STUDIU DE CAZ: "Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeana si a Tratatului de instituire a Comunitatii Europene DE LA LISABONA"

STUDIU DE CAZ: "Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeana si a Tratatului de instituire a Comunitatii Europene DE LA LISABONA"

Procesul prin care s-a ajuns la adoptarea Tratatului de la Lisabona a durat sase ani si a fost marcat de multe momente de blocaj, fiind probabil ca in viitor liderii europeni sa opteze pentru semnarea de tratate in domenii specifice si sa evite procesul de obtinere a unui compromis pentru texte ce cuprind toate aspectele ce tin de UE. Tratatul de la Lisabona, cunoscut in faza de proiect sub numele de Tratatul de Reforma este un tratat destinat sa inlocuiasca tratatul constitutional european. Numele oficial este "Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeana si a Tratatului de instituire a Comunitatii Europene". S-a spus 'este o victorie a Uniunii Europene'. S-a spus 'Uniunea a iesit din criza'. Sarkozy a spus extaziat 'Franta trebuie sa fie prima care ratifica'. Acordul asupra reformei Tratatului UE este intr-adevar un moment istoric dar dupa anii de reflexii si negocieri interminabile, cinicii au dreptul sa spuna 'nu cred pana nu il vad intrat in vigoare'. Ne obisnuisem sa vorbim despre Constitutia europeana, dar de la Consiliul din vara trecuta de la Bruxelles nu mai mentionam cuvantul Constitutie, atat de temut de britanici. Vorbim doar despre amendarea tratatului pe baza caruia functioneaza ceea ce este acum Uniunea Europeana, tratat care exista de 50 de ani. Deci ceea ce se va numi Tratatul de la Lisabona este diferit de vechea Constitutie prin forma in care sunt facute reformele. Fiind o amendare a vechiului tratat limbajul textului este foarte juridic, ca sa nu spunem greoi. Conventia Europeana

realizase Constitutia in ideea de a inlocui toate vechile texte legislative de baza ale Uniunii, si astfel textul era mult mai 'prietenos'. UE a stabilit regulile pe care le va urma pentru a deveni cea mai dinamica si mai competitiva economie din lume
Documentul va intra in vigoare la 1 ianuarie 2009, dupa ce va fi validat de toti cei 27 de membri ai UE, proces care va avea loc pe parcursul anului viitor. Dincolo de reforma institutionala a Uniunii, Tratatul va crea premisele implementarii Strategiei Lisabona, plan care prevede ca, pana in 2010, Europa sa aiba cea mai competitiva si mai dinamica economie din lume.  

"Europa a iesit din criza sa institutionala si este gata de confruntarea cu provocarile viitorului', a spus premierul portughez Jose Socrates, presedintele in exercitiu al UE, chiar inainte de a bea cupa de sampanie ce a pecetluit succesul intalnirii. Cancelarul german Angela Merkel a remarcat sec: "Am reusit. Pasul politic decisiv a fost facut in aceasta seara'. Ecourile esecului proiectului de Constitutie Europeana sunt inca vii in memoria membrilor UE, astfel ca entuziasmul care i-a cuprins pe sefii Uniunii dupa adoptarea Tratatului de reforma este cat se poate de justificat. Iar cand aprecierile vin dinspre Franta, tara care, alaturi de Olanda, a blocat acum doi ani adoptarea Constitutiei europene, atunci adoptarea Tratatului este cu adevarat un succes al noii Europe. "Ni l-am imaginat, l-am visat si, ei bine, iata-l realizat. Europa are un tratat simplificat si iata cum Europa iese din 10 ani de confuzie institutionala', a spus satisfacut presedintele francez Nicolas Sarkozy.

Tratatul de la Lisabona modifica Tratatul privind Uniunea Europeana si Tratatele CE, in vigoare in prezent, fara a le inlocui. Tratatul va pune la dispozitia Uniunii cadrul legal si instrumentele juridice necesare pentru a face fata provocarilor viitoare si pentru a raspunde asteptarilor cetatenilor.

Tratatul de la Lisabona, asupra caruia liderii europeni au cazut de acord dupa o serie de concesii facute Poloniei si Italiei, are ca scop principal eficientizarea functionarii Uniunii Europene extinse si formularea de politici comune intr-un numar mai mare de domenii.
Dincolo de importanta politica, Tratatul de la Lisabona va permite forului comunitar sa se concentreze asupra problemelor cetatenilor sai pentru a le solutiona cat mai eficient. In declaratia comuna ce a urmat adoptarii Tratatului, sefii de state si de guverne au spus ca UE trebuie sa priveasca fenomenul globalizarii nu doar ca pe o provocare, ci si ca pe o oportunitate si o responsabilitate ce trebuie asumata. In viziunea acestora, Europa comunitara trebuie sa urmareasca o mai mare deschidere a pietelor, imbunatatirea standardelor globale si aprofundarea cooperarii strategice cu partenerii internationali ai Uniunii. Iar succesul UE in contextul globalizarii depinde de realizarea unor actiuni mai puternice atat in plan intern, cat si extern.
Transparenta pentru pietele financiare. Consiliul informal de la Lisabona s-a axat pe doua directii: pietele financiare si schimbarile de clima. In primul caz, liderii europeni au afirmat ca Uniunea are baze macroeconomice solide care permit UE sa aiba o crestere economica durabila. In contextul crizei din SUA, liderii celor 27 de state ale UE au solicitat ministrilor de finante, Comisiei Europene si Bancii Centrale Europene sa continue monitorizarea atenta a evolutiilor de pe pietele financiare si a economiei mondiale in ansamblu. De altfel, Marea Britanie, Franta si Germania, cele trei mari puteri din Uniunea Europeana, au anuntat ca urmaresc sa ofere cadrul legal pentru o transparenta mai mare pietelor financiare, precum si eventuale reglementari in domeniu care sa previna producerea de crize precum cea prin care trec acum pietele financiare internationale. In declaratia comuna publicata la sfarsitul summit-ului informal, premierul britanic Gordon Brown, presedintele francez Nicolas Sarkozy si cancelarul german Angela Merkel au afirmat ca increderea si transparenta sunt doua elemente esentiale pentru functionarea corespunzatoare a pietelor. "Sugeram ca la Consiliul European din primavara lui 2008 sa luam o decizie referitoare la modul in care sa raspundem nevoii de mai multa transparenta a pietelor financiare si de o mai buna gestionare a riscurilor', se arata in declaratia celor trei sefi de state. In privinta schimbarilor climatice, cei 27 au ajuns la concluzia ca fenomenul trebuie abordat intr-o maniera eficienta din punctul de vedere al costurilor, prin intermediul unor mecanisme de piata consolidate, precum si cu ajutorul cercetarii tehnologice.

