TEHNICA VOLUBILITATII IN VORBIREA EXPRESIVA

TEHNICA VOLUBILITATII IN VORBIREA EXPRESIVA

1       CORECTAREA PRECIPITARII

Dobandirea unei dictii corecte poate fi ingreunata nu numai de neglijenta , necunoastere sau unele defecte organice, ci si printr-un compex care dezorganizeaza activitatea verbala.

Vocalele sunt scurtate si chiar eliminate , consoanele sterse sau inlocuite, silabele- cand eliminate, cand trunchiate; conjunctiile, prepozitiile dispar. Pentru cateva clipe vorbirea se normalizeaza, poate fi urmarita, ca iarasi cuvintele sa se rostogoeasca, confuzia verbala sa se instaleze. Comunicarea este fragmentata, mesajul omis. Corectarea acestui defect functional implica acea disciplina care se traduce prin capacitatea de transpunere a vointei in proces de conducere a tuturor aspectelor activitatii sale. Este un proces constient care cere o atitudine voluntara de biruire a obstacolului. Prin control , sa ne armonizam bogatia ideilor cu capacitate de functionare a intregului complex fonator.

Este necesara o redimensionare a fluxului gandirii in raport cu posibilitatile creative ale expresiei vorbirii

Exercitii:

a)     -se va citi clar, rar, bine articulat , valorificand fiecare vocala, fiecare consoana si final de cuvant. Vom urmari mental imaginea creata de cuvinte.

"Si abia pleca batranul .Ce mai freamat , ce mai zbucium!

Codrul clocoti de zgomot si de arme si de bucium.

Iar la poala lui cea verde mii de capete pletoase,

Mii de coifuri lucitoare ies din umbra-ntunecoasa;"

b)     -despartim in silabe primul vers, rostindu-le rar cu voce moderata,

urmarind mental imaginea creata: Si/ a/ bia/ ple/ ca/ ba/ tra/ nul/ ce/ mai/ frea/ mat/ ce / mai/ zbu/ cium, rostim fiecare vocala rar: i, a, ia, e, a, i, u, e, ai, ea, a, ai, e, u, iu.

-rostim fiiecare consoana rar: s, b, p, l, c, t, r, n, m, f.

reluam citirea versului despartit in cuvinte , rar: Si/ abia/ pleca/ batranul/ . Ce/ mai/ freamat/ ce/ mai/ zbucium/ urmarind cu ochii mintii imaginea .

citim versul fluent in ritm rar ; apoi citim in ritm foarte rar; apoi in ritm moderat, cu voce tare.

c)     -exercitiul b) poate fi reluat cu fiecare vers,

d)     - dupa fiecare vers citit si desfacut ca in exercitiul b), se reia toata strofa.

e)     - se va citi in ritm lent, urmarind mental imaginile create.

f)      -se va citi in ritm accelerat , urmarind mental imaginile create.

2 GIMNASTICA   ARTICULATORIE PE TEXT

Textele care urmeaza sunt o culegere de " incurcaturi de limba ", versuri fara valoare literara, simple jocuri de cuvinte, care constituie o gimnastica eficace a articularii . Pentru cei care au o rostire moale sau lenesa , sau pentru cei care vor sa castige precizie in rostire si volubilitate, se recomanda sa invete aceste texte pe dinafara, sa le spuna intai rar si raspicat si apoi din ce in ce mai repede, dar foarte clar. Repeziciunea fara claritate si fara precizie in rostirea acestor texte, nu duce la nici un rezultat. Pentru inceput, cateva " incurcaturi " de limba de provenienta folclorica:

"Ciritei de tei pe miriste de mei,"

"Retevei de tei pe miriste de mei."

"Capra calca piatra,

Piatra crapa-n patru,

Crapa-i -ar capul caprei

Cum a crapat piatra-n patru ."

" Nici n-am zis si zici c-am zis,

Cand oi zice chiar oi zice,

Ca sa zici c-am zis ce-oi zice."

"Nici n-am spus c-am spus, c-as spune,

Cand oi spune chiar oi spune,

Ca sa spui c-am spus ce-oi spune."

