|
|
|
Bilantul
si situatia financiara a in
A) Directivele Uniunii (Comunitatii) Europene
Normalizarea si armonizarea sistemelor contabile sunt procese care se intrepatrund si se completeaza reciproc. Pe plan international, normalizarea vizeaza conceperea normelor, aceasta realizandu-se prin Comitetul de Standarde Internationale de Contabilitate (International Accounting Standards Committee). Concentrarea eforturilor Uniunii Europene s-a concretizat prin elaborarea de directive, fiecarui stat revenindu-i obligatia incorporarii acestora in legislatia proprie.
Directiva a IV-a, elaborata la 25 iulie 1978 si revizuita la 8 noiembrie 1990, a vizat cu predilectie coordonarea dispozitiilor nationale referitoare la structura si continutul conturilor anuale, si ale raporturilor de gestiune, normele de evaluare a elementelor patrimoniale, cat si publicarea acestor documente pentru societati de capitaluri (societati anonime si societati cu raspundere limitata). Statele membre au fost obligate sa inscrie in legislatia nationala prevederi cu privire la aplicabilitatea acestei directive.
Directiva a
B) Bilantul, potrivit normelor contabile internationale
Comitetul International pentru Standarde de Contabilitate a luat fiinta in 1973, avand ca obiectiv principal dezvoltarea standardelor de contabilitate printr-un proces rational care vizeaza evaluarea, prezentarea si comunicarea imformatiilor privind situatiile financiare ale intreprinderii. Obiectivul documentelor de sinteza este sa furnizeze o informare privind situatia financiara, performanta si evolutia situatiei financiare.
Fac obiectul definirii cadrului I.A.S.C. elementele care compun situatiile financiare legate direct de bilant astfel:
activele sunt resurse asupra carora intreprinderea exercita un control. Ele provin din elementele trecute si sunt menite de a genera "avantaje economice" viitoare.
pasivele sunt obligatii actuale ale intreprinderii generate de evenimente trecute si care antreneaza cu ocazia platii o iesire de resurse ce comporta un avantaj economic.
C) Bilantul contabil, potrivit conceptiei americane
Caracteristic intreprinderilor americane este faptul ca nu au obligatia intocmirii unui bilant (balance sheet) conform unui cadru sau unei scheme standardizate. Bilantul contabil poate fi prezentat fie in format vertical, in lista simpla (tabelul 1.1), fie in format orizontal (tabelul 1.2).
Bilant
Active
Active circulante
Imobilizari corporale
Imobilizari necorporale
Total active
Datorii
Datorii pe termen scurt
Datorii pe termen lung
Capitaluri proprii
Capital
Rezerve
Total datorii si Capitaluri proprii
Tabel nr. 1.1 - Structura bilantului contabil, modelul american, format vertical
Bilant contabil
Active
Datorii
Active pe termen scurt
Disponibilitati
Creante
Stocuri
Cheltuieli in avans
Total active pe termen scurt
Imobilizari corporale
Terenuri
Constructii si echipamente, masini
Minus amortizari cumulate
Valoarea neta a constructiilor, echipamentelor, masinilor
Total imobilizari corporale
Imobilizari necorporale
Fond comercial si brevete
Total active
Datorii pe termen scurt
Furnizori
Datorii salariale si taxe
Impozitul asupra beneficiilor: de platit
Total datorii pe termen scurt
Datorii pe termen mediu si lung
Obligatiuni
Total datorii
Situatia neta
Capital
Rezerve
Total situatie neta
Total datorii si situatie neta
Tabel nr. 1.2 - Structura bilantului contabil, modelul american, format orizontal
D) Bilantul contabil, potrivit conceptiei anglo-saxone
Reglementarea contabila
britanica nu contine un plan de conturi normalizat, scheme de
inregistrari si de tinere a jurnalelor si registrelor
contabile obligatorii. Dispozitiile
"Legii societatilor comerciale" se aplica numai
societatilor pe actiuni (PLC) si celor cu raspundere
limitata (Ltd), carora li se impune sa prezinte
actionarilor si sa publice bilantul, contul de profit
si pierdere si anexa. In vederea unei corecte informari a
publicului,
E) Bilantul contabil, potrivit concepTiei franceze
In Franta, primii pasi spre o normalizare contabila riguroasa apar incepand cu anul 1939. Adoptarea la 27.04.1982 a Planului Contabil General a condus la elaborarea planurilor contabile particulare (care vizeaza organisme specifice) si a planurilor contabile profesionale (care vizeaza sectoarele profesionale). In conformitate cu prevederile P.C.G. 1982, intreprinderile au posibilitatea sa prezinte unul dintre urmatoarele trei sisteme:
sistemul de baza (B): comporta dispozitii contabile minimale de care trebuie sa tina cont intreprinderile mari si mijlocii
sistemul abreviat sau simplificat (A): vizeaza intreprinderile de dimensiune modesta, care nu justifica recursul la sistemul de baza
sistemul dezvoltat (C): propune documente mai complete care scot in evidenta analiza datelor necesare studiului gestiunii intreprinderii.