Uniunea pastreaza cinci competente exclusive. De asemenea, noul tratat stabileste si competentele UE si pentru prima data apar competente exclusive ale Uniunii in raport cu cele nationale. Sunt cinci domenii unde competentele Uniunii vor transcende celor nationale: uniunea vamala, stabilirea regulilor de concurenta necesare functionarii pietei interne, politica monetara pentru statele membre din zona euro, conservarea resurselor biologice ale marii in cadrul politicii comune de pescuit si, nu in ultimul rand, politica comerciala comuna. Printre domeniile cu competente partajate intre conducerea UE si statele membre se afla domeniile apararii, energiei, dar si justitia ori agricultura. Un mesaj fundamental al summit-ului de la Lisabona este legat de determinarea Consiliului si, implicit, a UE ca in procesul de globalizare Uniunea sa nu mai aiba pozitia unei structuri politice care reactioneaza la efectele globalizarii, ci sa se implice in modelarea procesului de globalizare. La summit s-a concluzionat deja ca UE trebuie sa impuna sau sa propuna partenerilor, pana cand sunt acceptate, seturi de reguli care sa puna pe picior de egalitate cele doua parti: Uniunea Europeana si partenerii acesteia, fie ca sunt puteri globale sau nu. Directiile majore pe care trebuie actionat si care trebuie sa aiba acelasi set de reguli sunt mediul, energia, concurenta, standardele de evaluare a activelor, transparenta in ceea ce priveste operatiunile financiare, precum si protejarea proprietatii intelectuale. Pe aceste zone, Uniunea isi va axa efortul de reali-zare a setului de reguli valabile nu doar pentru sine, ci si pentru partenerii sai, fie ca se vor numi Statele Unite ale Americii, China sau India.

Tratatul de Reforma European ameninta actuala relatie transatlantica, dintre Statele Unite pe de o parte, si institutiile si statele europene, de cealalta, cred unii analisti americani, sustinuti de un raport al Camerei Comunelor de la Londra.

Tratatul contine germenii constructiei 'Statelor Unite ale Europei', prin cedarea de catre statele nationale, catre Bruxelles, a unor prerogative precum apararea, securitatea si energia. Bruxelles-ul capata personalitate juridica si va semna de acum inainte tratate in numele tuturor statelor din Uniunea Europeana, ceea ce afecteaza in mod direct relatiile bilaterale dintre Washington si anumite capitale europene, cum ar fi Londra sau Bucurestiul.

Tratatul de Reforma European, ce inlocuieste defuncta Constitutie europeana, re­prezinta o amenintare directa la adresa relatiei transatlantice, observa analistul american Sally McNamara, de la Fundatia Heritage. Pozitia este sustinuta si de o serie de politicieni de pe ambele maluri ale Atlanticului, printre care Henry Kissinger.
Tratatul de reforma con­tine elemente noi, cum ar fi un presedinte al Uniunii Europene, un ministru de externe pentru intreg blocul european, corpuri diplomatice comune, precum si autoritatea legala de a semna tratate internationale in numele tuturor membrilor. Toate acestea determina Washingtonul sa regandeasca in noi termeni relatia trans­atlantica. Totodata, su­pranationalizarea unor domenii critice ale politicii externe, precum politica externa si de aparare comuna, ameninta in mod special relatia Statelor Unite cu cei mai apropiati parteneri europeni, in principal cu Marea Britanie, sustin analistii britanici de la Fundatia Open Europe.

Voce unica : "Inainte de a actiona in orice fel pe scena internationala sau de a-si asuma orice angajament care ar putea leza interesele Uniunii, fiecare stat membru consulta celelalte state, in cadrul Consiliului European sau al Consiliului. () Statele membre sunt solidare intre ele", se arata in articolul I, sectiunea 35, punctul C, al Tratatului de la Lisabona. Conform Tratatului, UE acorda o importanta aparte prevederilor ce sustin o voce unica pe scena internationala. Prin Tratatul constitu­tional, Bruxelles-ul capata tocmai personalitate juridica pe plan interna­tional. Cu toate acestea, UE a esuat in gasirea unei pozitii comune, la provocarile reprezentate de terorismul islamic, situatia din Kosovo sau criza din Darfur. Aceasta, in ciuda faptului ca, in cadrul Politicii Externe si de Securitate Comuna (PESC), UE avea posibilitatea de a impune sanctiuni politice, economice, financiare sau chiar sa boicoteze comertul si sa interzica calatoriile in acele state. Cel mai bun exemplu este Iranul, tara sanctionata in dese randuri de Consiliul de Securitate al ONU, dar ale carei importuri vin in cea mai mare parte din spatiul european. Londra, intre Washington si Bruxelles : "Avem visul nostru si propriile noastre obligatii. Suntem cu Europa, dar nu in Europa. Suntem legati, insa nu si inclusi. Avem aceleasi interese si suntem asociati cu Europa, insa nu facem parte din ea', sunt cuvintele lui Winston Churchill, pe care liderii de la Londra nu par dispusi sa le uite.

Constrangerile de ordin insti­tutional si politic ce vor reiesi din integrarea europeana si din noul Tratat vor limita tot mai mult abilitatile Londrei de a construi aliante internationale si de a duce o politica exter­na proprie, sustine ana­listul ame­­rican Sally McNamara, in articolul 'Tratatul de Reforma European: o amenintare la Alianta Transatlantica', publicat de Fundatia Heritage. Atat la nivel politic, cat si mental, britanicii acorda parteneriatului cu SUA o importanta mult mai mare decat relatiei cu Bruxelles-ul.
Valorile comune, de ordin politic, cultural, diplomatic si istoric, pe care Londra le impartaseste cu Washingtonul fac ca niciuna dintre cele doua capitale sa nu vada cu ochi buni supranationalizarea UE. 'Niciodata nu trebuie sa ne separam de americani', sustinea Churchill. Astazi, Londrei i se cere sa acorde prioritate relatiei cu Europa, viziune pe care insa Marea Britanie nu a impartasit-o niciodata in ultimele secole.

