|
|
|
STATUL- PRINCIPALUL ACTOR AL MEDIULUI INTERNATIONAL DIN SECOLUL XXI
In functie de pozitia si rolul pe care actorii o au in structura relatiilor internationale, intr-o situatie geopolitica pot fi intilnite mai multe categorii de actor Michael Mann defineste actorul dupa tipul de retea socio-spatiala al interactiunii umane. Din aceasta perspectiva el distinge cinci astfel de retele: locale; nationale; internationale; transnationale; si globale. Fiecare din aceasta da nastere la un tip aparte de actor in mediul international Timothy Luke si Volker Ritterger cred ca atributul suveranitatii este mai edificator in a identifica trasaturile esentiale ale actorilor in noul mediu international.
Actorii pot fi subiecti inzestrati cu suveranitate de stat, ale caror actiuni sunt limitate de rigorile suveranitatii, si subiecti fara suveranitate, mult mai liberi in miscarile lor in sistemul relatiilor internationale.
In actiunea geopolitica pana la sfarsitul secolului al XIX-lea, statele, indiferent de marimea lor, au fost principalii actori care in istoria relatiilor internationale si-au disputat sau armonizat interesele intr-un spatiu sau altul.
Interdependentele care s-au creat in lumea postindustriala, diminuarea capacitatii de adaptare la provocarile secolului al XX-lea au determinat pe unii analisti sa considere ca, in ceea ce priveste statele, acestora li s-a ingustat mult sfera de actiune ca actori principali ai sistemului relatiilor internationale Schimbarile de esenta care s-au produs in societatea postindustriala au facut ca statul sa nu mai fie singurul actor care sa furnizeze cetateanului securitate, bunastare si alte servicii care tin de civilizatia secolului XXI
Astfel unii analisti cred ca statul nu mai poate reactiona eficient la unele 'agresiuni' venite din exterior. Acestia se intreaba uneori: 'Care natiune poate sa-si apere frontierele impotriva bolilor, rachetelor balistice, traficului de droguri sau transmiterii de imagini subversive? Care natiune poate sa-si protejeze aerul si apa impotriva ploii acide purtate peste Canada sau impotriva norului radioactiv care inainteaza spre vest dinspre Cernobil? Care natiune poate sa-si protejeze moneda impotriva speculatiilor pagubitoare de pe pietele monetare ale lumii ? Solutia o vad in acordarea a cit mai multe din atributele fundamentale ale statului actorilor nonstatali.
Competitorii statelor in relatiile internationale tind sa li se substituie tot mai mult si in ceea ce priveste un atribut ce era exclusiv al statelor-suveranitatea asupra spatiului. Companiile transnationale Sony, Toyota si Tomitomo controleaza arii intinse din spatiul comercial si al vietii de familie din SUA. Firmele financiare japoneze au cucerit Hawaii in 1980 in modalitati de control pe care militaristii de la jumatatea secolului trecut nici nu puteau sa viseze.
Robert D. Kaplan arata ca numarul actorilor nonclasici care si-au impus propriile reguli in asa zise spatii private a crescut vertiginos. Daca la sfirsitul deceniului sapte numarul 'comunitatilor rezidentiale cu perimetre aparate, construite de corporatii era de de o mie, la mijlocul anilor '80 acestea au ajuns la peste 80 de mii Acestea au locuri de promenada cu reguli proprii si forte de securitate deosebite de cele publice aflate sub controlul statului, cluburi si spatii comerciale, suburbii diferite de strazile publice. Aceasta situatie a fost facilitata de cresterea fara precedent a cyber-space-ului dar si de unele evolutii inacceptabile, din perspectiva filozofiei drepturilor omului si a regimului de democratie liberala a unor state care au fost incadrate in ceea ce specialistii denumesc 'rogue states' sau 'failed states' Tari precum Corea de Nord, Iranul sau Siria au fost calificate ca fiind un pericol pentru vecinii lor dar si pentru comunitatea internationala prin politica pe care o promoveaza in mediul international si proliferarea armelor de distrugere in masa.
Alte state datorita incapacitatii de a administra putera si a controla spatiul de suveranitate au devenit pure fictiuni pe harta politica a lumii. Unele, cum ar fi Somalia sau Republica Democratica Congo, au incetat practic sa mai existe. Spatiul lor de suveranitate a devenit o sursa de amenintari la adresa stabilitatii internationale datorita anarhiei politice si a incapacitatii veunui actor intern de a controla situatia si a se putea impune in relatiile cu alte state. Pirghiile de administrare a puterii politice au fost 'privatizate de grupuri rivale. In Gongo de exemplu , politia s-a transformat in bande de jefuitori iar unitatile militare actioneaza pentru a impune afacerile propriilor comandanti.
