|
|
|
Socialismul este un concept, o ideologie sau un grup de ideologii, un ansamblu de miscari politice care au evoluat si s-au ramificat de-a lungul timpului, un sistem economic. La inceput, s-a bazat pe proletariatul organizat cu scopul de a cladi o societate lipsita de clase sociale. Dar, pana la urma, se concentreaza, din ce in ce mai mult, pe reforme sociale in cadrul democratiilor moderne.
Prin socialism se mai intelege ansamblul doctrinelor social-politice care combat individualismul, apara notiunile de egalitate si solidaritate si constitue un proiect atat economic (colectivism economic, autogestiune, economie mixta), cat si social (egalitate in drepturi, egalitate de sanse) si politic (democratie).
Astazi, socialismul cuprinde intr-un mod foarte larg si general pe toti cei ce doresc schimbarea organizarii sociale in vederea obtinerii unei mai mari justitii sociale : el il include atat pe socialistii marxisti, cat si pe social-democrati si pe anarhistii libertarieni. Aceste curente se infrunta in probleme fundamentale : pentru sau contra statului, pentru sistemul parlamentar sau pentru democratia directa s.a.m.d.
In privinta teoriilor socialiste se pot deosebi :
Socialismul marxist = teorie politica bazata pe conceptia materialista a istoriei si caracterizata prin luarea drept obiectiv a punerii in comun a mijloacelor de productie si de schimb, ca si prin repartitia echitabila a bunurilor. Ea lupta pentru emanciparea muncitorilor si taranilor, pentru o lume fara clase sociale si fara oprimare. Pentru Marx, care a stabilit si definit esenta miscarii socialiste, socialismul implica, in final, eliminarea pietei, a capitalului, a muncii ca marfa si chiar a banilor. Principalii socialisti marxisti au fost : Karl Marx, Friedrich Engels, Paul Lafargue, Rosa Luxemburg, Karl Liebknecht, Antonio Gramsci, V.I.Lenin, Leon Trotsky.
Socialismul utopic = ansamblul conceptiilor socialiste care concep instaurarea oranduirii socialiste ca o cerinta a ratiunii, ca o concretizare a unui ideal moral, prin transformarea sociala si edificarea unei societati ideale, bazata pe abundenta si egalitate. El nu face distinctie intre clasele sociale, intre saraci si bogati, intre exploatati si exploatatori, asa cum fac marxistii. Critica lor se indreapta impotriva capitalismului, sistem ce are consecinte nefaste asupra dezvoltarii omului. Principalii socialisti utopici au fost : Gracchus Babeuf, Charles Fourier, Robert Owen, A. Blanqui, Saint-Simon.
Socialismul libertar (anarhist) = exprima o critica radicala a societatii si a tuturor formelor de guvernare ce stau stavila unei dezvoltari armonioase a individului si care il constrang la coruptie. Principalele figuri ale socialismului libertar sunt : P.J.Proudhon, Mihail Bakunin, Piotr Kropotkin, Noam Chomsky.
Socialismul reformist = este teoria sustinuta de Jean Jaures, Ed. Bernstein si Karl Kautsky, care - desi pastreaza din marxism obiectivul depasirii capitalismului si faurirea unei societati socialiste in care mijloacele de productie sa fie proprietate colectiva - resping revolutia pentru atingerea acestui tel, adica luarea puterii prin violenta de catre proletariatul organizat. Reformistii sustin ca statul burghez sa fie constrans, prin lupte sindicale si parlamentare, sa faca reformele necesare perfectionarii societatii.
Social-democratia = se revendica de la principiile 'socialismului democratic', stabilite de partidul social-democrat german la congresul de la Bad-Godesberg (1951) si preluate apoi de alte partide ('laburist' - in Marea Britanie, 'socialiste' - in tarile scandinave si latine). Ele urmaresc o desprindere totala de ideile marxiste si ducerea unei politici zisa 'realista', de reforme sociale, in cadrul unor partide parlamentare de centru-stanga. Ideile social-democrate se reclama de la principiile revolutiei franceze : libertate, egalitate si fraternitate (termenul actual : solidaritate), vizand o societate bazata pe actiunea comuna a tuturor cetatenilor, care au aceleasi drepturi si raspunderi. Interesele economice nu trebuie sa puna piedici democratiei, aceasta fiind capabila a stabili cadrul economic si a fixa limite actiunii factorilor de piata. Fiecare cetatean, in calitate de salariat sau consumator, trebuie sa aiba un cuvant de spus in stabilirea si repartitia productiei, in privinta organizarii si conditiilor de munca. Printre figurile marcante ale social-democratiei secolului 20 pot fi mentionati: Leon Blum, Olof Palme, Salvador Allende, Willy Brandt, Lionel Jospin, Segolene Royal.
Cuvantul socialism isi are originea la inceputul secolului al XIX-lea. A fost folosit pentru prima oara, autodefinitoriu, in engleza, in 1827, pentru a-i descrie pe discipolii lui Robert Owen. In Franta, din nou autodefinitoriu, a fost folosit in 1832, pentru a-i descrie pe discipolii doctrinelor lui Saint-Simon, iar dupa aceea de Pierre Leroux si J. Regnaud in l'Encyclopédie nouvelle. Folosirea termenului s-a raspandit rapid si a fost utilizat diferit in multe locuri si momente, atat de grupuri, cat si de indivizi care se considera socialisti sau de oponentii acestora. Desi exista o mare diversitate de opinii printre grupurile socialiste, toti sunt de acord ca isi au radacinile comune in luptele din secolul al XIX-lea si al XX-lea ale muncitorilor din industrie si din agricultura, lupte duse conform principiului solidaritatii si pentru faurirea unei societati egalitariste, cu o economie care ar servi emanciparii maselor largi populare, iar nu doar putinilor bogatasi. Socialismul trebuie privit ca o forma de organizare sociala, in care interesul societatii primeaza in fata interesului unui individ sau a unui grup restrans de indivizi si vine in opozitie cu liberalismul, care reprezinta sistemul social in care primeaza interesul individului, sau al unui grup restrans de indivizi, in fata interesului societatii. Privit din acest punct de vedere, socialismul are ca atribut democratia, definita ca putere a poporului.
Economia socialista pune la baza statul, ca administrator al bunurilor societatii, bunuri comune, care sa stea la baza dezvoltarii intregii societati, avand ca prioritate necesitatile acesteia legate de cresterea continua a nivelului de trai. Initiativele particulare sunt stimulate in domeniile deficitare ale cerintelor sociale, dar sunt limitate cele daunatoare societatii, prin parghiile financiare aflate la dispozitia statului.
Acestea sunt cateva principii de baza, care stabilesc un cadru adecvat societatii socialiste, menita sa aiba la baza omul cu necesitatile lui, pentru a asigura fiecarui individ conditii de trai si de perpetuare a speciei, de recreere si de respect reciproc, pentru a da cetateanului demnitatea cuvenita ca om, ca membru al societatii in care traieste, munceste, isi gaseste fericirea si participa activ la bunastarea intregii natiuni