Disensiuni transatlantice. Un element de disconfort pentru Washington este faptul ca interesele strategice ale UE contrasteaza de cele mai multe ori cu interesele americane. In domeniul militar, statele europene prefera sa investeasca mai degraba in capabilitatile PESC decat in cele care sa fie puse la dispozitia NATO. Disensiunile nu sunt insa de natura recenta. In anumite domenii in care UE vorbeste de mai multa vreme pe o singura 'voce', asa cum este cazul Comitetului Interguvernamental pentru Schimbari Climatice (IPCC), din cadrul ONU, sau in cazul Organizatiei Mondiale a Comertului, Washingtonul si UE impartasesc pozitii total opuse. Procesul de ratificare difera de la stat la stat membru. In unele state, ca Irlanda, trebuie sa se organizeze referendum conform constitutiei nationale. Altele vor ratifica tratatul doar prin votul Parlamentului. Olanda a decis deja ca nu va mai organiza referendum pentru ratificarea textului. Totusi, procesul de ratificare nu va fi unul care sa nu se impiedice de critici dar cele 27 de state membre UE au fost de acord sa implementeze aceasta reforma a tratatului pana in 2009, an electoral european. Cert este ca 21-23 iunie Lisabona este un prim pas dintr-un moment istoric.

O schimbare institutionala importanta, necesara in contextul agendei complexe a UE, este modificarea duratei mandatului presedintelui Consiliului European de la sase luni la doi ani. Avand in vedere complexitatea crescuta a problemelor europene rezultata atat din extinderea Uniunii Europene de la 15 la 27 de state in numai trei ani, precum si din cresterea numarului domeniilor de competenta a UE, mandatul de sase luni era prea scurt. Noua durata a mandatului va permite statului membru aflat la presedintie sa-si coordoneze mai bine strategiile si sa urmareasca efectele acestora.

O alta reforma institutionala este reducerea numarului comisarilor europeni de la 27 in prezent la doua treimi din numarul statelor membre, urmand ca tarile sa fie reprezentate printr-un sistem de rotatie. Desi eficienta unei Comisii Europene cu 27 de membri era scazuta avand in vedere dificultatea obtinerii unui acord in comisari, faptul ca in anumite momente unele state nu vor avea un reprezentant in Comisie ar putea crea unele probleme de legitimitate in privinta deciziilor. Un element controversat al noului tratat, care a primit o serie de obiectii din partea Poloniei, este schimbarea sistemului de vot. In acest moment, sistemul de vot este ingreunat de faptul ca in multe domenii este nevoie de unanimitate pentru luarea deciziilor, iar in celelalte este nevoie de o larga majoritate.

Tratatul de la Lisabona simplifica sistemul de vot astfel incat este nevoie ca 55% dintre statele membre sa fie in favoarea unei decizii pentru adoptarea ei. Aceste state trebuie sa reprezinte cel putin 65% din totatul populatiei UE, dandu-se astfel un rol mai important statelor cu o populatie mai mare. Opinia publica din statele membre s-a aratat sceptica fata de legitimitatea deciziilor UE in ultimii ani, mai ales in contextul blocajului procesului constitutional. Prin introducerea criteriului populatiei in sistemul de vot, se va obtine cel mai probabil o crestere a legitimitatii deciziilor UE fata de cetatenii europeni. De asemenea, un milion de semnaturi in partea cetatenilor statelor membre UE poate determina Comisia Europeana sa initieze un proiect legislativ considerat necesar de acestia.
Modificarea sistemului de vot nu va intra insa in vigoare inainte de 2014, aceasta fiind una dintre conditiile impuse de Polonia pentru a semna tratatul. O alta concesie obtinuta de liderii polonezi prevede ca o decizie a UE nu poate fi modificata fara unanimitate de voturi, situatie care, practic, este foarte greu de obtinut. Astfel, in ciuda simplificarii sistemului de vot, liderii UE au permis mentinerea unei piedici importante in procesul decizional.
In domeniul politicii externe a UE, noul tratat avanseaza in crearea unor strategii comune. Liderii europeni au atras atentia in nenumarate randuri asupra faptului ca Uniunea Europeana nu are o voce comuna in lume si a efectului negativ asupra credibilitatii UE ce rezulta din lipsa unor pozitii si actiuni coordonate in domeniu.
O alta prevedere importanta inclusa in noul tratat da dreptul parlamentelor nationale sa obiecteze la proiectele legislative pe care nu le considera necesare sau la care doresc sa aduca modificari. Aplicarea acestei masuri va depinde de masura in care parlamentele nationale vor urmari procesul legislativ european si vor dori sa se implice in procesul legislativ, in conditiile in care Parlamentul European are deja acest rol si eurodeputatii sunt in general membri ai partidelor politice din parlamentele nationale. Tratatul de la Lisabona redistribuie locurile din Parlamentul European conform unei formule proportionale. Nici unul din Statele Membre nu va putea avea mai mult de 96 locuri sau mai putin de sase. Numarul maxim de deputati europeni va fi 750.

"Articolul 9 A"

(2) Parlamentul European este compus din reprezentantii cetatenilor Uniunii. Numarul

acestora nu poate depasi sapte sute cincizeci, plus presedintele. Reprezentarea cetatenilor este

asigurata in mod proportional descrescator, cu un prag minim de sase membri pentru fiecare

stat membru. Niciunui stat membru nu i se atribuie mai mult de nouazeci si sase de locuri.

Consiliul European adopta in unanimitate, la initiativa Parlamentului European si cu aprobarea

acestuia, o decizie de stabilire a componentei Parlamentului European, cu respectarea

principiilor mentionate la primul paragraf.

(3) Membrii Parlamentului European sunt alesi prin vot universal direct, liber si secret,

pentru un mandat de cinci ani.

(4) Parlamentul European isi alege presedintele si biroul dintre membrii sai."

