|
|
|
Viziuni ale grupurilor politice din Parlamentul European despre Constitutia Uniunii Europene
Legislativul european reprezinta ansamblul orientarilor politice la nivel european, parlamentarii europeni fiind alesi prin vot direct in fiecare stat membru al Uniunii Europene, fiind reprezentate in Parlamentul principalele orientari politice.
Spectrul politic european cuprinde mai multe doctrine dintre care crestin-democratia, social-democratia, liberalismul si doctrina ecologista.Conform politologilor doctrina reprezinta acel set de valori si principii pe baza caruia formatiuniile politice care-l impart isi ghideaza actiunea politica formandu-si strategii in vederea implemenarii unui set cat mai larg de programe politice aflate in corelatie cu principiile doctrinei.
Privind prin prisma doctrinelor politice sus amintite in Parlamentul European, s-au constituit anumite grupuri politice, care reprezinta diferite orientari. Cel mai numeros grup politic aflat in Parlamentul European este grupul popular, urmat din punct de vedere al numarului de membri de grupul socialist , grupul liberal si gruparea parlamentara ecologista.
Se pare ca din punct de vedere al apartenentei diferitelor doctrine ale acestor grupari politice, grupul popular european, s-a dovedit cel mai numeros, aici incadrandu-se formatiuni politice de facturi crestin-democratice, liberal-democratice sau social liberale. De exemplu, conservatorii britanici nu pot fi considerati o formatiune politico crestin-democratica dar fac parte din grupul popular, chiar daca au o atitudine politica exacta pe un usor euro-scepticism, pe cultivarea valorilor autohtone, cat si pe substratul nationalist moderat bine reprezentat in Marea Britanie.
Nici alianta politica de centru drepta aflata la putere in Franta, reprezentanta de persoanele Jacques Chirac si premierul Jean Pierre Raforan nu este un partid crestin-democrat, dar a intrat in grupul politic popular in virtutea unor principii comune cu ale acestora.
In ceea ce priveste grupul politic socialist, acesta cuprinde gradul politicii socialiste si social-democratice, cat si formatiuni din Stanga Unita, ele fiind in urma cu cativa ani la putere, 12 din cele 15 state membre ale Uniunii Europene la acel moment. Ulterior s-a produs un reviliment al fortelor de drept aceasta ajungand sa formeze acum cel mai numeros grup parlamentar[1].
Trebuie sa luam in calcul mai multe directii politice relativ noi, cum ar fi doctrina ecologista care au in vedere protectia mediului inconjurator si care sustin coalitii guvernamentale importante cum ar fi cea cu social-democratii, aflati la conducerea Germaniei.
Aceasta descriere a aspectului politic european ne ajuta sa analizam contributiile fiecarui grup politic in parte la alcatuirea Constitutiei Europene prin
prisma valorilor pe care aceste grupuri le respecta si care inseamna valori comune pentru zeci de milioane de oameni care nu sunt altceva decat cetateni ai Europei.
Avand o influenta majora in Parlamentul European grupul popular nu reprezinta nimic altceva decat etalonarea unor valori consacrate acum de catre Constitutia Europeana.
Aportul doctrinei ecologiste la Constitutia Europeana este unul semnificativ, ecologistii avand o influenta deosebita in ceea ce priveste inserarea unor garantii de protectie a mediului urmand a se adopta si mai clare reglementari prin acte normative speciale cu privire la conservarea si revalorificarea deseurilor toxice si crearea de mecanisme nonguvernamentale eficiente care sa le asigure cetatenilor Europei dreptul la un mediu sanatos[2]. Tot grupul ecologist, desi cel mai slab ca reprezentare in Parlamentul European a asigurat si prezenta unor garantii in ceea ce priveste dreptul de generatia a II-a si a III-a care vizeaza identitatea culturala, prezentarea traditiilor, o Carta minimala sociala. Doctrina ecologista si-a adus o contributie deosebita si-n ceea ce priveste mentionarea in Constitutia Europeana a necesitatii unei politici, externe comune, exponentul unei astfel de opinii fiind in principal minoritatile germanilor externe Joscka Fischer.