Resursele multor tari din Lumea a Treia sint insuficiente pentru intretinerea unui aparat de stat modern. Marea masa a populatiei este prea saraca pentru a putea plati impozitele necesare intretinerii aparatului de administrare a puterii politice si economice, iar cei bogati se sustrag prin intermediul coruptiei care este politica de stat. Aceste tari se incadreaza in ceea ce unii analisti numesc 'state criminale', 'state prabusite "rogue statea", etc.
Potrivit organizatiei 'The Fund for Peace' in anul 2004 existau peste 70 de state care ,potrivit unor indicatori proprii de analiza, se incadrau, in grade diferite, in categoria statelor prabusite Intersant este faptul ca pe aceasta lista apar state care, in sensul clasic al analizei sistemului international sint actori importanti ,cum ar fi Brazilia, China , Pakistan sau chiar Federatia Rusa.
Aceste fenomene au determinat analistii si specialistii relatiilor internationale sa se aplece cu maxima atentie asupra scimbarilor care au loc astazi in ceea ce priveste locul si rolul actorilor in mediul international. Disputa cea mai aprinsa este legata de raspunsul care se da la intrebarea: este statul intr-adevar in declin?
Raspunsurile nu sint nici simple si nici usor de dat. Un grup important de analisti considera ca statul va continua sa fie actorul cel mai important al sistemului international contemporan Paul Hirst considera ca rolul statului va creste in mediul international contemporan chiar daca actorii nonstatali vor continua sa sporeasca. Statul in raport cu ceilalti actori are citeva atribute esentiale; este exclusiv teritorial si defineste cetatenia; este o sursa fundamentala de responsabilitate pentru un anumit teritoriu; statele detin monopolul asupra mijloacelor de violenta numai in interiorul propriilor granite.
Un alt cercetator Michael Zurn arata ca si in cimpul relatiilor internationale statul continua sa fie actorul dominant. In totalul schimburilor economice internationale statul detine 83% si doar restul revenind celorlalti actori. In ceea ce priveste furnizarea de securitate la nivel local si regional este actorul dominant indiscutabil chiar daca in ultimul timp a crescut si rolul NATO in acest sens.
Statul este cel care in ultimii ani si-a asumat responsabilitatea protejarii mediului si eliminarea amenintarilor de ordin ecologic Catastrofele produse de tsunami in decembrie 2004 in Asia de Sud-Est si de uraganul Katrina in august 2005 au aratat ca neinterventia prompta a statului a avut consecinte nefaste. Actorii nonstatali nu au avut mijloacele si instrumentele legitime de a interveni.
Desi au crescut numarul intelegerilor dintre state pentru a actiona concertat in protejarea mediului inconjurator unii specialisti apreciaza ca se face putin in acest sens. "Studiile ambientale aplicate, afirma Robert D. Kaplan, suprasaturate de jargon tehnic" stau abandonate pe birourile expertilor in afaceri externe. "E timpul sa intelegem mediul inconjurator drept ceea ce este el de fapt: chestiunea de securitate a secolului XXI. Impactul politic si strategic al populatiilor dezlantuite, raspindirea bolilor, despadurirea si eroziunea solului, secarea apei, poluarea aerului si probabil, cresterea nivelului apei marilor in regiuni critice si suprapopulate ca delta Nilului si Bangladesh- urmari care vor conduce la migratii masive iar mai apoi la conflictede grup.
Statele continua sa ramina principalul loc de identificare si solidaritate pentru majoritatea cetatenilor lor. ONG-urile si alti actori nonstatali pot sa critice organismete supranationale si sa atraga atentia asupra anumitor subiecte ,dar au o legitimitate redusa Ele se reprezinta pe sine si pe proprii membrii. Astfel, FMI poate actiona nu doar pentru ca guvernele isi doresc cu disperare sa obtina un imprumut, ci pentru ca vor fi sustinute de statele care furnizaza cea mai mare parte a fondurilor sale.