Tratatul de la Lisabona mentine unele dintre prevederile Tratatului Constitutional si eficientizeaza institutiile europene in ceea ce priveste procesul decizional. Mai mult, sunt formulate politici comune in mai multe domenii si se acorda o importanta mai mare vointei cetatenilor europeni. Pe de alta parte, noul tratat a pierdut o serie dintre prevederile Tratatului Constitutional, discutia despre o Constitutie europeana fiind abandonata, la fel si simbolurile europene de steag sau imn ce au fost scoase din textul tratatului. Totodata, concesiile oferite Poloniei in legatura cu sistemul de vot amana cu cinci ani punerea in aplicare a sistemului simplificat si mentin o serie de piedici in luarea deciziilor.

Tratatul de la Lisabona modifica Tratatul privind Uniunea Europeana si Tratatele CE, in vigoare in prezent, fara a le inlocui. Tratatul va pune la dispozitia Uniunii cadrul legal si instrumentele juridice necesare pentru a face fata provocarilor viitoare si pentru a raspunde asteptarilor cetatenilor.

1.        O Europa mai democratica si mai transparenta, in care Parlamentul European si parlamentele nationale se bucura de un rol consolidat, in care cetatenii au mai multe sanse de a fi ascultati si care defineste mai clar ce este de facut la nivel european si national si de catre cine.

Un rol consolidat pentru Parlamentul European: Parlamentul European, ales direct de catre cetatenii Uniunii Europene, va avea noi atributii privind legislatia, bugetul Uniunii Europene si acordurile internationale. Prin faptul ca se va recurge mai des la procedura de codecizie in cadrul elaborarii politicilor europene, Parlamentul European se va afla pe o pozitie de egalitate cu Consiliul, care reprezinta statele membre, in ceea ce priveste adoptarea celei mai mari parti a legislatiei Uniunii Europene.

O mai mare implicare a parlamentelor nationale: parlamentele nationale vor participa intr-o masura mai mare la activitatile Uniunii Europene, in special datorita unui nou mecanism care le permite sa se asigure ca aceasta intervine numai atunci cand se pot obtine rezultate mai bune la nivel comunitar (principiul subsidiaritatii). Alaturi de rolul consolidat al Parlamentului European, implicarea parlamentelor nationale va conduce la consolidarea caracterului democratic si la cresterea legitimitatii actiunilor Uniunii.

O voce mai puternica pentru cetateni: datorita initiativei cetatenilor, un milion de cetateni din diferite state membre vor putea cere Comisiei sa prezinte noi propuneri politice.

Cine si ce face: relatia dintre statele membre si Uniunea Europeana va deveni mai clara odata cu clasificarea competentelor.

Retragerea din Uniune: Tratatul de la Lisabona recunoaste explicit, pentru prima data, posibilitatea ca un stat membru sa se retraga din Uniune.

"Articolul 28 E"

(4) In cazul in care un stat membru participant nu mai indeplineste criteriile sau nu isi mai

poate asuma angajamentele prevazute la articolele (1) si (2) din Protocolul privind cooperarea

structurata permanenta, Consiliul poate adopta o decizie prin care suspenda participarea

respectivului stat.

Consiliul hotaraste cu majoritate calificata. La vot participa numai membrii Consiliului care

reprezinta statele membre participante, cu exceptia statului membru in cauza.

Majoritatea calificata se defineste in conformitate cu articolul 205 alineatul (3) litera (a) din

Tratatul privind functionarea Uniunii Europene.

(5) In cazul in care un stat membru participant doreste sa se retraga din cooperarea

structurata permanenta, acesta notifica decizia sa Consiliului, care ia act de faptul ca

participarea statului in cauza inceteaza.

17.12.2007 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 306/37

O Europa mai eficienta, cu metode de lucru si reguli de vot simplificate, cu institutii eficiente si moderne pentru o Uniune Europeana cu 27 de membri, capabila sa actioneze mai bine in domenii de prioritate majora pentru Uniunea de astazi.

Un proces decizional eficient: votul cu majoritate calificata din Consiliu va fi extins la noi domenii politice, astfel incat procesul decizional sa se desfasoare mai rapid si mai eficient. Incepand din 2014, calcularea majoritatii calificate se va baza pe sistemul dublei majoritati, a statelor membre si a populatiei, reflectand astfel dubla legitimitate a Uniunii. Dubla majoritate se obtine atunci cand o decizie este luata prin votul a 55% din statele membre, reprezentand cel putin 65% din populatia Uniunii.

Ex-Ministrul de externe, actualul Inalt reprezentant - Uniunea Europeana nu va avea un ministru de externe, asa cum au dorit membrii Conventiei Europene cand au scris Constitutia. Negocierile dintre statele membre au rezultat in denumirea postului "Inalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe si Politica de Securitate". Inaltul reprezentant va fi o pozitie inalta in arhitectura UE, functie ce va fi ocupata de Javier Solana, asa cum au stabilit statele membre cu ceva timp in urma. In noul post, Javier Solana, acum Secretar General alConsiliului Uniunii Europene si Inalt Reprezentant pentru Politica Comuna Externa si de Securitate, isi va pastra prestanta diplomatica oferita de actualul sau post, dar va prelua si puterile financiare atribuite acum Comisarului pentru Politica Externa, Benita Ferrero-Waldner, care coordoneaza bugetul UE pe actiuni externe.  Potrivit textului tratatului, pozitia ii va permite lui Solana sa coordoneze actiunile externe ale UE, oferind astfel o mai buna reprezentare a Uniunii in relatiile cu state terte sau cu alte organizatii internationale. Desi nu se poate substitui ministrilor de externe, deoarece orice politica in acest domeniu, implementata la nivel european, va trebui agreata in unanimitate de toate statele membre, Inaltul Reprezentant va avea probabil o voce mai puternica pe scena internationala decat oricare dintre ministrii de externe ai statelor membre individual. Tratatul de la Lisabona prevede insa clar ca postul "nu va interfera cu responsabilitatile statelor membre in ceea ce priveste formularea si implementarea politicilor lor externe". Numirea unui Inalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe si politica de securitate, care va fi si unul din vicepresedintii Comisiei, va creste impactul, coerenta si vizibilitatea actiunii externe a UE. Noul Serviciu european pentru actiune externa va oferi Inaltului Reprezentant sprijinul necesar.

"Articolul 9 E"

(1) Consiliul European, hotarand cu majoritate calificata, cu acordul presedintelui Comisiei,

numeste Inaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe si politica de securitate.

Consiliul European poate pune capat mandatului acestuia in conformitate cu aceeasi procedura.