Prepelita pestrita, cu doisprezece pui pestriti;

E pestrita prepelita pestrita, cu doisprezece pui pestriti,

Dar mai pestriti sun puii prepelitei pestrite.'

"Bou breaz, barlobreaz,

Din vacile barlobrezeanului;

Nu-i greu a spune ;

Bou breaz barlobreaz

Din vacile barlobrezeanului,

D-ai mai greu a dezbrezi

Brezitura boului breaz barlobreaz

Din vacile barlobrezeanului."

"Hrib fiert, hrib nefiert,

Hrib fript , hrib nefript, tot una-i."

"Sapte sape late jos si-alte saptezecisisapte

De sape late-n spate.'

"Cerce cei ce cer cercei."

"La vreme de viituri,

Vajaia-n valtoare

Apele din vale."

3 EXERCITII PENTRU SUSTINEREA FINALELOR DE CUVANT

Cauzele care duc la aceasta neglijenta articulatorie sunt diferite:

consumul irational al coloanei de aer in emiterea sunetelor;

toata intensitatea acestei coloane de aer fiind indreptata pe primele silabe ale cuvintelor;suflul expirator scade simtitor spre finalul lor;

lipsa de energie a musculaturii aparatului fono- respirator, care nu sustine procesul de fonatie pana la sfarsitul cuvantului;

o deficienta in gandire asupra textului - atunci cand se urmareste cu precizie transmiterea unei idei, cuvantul se va auzi de la inceput pana la sfarsit.

Un lucru foarte important , care trebuie retinut, este ca : cu cat finalele cuvintelor vor fi mai bine sustinute , cu atat plamanii vor avea mai mult aer pentru continuarea procesului fonatiei.

a)     -Exercitiu pentru rostirea lui T final: se va rosti, marcand puternic consoana T finala si apoi eliberand printr-o mica pauza suflul expirator.

-sacadat

-si ritmat

-am plecat

-hotarat

-sa strabat

-incantat

-acel hat

-blestemat

Dupa accentuarea lui T final, la inspiratia reflaxa, nu trebuie sa se perceapa nici un zgomot in realimentarea cu aer.

b)     -Exercitiu pentru rostirea corecta a lui D final: se va proceda intocmai ca la exercitiul a) , marcand consoana D finala, in urmatoarea succesiune de cuvinte:

-surd

-si zalud

-ma cufund

-in rotund

-dand sa prind

-intr-un nod

-peste pod

-insa cad

-rad absurd

-sunt si surd

-sunt si ud

c)     -Exercitiu pentru rostirea lui S final.: se va proceda ca in exercitiile a) si b), marcand consoana finala S, in urmatoarea succesiune:

-sens ascuns

-prins in vis

-dus

-adus

-iar apus

-des atins

-pas cu pas

-mai pufos

-mai cetos

-mai scamos

d)     -Exercitiu pentru rostirea lui C final: se va proceda ca in exercitiile a) b) c), si se va marca consoana finala in urmatoarea succesiune de cuvinte:

-duc in bac

-sac de doc

-aud :crac!

-o fi rac

-o fi drac

-face poc

-aud; mac

-aud: oac

-nu e rac

-nu-i gandac

-nu e cuc

-nu- brotac

-il apuc

-il hurduc

-e tot drac

e)     - Exercitiu pentrru rostirea lui G final: se va proceda intocmai ca la exercitiile precedente, marcand consoana G finala, in urmatoarea succesiune de cuvinte.

-prin ogeag

-vad un murg

-pus la plug

-merg cu sarg

-sar un prag

-pup un drug

-boabe curg

-nu e murg

-este sarg

-dar mi-e drag

-ca e bleg

-pintenog

-sontorog

-si olog

f)      -Exercitiu pentru sustinerea vocalelor finale: se poate proceda ca si pentru consoanele finale din exercitiile a) ,b), c), d), e), marcand vocalele finale a,e,i ,o,u din urmatoarea succesiune de cuvinte:

-apa

-sagalnica

-navalnica

-tarandu-se

-azvarlindu-se

-prapusindu-se

-se aduna

-se indruma

-se detuna

-in suvite

-saltarete

-si razlete

-fara a se pripi   

-fara a ocoli

-ea se prabusi

-incotro, incotro?