De altfel reprezentantul Comisiei Europene in materie de politica externa fostul secretar general al NATO Havier Solana mentiona la 14 septembrie 2004 in ziarul "Le Monde": "Ca legea fundamentala europeana trebuie sa prevada modalitatile de realizare a unui corpus comun de politici externe care sa valorifice potentialitatea fiecarui stat membru in aceasta materie".
Grupul politic liberal din Parlamentul European si-a adus aportul mai ales prin mentionarea in Constitutia Europeana a garantiilor cu privire la proprietatea privata ca atribut imuabil si absolut a existentei omului, aceasta insemnand ca proprietatea privata nu poate fi incalcata, acest caz reprezentand un atentat grav la adresa unui drept fundamental si inalienabil.
Tot grupul liberal a avut o influenta deosebita si-n ceea ce priveste asimilarea de catre Constitutia Europeana a criteriilor economice de functionare a Uniunii, valabile si pentru statele in curs de aderare, in sensul asezarii unei economii functionale de piata, bazate pe realitati cat si pe posibilitatile de perspectiva. Reprezentatii liberali au mai insistat ca reglementarile sa surprinda si oferta de limitare a interventiilor statului in economie ,militand pentru o adevarata descentralizare a initiativei economice prin asigurarea dreptului la libera circulatie, stabilire si a dreptului la munca in interiorul Uniunii Europene[3].
Din punct de vedere al doctrinei ecologice si liberale, desi cu neajunsuri,
Constituta Europeana e un pas inainte care preia din reprezentatiile tuturor actorilor politici europeni la nivel doctrinar principiile definitorii dandu-le forma normativa.
Grupul parlamentar socialist si social-democratic si-a inscris opiniile si demersurile privind Constitutia Europeana cu traiectul sau firesc de evolutie acela de centru-stanga marsand foarte mult pe respectarea prin intermediul cuprinderii in Constitutie a dreptului la un nivel de trai decent, la prosperitate economica, la reprezentare sociala apropiata de necesitatile fiecarui individ in parte. In plus grupul social si social-democratic a mai emis asertiunea conform caruia dreptul la educatie ar trebui sa devina mai facil prin noua Constitutie pentru toti copii, iar drepturile privind protectia sociala si protejarea categoriilor sociale defavorizate sa devina imperative ale legii fundamentale Europene.
Daca dintre cele mai mari puteri ale Uniunii Europene, Germania si Marea Britanie avand la guvernare partide de centru stanga au incercat sa valorifice dorinta multor cetateni ai acestei tari de a se prevedea in legile europene fundamentale principiile care sa faca posibila crearea de locuri de munca si reducerea somajului, mai multa vigoare in acordarea asistentei sociale si garantii ferme ca statele proaspat membre ale Uniunii cat si cele in curs de aderare vor beneficia de un sprijin consistent din punct de vedere financiar si logistic, pentru a implementa programe realiste de progres economic.
Cancelarul german Gerhard Scroeder declara la Paris, dupa o recenta vizita in capitala Frantei ca "cetatenii Europei nu trebuie sa simta vreun fel de capitalism salbatic, ci dimpotriva ca simte reactia fireasca din partea statului si a Uniunii Europene in ansamblul sau".
Ministrul de externe al Marii Britanii, Jack Stroe a afirmat ca "Uniunea Europeana trebuie sa confere statelor membre si siguranta din punct de vedere al reprezentivitatii politice, pentru ca pe deoparte grupurile din Parlamentul European reprezinta vointa fiecarei societati, iar pe de alta parte inseamna unitate, iar pe de alta parte inseamna unitate de actiune din punct de vedere politic cat si certitudine in privinta respectului fata de valorile nationale".