(2) Inaltul Reprezentant conduce politica externa si de securitate comuna a Uniunii. Acesta

contribuie prin propuneri la elaborarea acestei politici si o aduce la indeplinire in calitate de

imputernicit al Consiliului. Acesta actioneaza in mod similar si in ceea ce priveste politica de

securitate si aparare comuna.

(3) Inaltul Reprezentant prezideaza Consiliul Afaceri Externe.

(4) Inaltul Reprezentant este unul dintre vicepresedintii Comisiei. Acesta asigura coerenta

actiunii externe a Uniunii. Acesta este insarcinat, in cadrul Comisiei, cu responsabilitatile care ii

revin acesteia din urma in domeniul relatiilor externe si cu coordonarea celorlalte aspecte ale

actiunii externe a Uniunii. In exercitarea acestor responsabilitati in cadrul Comisiei, si numai cu

privire la aceste responsabilitati, Inaltul Reprezentant se supune procedurilor care

reglementeaza functionarea Comisiei, in masura in care acest lucru este compatibil cu

alineatele (2) si (3)."

Se introduce un nou articol 13a cu textul urmator:

"Articolul 13a"

(1) Inaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe si politica de securitate, care

prezideaza Consiliul Afaceri Externe, contribuie prin propunerile sale la elaborarea politicii

externe si de securitate comune si asigura punerea in aplicare a deciziilor adoptate de Consiliul

European si Consiliu.

(2) Inaltul Reprezentant reprezinta Uniunea in chestiunile referitoare la politica externa si

de securitate comuna. Acesta desfasoara, in numele Uniunii, dialogul politic cu tertii si exprima

pozitia Uniunii in cadrul organizatiilor internationale si al conferintelor internationale.

(3) In exercitarea mandatului sau, Inaltul Reprezentant al Uniunii este susținut de un

serviciu european pentru actiunea externa. Acest serviciu lucreaza in colaborare cu serviciile

diplomatice ale statelor membre si este format din functionarii serviciilor competente ale

Secretariatului General al Consiliului si ale Comisiei, precum si din personalul detasat al

serviciilor diplomatice nationale. Organizarea si functionarea serviciului european pentru

actiunea externa se stabilesc prin decizie a Consiliului. Consiliul European hotaraste la

propunerea Inaltului Reprezentant, dupa consultarea Parlamentului European si cu aprobarea

Un cadru institutional mai stabil si mai eficient: Tratatul de la Lisabona creeaza functia de presedinte al Consiliului European, introduce o legatura directa intre alegerea presedintelui Comisiei si rezultatele alegerilor europene, prevede noi dispozitii referitoare la viitoarea structura a Parlamentului European si la reducerea numarului de comisari si include reguli clare privind cooperarea consolidata si dispozitiile financiare. Deocamdata, cel putin, presedintele Uniunii Europene ramane un simbol, o fata atasata Uniunii. Presedintele UE va fi, ca si pana acum, Presedintele Consiliului Uniunii Europene, doar ca va fi aleasa o anumita persoana, care va sta in aceasta functie timp de 30 de luni. Aceasta persoana va fi un politician de top, ales in unanimitate de primii ministrii si de presedintii statelor membre, dar postului nu ii sunt atasate puteri executive. Vechiul sistem de presedintie rotativa a Consiliului nu dispare, dar se schimba. Noul tratat prevede o presedintie compusa din trei state care vor prezida impreuna reuniunile ministrilor din Consiliu.

Consiliul UE - Statele membre au convenit pentru o redistributie a voturilor statelor membre in Consiliu, care va fi realizata in mai multe faze in perioada 2014 - 2017.

"Articolul 9 B"

(1) Consiliul European ofera Uniunii impulsurile necesare dezvoltarii acesteia si ii defineste

orientarile si prioritatile politice generale. Acesta nu exercita functii legislative.

(2) Consiliul European este compus din sefii de stat sau de guvern ai statelor membre,

precum si din presedintele sau si presedintele Comisiei. Inaltul Reprezentant al Uniunii pentru

afaceri externe si politica de securitate participa la lucrarile Consiliului European.

(3) Consiliul European se intruneste de doua ori pe semestru la convocarea presedintelui

sau. Atunci cand ordinea de zi o impune, fiecare membru al Consiliului European poate decide

sa fie asistat de un ministru si, in ceea ce il priveste pe presedintele Comisiei, de un membru al

Comisiei. Atunci cand situatia o impune, presedintele convoaca o reuniune extraordinara a

Consiliului European.

(4) Consiliul European se pronunta prin consens, cu exceptia cazului in care tratatele

dispun altfel.

(5) Consiliul European isi alege presedintele cu majoritate calificata, pentru o durata de doi

ani si jumatate, cu posibilitatea reinnoirii mandatului o singura data. In caz de impiedicare sau

de culpa grava, Consiliul European poate pune capat mandatul presedintelui in conformitate cu

aceeasi procedura.

17) Se introduce un articol 9 C cu textul urmator:

"Articolul 9 C"

(1) Consiliul exercita, impreuna cu Parlamentul European, functiile legislativa si bugetara.

Acesta exercita functii de definire a politicilor si de coordonare, in conformitate cu conditiile

prevazute in tratate.

(2) Consiliul este compus din cate un reprezentant la nivel ministerial al fiecarui stat

membru, imputernicit sa angajeze guvernul statului membru pe care il reprezinta si sa exercite

dreptul de vot.

(3) Consiliul hotaraste cu majoritate calificata, cu exceptia cazului in care tratatele dispun

altfel.

(4) Incepand cu 1 noiembrie 2014, majoritatea calificata se defineste ca fiind egala cu cel

putin 55 % din membrii Consiliului, cuprinzand cel putin cincisprezece dintre acestia si

reprezentand state membre care intrunesc cel putin 65 % din populatia Uniunii.

Minoritatea de blocare trebuie sa cuprinda cel putin patru membri ai Consiliului, in caz contrar

se considera a fi intrunita majoritatea calificata.

Celelalte conditii privind votul cu majoritate calificata sunt stabilite la articolul 205 alineatul (2)

din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene.