Statele intervin tot mai des in modelarea economiilor, investitiilor, consumului, cat si in finantarea unor sectoare industriale sau revigorarea altora mai vechi, in functie de conjuncturile interne sau externe, pentru a face fata procesului de internationalizare a pietei si a sistemelor bancare
Aceste tendinte au fost confirmate de cercetarile efectuate de profesorul Anthony D. Smith de la London School of Economic. El sustine ca "este prematur sa consideram nationalismul doctrina muribunda a erei moderne, care va fi inlocuita, in scurta vreme de organizatii economice supranationale, de omogenizare a culturii si de declinul statului-natiune. Atit timp cit frontierele teritoriale ramin la baza distributiei autoritatii politice in lume, statul va fi un actor important"
Tendintele de crestere/descrestere a rolului de actor de prim rang al statelor in geopolitica de astazi nu sunt absolute si nici macar uniforme la scara planetara. Se poate spune ca asistam la sfarsitul secolului al XX-lea la o dubla dinamica in ceea ce priveste statul: de crestere si de descrestere a rolului sau in campul relatiilor internationale.
Descrestere pentru ca interdependentele de toate felurile - economice, politice, cultural-spirituale - vor continua sa creasca si astfel se va limita tot mai mult sfera de actiune a statului Din aceasta perspectiva statul nu este decit principalul rau al istoriei. Analistii cred ca inca nu sunt cunoscute toate consecintele pe care le are migratia capitalurilor si a bazelor industriale dintr-o zona sau alta asupra statelor, ca entitati suverane - actori - in viata internationala. Automobilele Honda fabricate in SUA, de exemplu, sunt americane sau japoneze? Are acest lucru importanta pentru consumator ?
Pe de alta parte, cresterea rolului de actor decisiv al statului este determinata de aspiratia unor mari mase de oameni de a avea un stat. In lume exista aproximativ 5 000 de popoare si natiuni, in timp ce ONU cuprinde doar 179 de state. Exemplul semnificativ este cel al kurzilor, un popor de peste 20 de milioane, ce se afla in interiorul a trei state fara ca el sa aiba propriul organism statal. In ianuarie 1991, reprezentantii a 35 de popoare si nasiuni s-au constituit intr-o organizatie a Popoarelor non-reprezentante (UNPO) cu sediul la Geneva, pentru a atrage atentia opiniei publice internationale asupra aspiratiilor legitime de a avea un stat propriu
Statul este cel care in mediul international isi asuma respectarea unor minime reguli si principii de drept in ceea ce priveste comportamentul. In raport cu proprii cetateni poate fi controlat iar pe de alta parte este legitim sa le reprezinte interesele in momentul cind actorii nonstatali le incalca drepturile.
Logica unui cistig rapid si imediat ghideaza comportamentul actorilor comerciali, financiari,etc Oricare ar fi preferintele conducatorilor lor si oricit de interesati ar fi acestia sa ofere conditii de lucru decente angajatilor, ei sin constrinsi de concureta la masuri care sa afecteze intersele angajatilor. Cine le apara aceste interese daca statul dispare ca actor din mediul international?
Aceeasi logica ar putea sa determine firmele comerciale sa vinda tehnologie si informatica in state prabusite sau criminale, iar acestea sa construiasca arme de nimicire in masa cu care sa puna in pericol securitatea regionala sau chiar globala. Cine ar controla legalitatea activitatilor comerciale si moralitatea acestor actori nonstatali daca statul si-a consumat resursele de existenta ca forma de organizare politica a unei comunitati umane?
Pe de alta parte, rolul inca predominant al statelor ca actori ai fenomenului geopolitic este ilustrat si de cresterea preponderentei SUA in politica mondiala dupa incheierea razboiului rece, sau a Germaniei pe continentul european. Fostul sef al Comitetului Mixt al Sefilor de Stat Major si fost asistent al presedintelui american in problemele de aparare Colin L. Powel, in cadrul unui seminar organizat de National Defence University in anul 1991, afirma ca 'dupa o jumatate de secol de lupta titanica impotriva fascismului si comunismului America si-a gasit locul in lume dincolo de limitele naturale ale teritoriului national' si ca SUA va confirma sperantele oamenilor de 'a exercita in mod angajant rolul de lider pe care si l-a asumat'
Nu putini sint aceia care considera ca rolul statului se va diminua foarte mult. Unul dintre cunoscutii anlisti singaporezi si om politic totodata, Geoerge Yeo crede ca sub impactul informatizarii si al urbanizarii 'statele-natiune vor mai exista inca, dar un numar tot mai mare de chestiuni politice va trebui sa fie rezolvate la nivel municipal. Se vor crea noi modele de competitie si cooperare, asemanatoare cu situatia Europei dinaintea epocii statelor-natiuneAutoritatile nationale nu vor disparea, ci vor slabi'