-incolo, incolo

-acolo, acolo

-intr-un ritm zglobiu

-unde nu mai stiu.

Pentru a obtine si a dezvolta o volubilitate buna continuam cu o serie de exercitii de gimnastica articulatorie pentru diferite foneme:

Pentru consoana S

"Sinicisul asasin Silica se suie simandicos sus pe scara scaritii si striga sa i   se sustina scara."

Pentru consoana R

"Roua rece-n aurora,

Printre pietre , de-aur pare

Printre ramuri , prin pripoare,

Parc-ar fi margaritare.

Grindina , prin grinzi, in ropot

Rupe-n randuri, nor cu nor

Trasnetul in patru crapa,

Piatra caprei din pripor.

Arar raristea rareste

Vreascuri in carari usor

Ori o piatra crapa-n patru

Ori o capra calca-n piatra

Patru pietre crap prin capre

Patru capre calc prin pietre.'

4    ANTRENAMENTUL VOLUBILITATII PE TEXTE LITERARE

Urmeaza un fragment din poezia "Cataracta Lodorei" de St. O. Iosif- text foarte bun pentru exercitii de articulare , pentru sustinerea finalelor, pentru rostirea clara a unor suite de foneme greu de articulat si pentru exercitii de volubilitate.

Cum curge apa la Lodora-n jos?

Sarind sagalnica,

Crescand navalnica,

Slabind, tarandu-se,

Tasnind, lafaindu-se,

Fugind, azvarlindu-se,

Aiurind, zvarcolindu-se,

Ocolind, plecandu-se,

Saltand, re-intorcandu-se,

De peste tot si-aduna

In goanna-i ce detuna

Suvitele ei saltarete,

Din care sar alte razlete

Pe care -apoi iarasi le-ndruga

Pana la o noua fuga.

Scurmand si opintindu-se,

Luptand si despletindu-se,

Ea isi urzeste tesatura ei,

Ca stai uimit, si pleoapele

Le-nchizi fara sa vrei.

Ramai asa nedumerit,

Si asurzit, si aiurit

De larma ce-o fac apele

In cursul lor nemai oprit.

Sageata pornind,

Soptind, forfotind,

Clocotind si cotind,

Smorcaind, horcaind,

Ici picand strop cu strop,

Ici jucand in potop,

Naruind, staruind,

Tremurand, murmurand,

Taraind, paraind,

Ropotind, bobotind,

Duduind, zguduind,

Vajaind, Gafaind,

Aromind si momind

Si murind, tresarind si sarind,

Si fierband si turband,

Galopand si sapand, si rupand, si surpand,

Stralucind, clipocind, nalucind, ratacind,

Lunecand, zdrumicand, si jucand si trecand,

Unduind, serpuind si suind si vuind,

Spumegand, fumegand, rapagand, si strigand

Dantuind, chefuind, duduind, si huind,

Bolborosind, regasind, poposind si sosind,

Sopaind, ropaind, topaind, hopaind,

Framantand, si cantand, desfatand si saltand,

Mereu, mereu coboara, domoala ori zglobie,

Batrana cataracta, vulcan de apa vie,

Impreunand tot soiul de zgomote ciudate,

Cu-a valurilor sale schimbari neincetate,

Si-si trambita sonora

Si vesela solie.

Asa coboara apa-n cadere la Lodora.

Pentru studiu, se va incepe cu rostirea rara si foarte clara a cuvintelor, tinandu-se seama de toate greutatile de articulare. Numai dupa insusirea deplina a tehnicii articulatorii se va trece la rostirea in tempo din ce in ce mai accelarat.

Aproape toata poezia e o suita de verbe puse la modul gerunziu, mod care , exprimand actiunea in desfasurarea ei , ajuta la redarea imaginii caderii apei; daca fiecare din aceste verbe isi vor capata , prin variatia adecvata de intonatie, sensul adevarat, exercitiul de volubilitate va fi mai usor si mai artistic redat.