O viata mai buna pentru europeni: Tratatul de la Lisabona amelioreaza capacitatea UE de a actiona in diverse domenii de prioritate majora pentru Uniunea de azi si pentru cetatenii sai precum libertatea, securitatea si justitia (combaterea terorismului sau lupta impotriva criminalitatii). Intr-o anumita masura, Tratatul se refera si la alte domenii, printre care politica energetica, sanatatea publica, schimbarile climatice, serviciile de interes general, cercetare, spatiu, coeziune teritoriala, politica comerciala, ajutor umanitar, sport, turism si cooperare administrativa.

Articolul 2

Tratatul de instituire a Comunitatii Europene se modica in conformitate cu dispozitiile prezentului

articol.

1) Denumirea tratatului se inlocuieste cu: "Tratatul privind functionarea Uniunii Europene".

"SECTIUNEA 2"

DISPOZITII PRIVIND POLITICA DE SECURITATE SI APARARE COMUNA"

49) Se introduce un articol 28 A care preia formularea articolului 17, cu urmatoarele modificari:

(a) se introduce un alineat (1), nou, cu textul urmator, alineatul urmator fiind renumerotat

(2):

"(1) Politica de securitate si aparare comuna face parte integranta din politica externa

si de securitate comuna. Aceasta asigura Uniunii o capacitate operationala bazata pe

mijloace civile si militare. Uniunea poate recurge la acestea in cadrul misiunilor in afara

Uniunii pentru a asigura mentinerea pacii, prevenirea conflictelor si intarirea securitatii

internationale, in conformitate cu principiile Cartei Organizatiei Natiunilor Unite.

Indeplinirea acestor sarcini se sprijina pe capacitatile furnizate de statele membre."

2.       O Europa a drepturilor, valorilor, libertatii, solidaritatii si sigurantei, care promoveaza valorile Uniunii, introduce Carta drepturilor fundamentale in dreptul primar european, prevede noi mecanisme de solidaritate si asigura o mai buna protectie a cetatenilor europeni.

Valori democratice: Tratatul de la Lisabona specifica si consolideaza valorile si obiectivele care stau la baza Uniunii. Aceste valori sunt menite sa serveasca drept punct de referinta pentru cetatenii europeni si sa arate ce anume are de oferit Europa partenerilor sai din intreaga lume.

Drepturile cetatenilor si Carta drepturilor fundamentale: Tratatul de la Lisabona mentine drepturile existente si introduce altele noi. In mod special, garanteaza libertatile si principiile inscrise in Carta drepturilor fundamentale si confera dispozitiilor acesteia forta juridica obligatorie. Se refera la drepturi civile, politice, economice si sociale.

Libertate pentru cetatenii europeni: Tratatul de la Lisabona mentine si consolideaza cele "patru libertati", precum si libertatea politica, economica si sociala a cetatenilor europeni.

Solidaritate intre statele membre: Tratatul de la Lisabona prevede faptul ca Uniunea si statele membre actioneaza impreuna intr-un spirit de solidaritate in cazul in care un stat membru este tinta unui atac terorist sau victima unui dezastru natural sau provocat de mana omului. De asemenea, se subliniaza solidaritatea in domeniul energiei.

Mai multa siguranta pentru toti: Uniunea va beneficia de o capacitate extinsa de actiune in materie de libertate, securitate si justitie, ceea ce va aduce avantaje directe in ceea ce priveste capacitatea Uniunii de a lupta impotriva criminalitatii si terorismului. Noile prevederi in materie de protectie civila, ajutor umanitar si sanatate publica au, de asemenea, obiectivul de a intari capacitatea Uniunii de a raspunde la amenintarile la adresa securitatii cetatenilor europeni.

3.       Europa ca actor pe scena internationala - instrumentele de politica externa de care dispune Europa vor fi regrupate atat in ceea ce priveste elaborarea, cat si adoptarea noilor politici. Tratatul de la Lisabona va oferi Europei o voce mai clara in relatiile cu partenerii sai din intreaga lume. Va utiliza forta dobandita de Europa in domeniul economic, umanitar, politic si diplomatic pentru a promova interesele si valorile europene pe plan mondial, respectand, in acelasi timp, interesele specifice ale statelor membre in domeniul afacerilor externe.

Progresele in domeniul politicii europene de securitate si aparare vor mentine unele modalitati decizionale specifice, facilitand totodata o cooperare consolidata in cadrul unui grup mai mic de state membre.

Mini -Comisia Europeana Tratatul micsoreaza numarul de comisari care vor activa in Comisie din urmatorul mandat. Din 2014, comisarii vor ramane doua treimi din numarul de state membre, cu o regula de rotatie corespunzatoare. Aceasta decizie este salutara in interesul eficientei decizionale.

Parlamentul European UE 27 Tratatul de la Lisabona redistribuie locurile din Parlamentul European conform unei formule proportionale. Nici unul din statele membre nu va putea avea mai mult de 96 locuri sau mai putin de sase. Numarul maxim de deputati europeni va fi 750.

UE - persoana juridica Una dintre cele mai importante afirmatii ale Tratatului de la Lisabona este faptul ca Uniunea Europeana va avea personalitate juridica, la fel ca un stat si nu ca o organizatie internationala. Comunitatea Europeana semneaza tratate de cativa ani buni si este membra a Organizatiei Mondiale a Comertului, de exemplu. La fel cum s-au semnat tratate internationale cu numele de Uniune Europeana. Totusi, personalitatea juridica a UE nu era explicit recunoscuta in propriile sale acte fundamentale pana acum. Declaratia politica atasata Tratatului afirma din nou clar faptul ca are personalitate juridica, nu da Uniunii Europene dreptul de a se substitui statelor membre in chestiuni pentru care nu a primit mandat sa o faca. Aceasta personalitate juridica unica, ii va intari puterea de negociere determinand-o sa fie mai eficienta pe plan mondial si un partener mai vizibil pentru tarile terte si organizatiile internationale.

"Articolul 46 A

Uniunea are personalitate juridica."

Parlamentele nationale au greutate mai mare Noul tratat UE acorda parlamentelor nationale un rol mai mare in luare deciziilor europene, chiar daca schimbarile in acest domeniu sunt destul de limitate. Una dintre noutati este ca institutiile UE vor trebui sa notifice parlamentelor nationale toate propunerile legislative facute la nivel european, iar parlamentele vor avea 8 saptamani ragaz pentru a comenta aceste propuneri inainte ca guvernele nationale sa inceapa sa le discute. Mai important este ca, prin noul Tratat, parlamentele nationale vor putea aduce contestatii legislatiei UE. Daca o treime dintre parlamentele nationale au obiectii la adresa unei propuneri legislative, Comisia trebuie sa o discute din nou si sa ia decizia daca sa o sustina in continuare, sa o amendeze sau sa o retraga. Daca Comisia decide sa mentina propunerea in forma contestata de parlamente, acestea nu mai au dreptul sa o conteste mai departe. Daca contestatia vine din partea majoritatii parlamentelor nationale, iar Comisia se hotaraste sa mearga inainte cu propunerea in forma contestata, intervin Consiliul si Parlamentul European, care vor media conflictul.