Viziunea social-democratica si socialista s-a mai distins prin propuneri in ceea ce priveste unele garantii pe care le-ar fi dorit cu privire la un interventionalism minimal in ceea ce priveste politicile de protejare a paturilor sarace, a categoriei sociale usor devaforizate, fara a merge pe etalizarea economiei, dar asigurand o minima sustinere din partea sistemelor politice. Ascensiunea curentului social-democratic se datoreaza tocmai acestor griji fata de cetateanul obisnuit, a problemelor cu care acestea se confrunta, incercandu-se un sprijin din partea statului in aceasta directie[4].
Mai trebuie sa mentionam faptul ca din cauza unor optiuni care au avut in vedere o liberalizare excesiva a Uniunii Europene rata somajului, a cresterii paturilor defavorizate, a capatat accente din ce in ce mai mari, favorizand astfel
progresul politic-social-democratic. Pentru cel mai important grup politic din Parlamentul European grupul popular care asa cum am mai mentionat, grupeaza mai multe curente de opinii politice cum ar fi conservatorismul, social-liberalismul, nationalismul moderat, elaborarea noi Constitutii Europene a reprezentat o adevarata provocare fiind in consonanta cu dorinta exprimata clar de a vedea o Europa cat mai unita si cat mai solidara, in jurul unui set de principii si valori care sa aiba in vedere tocmai implinirea acestor deziderate.
Pentru ca cea mai importanta veriga a grupului popular este reprezentata de crestin-democrati multe dintre propunerile reprezentatilor acestei orientari politice au vazut dimensiunea persecutarii identitatii religioase a cetatenilor
europeni, solicitandu-se la un moment dat ca asigurarea religiei recunoscuta in Europa sa fie crestinismul. Presedintele partidului popular european Wilfred Martins mentiona ca si-n conditia unei viitoare aderari a Turciei, proclamarea crestinismului ca singura religie eficienta nu ar leza specialitatea sa religioasa. S-au facut si preocupari si-n ceea e priveste respectarea pluralismului religios tocmai pentru a se lua in considerare o eventuala aderare a Turciei.
Un alt reprezentant de seama al grupului popular Vin Van Veltzen a mentionat ca din punct de vedere al doctrinei crestin-democrate trebuie luat in calcul urmatoarele principii care sa faca parte din Constitutia Europeana: "morala crestina, dreptatea sociala, patriotismul luminat, democratia autentica".
Morala crestina va servi la conferirea unui echilibru decizional la nivelul structurilor europene si al fiecarui stat in parte, intarind in acest timp actul decizional in favoarea cetatenilor si pe plan national in fiecare tara. Dreptatea sociala nu reprezinta nimic altceva decat asigurarea conditiilor egalitatii de sanse, principiu fundamental al Constitutiei Europene, sau au scopul de a se crea la nivelul fiecarei societati imaginea unui sistem bine conturat care sa le poata asigura indivizilor ascensiunea in plan social si sa le garanteze pe langa standardul de viata eficient si posibilitatea de accede in functie de criteriul valorilor in functii de decizie si de raspundere ale fiecarui stat.
Mergandu-se pe premisa nemodificarii frontierelor si a criteriilor de stabilitate politica, toate acestea conducand la conturarea patriotismului luminat crestin-democratia si-a adus contributia la Constitutia Europeana si prin preocuparile referitoare la respectarea suveranitatii fiecarui stat, a independentei si integritatii sale teritoriale[5].
Democratia autentica nu inseamna decat consacrarea in Constitutia Europeana a principiilor care sa stabileasca setul de norme, care sa conduca la
un climat propriu democratiei in fiecare stat cat si la o responsabilizare a guvernelor diferitelor tari, in a implementa politici democratice de guvernare.
Dupa cum am amintit pe parcursul intregului capitol, propunerile diferitelor grupuri politice din Parlamentul European, nu au avut ca menire decat dorinta de a contribui la adoptarea unei legi fundamentale clare si care sa corespunda necesitatilor Uniunii Europene.
