitatea concurentei intr-un context de criza;

factori de conjunctura: degradarea rezultatelor si a situatiei financiare;

nevoia de finantare;

fonduri proprii insuficiente;

necesitatea de a respecta anumiti indicatori;

presiunea crescuta asupra intreprinderilor in vederea comunicarii rezultatelor 'infrumusetate', venita mai ales din partea investitorilor si analistilor;

dorinta de a asigura un curs stabil la lansarea societatilor private in dorinta de a fi cotate.

Dematerializarea intreprinderii ca efect al ambiguitatii normelor contabile in materie de active necorporale, reprezinta in opinia lui Bazet J.L.[2], un alt factor care argumenteaza recurgerea la practicile de contabilitate creativa.

La randul sau, Audiri S.[3] (1994) considera ca globalizarea intreprinderilor, ce are la baza circulatia libera a capitalurilor pe pietele financiare, avand ca obiectiv prioritar maximizarea valorii actiunilor, justifica apelarea la practicile contabilitatii creative.

Dupa parerea noastra, contabilitatea creativa poate ascunde prin amanare si atenuare vestile proaste despre performantele intreprinderii, insa, nu la infinit, deoarece acestea sunt descoperite cu ajutorul fluxurilor de numerar.

Chiar si utilizatorii situatiilor financiare, prin primordialitatea excesiva acordata rezultatului contabil, stimuleaza companiile sa-si cosmetizeze performantele.

Un alt factor determinant in dezvoltarea contabilitatii creative este reducerea costurilor contractuale. Atunci cand managerii sunt platiti in functie de rezultatul contabil ei vor fi tentatii sa opteze pentru acele proceduri care le permit mentinerea castigutilor la un nivel cat mai ridicat.

Astfel atunci cand rezultatele sunt peste limita maxima inscrisa in contract iar excedentul nu determina o crestere a castigurilor, acesta va fi utilizat pentru cresterea veniturilor viitoare. Cand insa, castigurile se situeaza mult sub limita maxima inscrisa in contract managerii vor recurge la procedeul numit big bath (marea imbaiere) [4]. Procedeul big bath se refera la faptul ca in anul in care societatea inregistreaza o pierdere managerii vor majora pierderea respectiva prin includerea pierderilor probabile viitoare, ceea ce va conduce la castiguri mai ridicate in anii urmatori.

Dupa parerea lui Watts si a lui Zimmerman atunci cand contractele impun anumite restrictii managerilor acestia vor incerca sa le evite. [5]

Un factor determinant in dezvoltarea contabilitatii creative este deasemenea si netezirea rezultatului. Firmele cotate care inregistreaza cresteri sau scaderi spectaculoase se tem sa publice rezultatele preferand sa arate o crestere usoara dar sigura a profitului de la un an la altul.

Netezirea rezultatului presupune utilizarea acelor practici care permit reducerea deviatiei rezultatului publicat de la dimensiune considerata normal sau asteptata.

Salustro E. si Lebru H. considera ca recurgerea din ce in ce mai mult la practicile de contabilitate creativa are la baza perioadele de criza carora intreprinderile le fac fata cu greu, deoarece ingusteaza portofelul si trezoreria si sunt la originea riscurilor pe care tehnica contabila nu le traduce decat imperfect[6]. Ca urmare, managerii isi pun imaginatia la incercare pentru a ascunde situatia nefavorabila a companiei si implicit pentru a ameliora prezentarea situatiilor financiare. In studiul sau despre colapsul societatii, Argenti a conectat utilizarea tehnicilor de contabilitate creativa cu incompetenta managerilor. Conform acestui studiu managerii incompetenti se concentreaza asupra unor aranjamente particulare ignorand sistemul de informare contabila si ratele financiare, care incep sa se deterioreze.[7] Astfel managerii obtin perfomante nesatisfacatoare si pentru a masca acest lucru ei recurg la practicile de contabilitate creativa.

Alti factori care conduc la dezvoltarea contabilitatii creative sunt:

insuficienta normelor contabile;

eterogenitatea referentialelor si armonizarea in curs care se traduce prin spatiu de libertate si de decizii lasate de catre fiecare organism normalizator.

Se poate lesne observa ca marea majoritate a factorilor mai sus amintiti apar pe fondul unor situatii de criza. Ceea ce ne determina sa afirmam cu ingrijorare, cresterea exponentiala a practicilor de manipulare a cifrelor contabile in perioada viitoare.

Figura 2

FACTORII CONTABILITATII CREATIVE

[1]Malo J.L., Giot H., L'élasicité du résultat selon les dimensions temps et espace, AFC 1995, Modèles comptables et modèles d'organisation, par. 111-1135, citat de Delesalle E., Delesalle F., pag.59

[2] Bazet J.L., Investissements immatériels et information comptable et financière, AFC 1995, Modèles comptables et modèles d'organisation, citat de Delesalle E., Delesalle F., pag.61.

[3] Audiri S, "Le destin de la globalization", Revue Française de Gestion, Octobre, 1994 citat de ., Delesalle E., F., pag.61-62

[4] N. Feleaga, L. Malciu, Poitici si optiuni contabile, Ed. Economica, 2000, pag.393

[5] R. L. Watts, J.L. Zimmerman, Positive accounting theory, Prentice Hall International Inc, 1986.

[6] Salustro E., Lebrun H., L'incidence sur les comptes dans un contexte de crise, Revue de droit Comptable nr.94-1, martie 1994, par.68-69, citat de Delesalle E., Delesalle F, pag.61.

[7] . Feleaga, L. Malciu, Poitici si optiuni contabile, Ed. Economica, 2000, pag.396

Documente similare

asigurari

comert

Upload!

Trimite cercetarea ta!
Trimite si tu un document!
NU trimiteti referate, proiecte sau alte forme de lucrari stiintifice, lucrari pentru examenele de evaluare pe parcursul anilor de studiu, precum si lucrari de finalizare a studiilor universitare de licenta, masterat si/sau de doctorat. Aceste documente nu vor fi publicate.