Carta Europeana a Drepturilor Fundamentale Tratatul de la Lisabona face referire la Carta europeana a drepturilor fundamentale, aceasta devinind intr-o anumita masura obligatorie pentru toate statele membre. Exista si aici prevederi care asigura faptul ca legislatiile nationale nu vor fi contrazise de Carta drepturilor fundamentale. Textul Cartei in sine ramane intr-o anexa a Tratatului.

Transfer de suveranitate - JAI Tratatul de la Lisabona constituie un pas inainte in transferul de suveranitate de la statele membre la Uniunea Europeana, dar este unul limitat. Au fost extinse puterile Comisiei, Parlamentului si Curtii de Justitie in domeniul justitiei si afacerilor interne. A fost inlaturata, de asemenea, din anumite domenii puterea de veto a statelor membre. Statele au putere de veto pe politicile care cer decizii unanime. Cel mai important domeniu scos de sub incidenta unanimitatii este justitia si afacerile interne. UE va lua decizii cu majoritate simpla in ceea ce priveste in domeniul cooperarii politienesti si al cooperarii judiciare in materie penala. De asemenea, tot in domeniul justitie si afacerilor interne, noul Tratat confera Curtii de Justitie dreptul de a judeca cazuri pe baza legislatiei UE JAI, ca azilul, vizele, imigratia ilegala sau cooperarea in materie juridica. Tratatul mai scoate de sub incidenta unanimitatii cateva zeci de politici, numeric mai multe decat celelalte tratate, dar mai putin importante. Un exemplu sunt regulile de strangere a datelor statistice in zona euro. Mai important este ca noul Tratat permite votul majoritar pe propunerile Inaltului Reprezentant UE pentru Afaceri Externe si Politica de Securitate  privind implementarea politicilor externe. Unanimitatea este inlaturata si in ceea ce priveste legislatia privind securitatea sociala a migratilor, cu o clauza care permite unui guvern national sa ceara votul unanim intr-o reuniune a Consiliului European daca legislatia pe cale a fi adoptata contravine flagrant intereselor sale.

Sistemul de vot in Consiliu Tratatul introduce un nou sistem de vot in Consiliu, ceva mai simplu decat precedentul. O decizie trece daca 55% din statele membre (15 din 27) sunt in favoarea ei sau daca statele care voteaza pentru formeaza 65% din populatia UE. In prezent, statele membre au fiecare un numar de voturi in Consiliu direct proportional cu numarul de cetateni. Astfel, o decizie este aprobata daca 255 din 345 de voturi sunt voturi pentru.

Simplificarea amendarii Tratatul de la Lisabona introduce prevederi prin care Tratatul UE si politicile europene sa fie mai usor de modificat de acum inainte, eventual fara convocarea Conferintei Interguvernamentale. Asa-numita "ratchet clause" care permite statelor membre ca pe viitor sa modifice chestiunile, care pana acum erau amendate prin unanimitate, doar prin majoritate. Totusi, clauza nu se aplica pentru reforme institutionale fundamentale ale Tratatului, pentru care CIG va trebui in continuare convocata. De asemenea, modificarile textului Tratatului raman in aria de decizii unanime a statelor membre, iar parlamentele nationale trebuie sa le aprobe.

Statut de membru in Consiliul de Securitate ONU ? Nu. Uniunea Europeana ramane o organizatie internationala, deci nu poate fi membra a Consiliului de Securitate. Totusi, o data cu infiintarea postului de Inalt reprezentant UE pentru Afaceri Externe si Politica de Securitate, daca statele membre ajung la o pozitie unanima privind o chestiune de pe agenda Consiliului, statele care sunt membre ale Consiliului ii vor solicita lui Javier Solana sa prezinte aceasta pozitie la ONU. Voturile din Consiliul de Securitate ONU apartin in continuare insa statelor membre.
In fapt, de altfel, Javier Solana nu este nici acum strain de prezentarea pozitiilor comune UE in cadrul Consiliului ONU. Aceasta s-a intamplat de cateva ori, fapt care nu a impiedicat statele UE sa exprime pozitii diferite. Tratatul include o declaratie politica care afirma raspicat ca Politica comuna externa si de securitate nu va afecta nicicum statutul de membru in Consiliul de Securitate al vreunei tari UE.

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 3

Prezentul tratat se incheie pe o durata nelimitata.

Articolul 4

(1) Protocolul nr. 1 anexat la prezentul tratat contine modificarile aduse protocoalelor anexate la

Tratatul privind Uniunea Europeana, la Tratatul de instituire a Comunitatii Europene si/sau la Tratatul

de instituire a Comunitatii Europene a Energiei Atomice.

(2) Protocolul nr. 2 anexat la prezentul tratat contine modificarile aduse Tratatului de instituire a

Comunitatii Europene a Energiei Atomice.

Articolul 5

(1) Partile, titlurile, capitolele, sectiunile și articolele din Tratatul privind Uniunea Europeana si din

Tratatul de instituire a Comunitații Europene, astfel cum au fost modificate prin dispozitiile prezentului

tratat, se renumeroteaza in conformitate cu tabelele de corespondența prevazute in anexa la prezentul

tratat, anexa care face parte integranta din acesta.

(2) Trimiterile incrucisate la partile, titlurile, capitolele, sectiunile și articolele din Tratatul privind

Uniunea Europeana si din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, precum si intre acestea se

adapteaza in conformitate cu alineatul (1) și trimiterile la alineatele sau la paragrafele respectivelor

articole astfel cum au fost renumerotate sau reordonate prin anumite dispoziții din prezentul tratat se

adapteaza in conformitate cu dispozițiile respective.

Trimiterile la partile, titlurile, capitolele, sectiunile și articolele din Tratatul privind Uniunea Europeana

si din Tratatul de instituire a Comunitații Europene continute in celelalte tratate si acte de drept primar

pe care se intemeiaza Uniunea se adapteaza in conformitate cu alineatul (1). Trimiterile la

considerentele din Tratatul privind Uniunea Europeana sau la alineatele ori paragrafele articolelor din

Tratatul privind Uniunea Europeana si din Tratatul de instituire a Comunitații Europene, astfel cum au

fost renumerotate sau reodonate prin prezentul tratat, se adapteaza in conformitate cu acesta din urma.

Adaptarile respective privesc de asemenea, dupa caz, situațiile in care dispoziția in cauza se abroga.

(3) Trimiterile la partile, titlurile, capitolele, sectiunile și articolele, precum și la considerentele din

Tratatul privind Uniunea Europeana si din Tratatul de instituire a Comunitații Europene, astfel cum au

fost modificate prin prezentul tratat, continute in alte instrumente sau acte, se inteleg ca trimiteri la

partile, titlurile, capitolele, sectiunile și articolele, precum și la considerentele din tratatele mentionate

anterior, astfel cum au fost renumerotate in conformitate cu alineatul (1) si, respectiv, cu alineatele sau

paragrafele din articolele mentionate, astfel cum au fost renumerotate sau reordonate prin anumite

dispozitii ale prezentului tratat.

PARLAMENTUL ROMANIEI

CAMERA DEPUTATILOR SENATUL

L E G E

pentru ratificarea Tratatului de la Lisabona de modificare a

Tratatului privind Uniunea Europeana si a Tratatului de instituire a

Comunitatii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege

Articol unic. - Se ratifica Tratatul de la Lisabona de modificare a

Tratatului privind Uniunea Europeana si a Tratatului de instituire a

Comunitatii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007.

2

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu

respectarea prevederilor art. 148 alin. (1) din Constitutia Romaniei,

republicata.

PRESEDINTELE CAMEREI

DEPUTATILOR

Bogdan Olteanu

PRESEDINTELE SENATULUI

Nicolae Vacaroiu

Bucuresti, 7

Concluzii

In urma elaborarii acestei lucrari de licenta se pot desprinde urmatoarele asertiuni conclusive: conceput ca un proiect unitar menit a fi promotorul principal al unitatii in diversitate Tratatul de Reforma a mai avut in vedere pastrarea suveranitatii statelor care adera la acest tratat fara a li se intina identitatea nationala. Valorile comune ale Uniunii Europene se gasesc aproape integral in actualul tratat, acesta prezervand statutul privilegiat al principiilor de unitate in cadrul Uniunii Europene si tot odata incluzand posibilitatea manifestarii libere a statelor membre. Pastrarea actualelor frontiere, indepenenta statala cu specificul cultural al fiecarei tari sunt alte directii fundamentale pe care a fost orientat noul proiect.

Se poate spune asadar ca prin Tratatul de Reforma s-a incercat implementarea dorintei exprese a statelor membre ale Uniunii Europene de a nu le fii afectate propriile tabele axiologice din punct de vedere social, cultural si asa mai departe.

Noul tratat a avut in vedere si rationamentele politice ale celor care au contribuit la conceperea si redactarea lui pentru ca se intuia ca procesul de ratificare va fi unul extrem de anevoios si dificil, care trebuie sa parcurga etape multiple de la persuadarea opiniei publice din fiecare stat membru in ceea ce priveste adoptarea lui, pana la adoptarea sa propriu-zisa prin referendum national.

Tot ca o concluzie am putut desprinde si cresterea opiniilor adverse ale euroscepticilor care este de intuit ca se vor amplifica in viitor, demersul pe care se sprijina aceste pareri fiind inechitatile care sunt create prin noul tratat.

Totusi in ciuda unor obstacole destul de dificile reprezentantii Comisiei Europene continua sa spere in reusita Tratatului de Reforma, crezand in continuare ca acesta este singura oportunitate ca Europa sa se manifeste ca o entitate unita. Din aceasta cauza s-au intetit apelurile facute catre statele care urmeaza sa se pronunte asupra necesitatii acestui tratat, fiecarei tari cerandu-i-se sa nu abandoneze idealul unei Europe unitare si diverse.

Tot ca o asertiune conclusiva putem considera ca lipsa de comunicare a generat o reactie de repulsie totala vis-a-vis de tratatul de reforma, acesta fiind considerat indepartat de societate, lipsit de aportul pe care trebuie sa si-l aduca religiei crestine, in general, introdus pe taramul indezirabilitatii sociale.

Mai optimiste in ceea ce priveste Tratatul de Reforma sunt tarile care au aderat recent la Uniune, care spera ca prin intermediul ei se va ajunge la suplimentarea fondurilor de investitie in propriile structuri economice, cat si la amplificarea unor mai mari garantii de securitate, de practicare a politicii liberale si de asigurare a circulatiei fortei de munca.

Recent la ultimul sumit al Uniunii Europene s-au inregistrat discutii foarte aprinse in ceea ce priveste structura bugetara a Uniunii Europene cat si a tratatului de reforma, ajungandu-se la concluzia ca procesul de ratificare trebuie sa sufere o oarecare amanare in vederea unei mai bune comunicari cu opinia publica si a transmiterii mai eficiente a avantajelor pe care le presupune noul Tratat.

Pozitiile cele mai dificile au fost consemnate in randul reprezentantilor Marii Britanii care a avut o atitudine inflexibila fata de contributia bugetara si in acelasi timp fata de utilitatea unei reglementari unice la nivel European este de asemenea unanim recunoscuta opozitia initiala manifestata de Polonia care a amenintat ca va uza de dreptul sau de veto in cazul in care nu se tine cont de solicitarile sale privitoare la sistemul de vot.

Cunoasterea avantajelor si dezavantajelor Tratatului de Reforma, cat si a intregului peisaj normativ european constituie o obligatie imperioasa fata de un proaspat absolvent al facultatii de administratie publica, aceasta reprezentand ecoul politicii internationale asupra politicii interne a Romaniei.

Nu putem sa consideram ca demersul de elaborare a acestei lucrari este unul limitat pentru ca acest Tratat va suscita multe discutii in continuare, urmand ca o urmarire continua a scenei politice internationale pe care se manifesta aceste opinii sa conduca la o comprehensiune mai profunda a fenomenului.