|
Uniunea Europeana si tarile in curs de dezvoltare
Din datele existente la nivel mondial rezulta ca majoritatea tarilor lumii o formeaza cele cu economii in dezvoltare. Ele prezinta un adevarat mozaic de situatii. In functie de origineaq lor, tarile in dezvoltare pot fi grupate in trei categorii:
a) Foste tari coloniale si dependente;
b) Foste tari comuniste;
c) Actuale tari cu regim comunist;
In cazul primelor categorii de tari, se poate remarca trecerea lor pe calea reformelor la economia de piata, celelalta(cu exceptia R.P.Chineza) incearca, inca, lichidarea ramanerii in urma prin mijloace specifice economiei de comanda. Din randul tarilor cu economie exclusiv centralizate fac parte:R.S. Vietnam, R.P.D.Coreeana si Cuba.
O privire de ansamblu asupra economiei acestor tari (tote cele trei categorii) pune n evidenta ca, ele se afla pe diferite trepte de dezvoltare.[1]
La polul cel mai de sus se situeaza noile state industriale. Aceasta formeaza o categorie distincta:Argentina, Brazilia si Chile, in America Latina, "tinerii tigri" din Asia de Sud-Est-Coreea de Sud (acum face parte de OCDE) Taiwan, Singapore, Malaezia, Thailanda. Ele se caracterizeaza prin ritmuri anuale de crestere a PNB printre cele mai ridicate, superioare mediei tarilor in dezvoltare.[2]
Ramuri de baza ale industriei manufacturiere, dar si cele de "varf", contribuie substantial la cresterea produsului intern brut si a exporturilor. Firme din aceste tari au devenit transnationale. De exemplu Hyundai si Daewoo (constructii de masini), Goldstar si Samsung(electronica) din Coreea de Sud. Gradul de diversificare industriala este ridicat. In aceste tari ponderea exportului in PNB depaseste cu mult ponderile unor tari cu nivel de dezvoltare economica foarte ridicat. De peste doua decenii tarile respective au inregistrat o crestere economica rguroasa intr-un ritm mediu de 6-8% pe an. Progresele statelor in cauza au fost de doua trei ori mai rapide decat cele ale tarilor industrializate. Drept urmare, in cazul "tinerilor tigrii asiatici" ponderea lor in productia mondiala a crescut de la 4% in anii 1960 in circa 25% in 1995.
Expansiunea economica a permis imbunatatirea conditiilor de viata in aceste tari. Productivitatea muncii si calitatea produselor ajungand la un nivel comparabil cu cel al tarilor dezvoltate.
Aceasta expansiune apreciaza expertii OCDE, se bazeaza pe o crestere puternica a in vestitiilor si a populatiei active. Deasemenea cresterea lor economica este determinata, in mare masura, de o puternica intrepatrundere a capitalului strain.[3]
Problemele cu care s-au confruntat si se confrunta inca tarile de aceasta categorie si, in special, "tinerii tigri" din Asia de Sud Est au fost:insuficienta economica, a infrastructurii, coruptia , slaba pregatire a fortei de munca si caracterul limitat al resurselor. Dar, in pofida marii diversitati a situatiilor de la care au plecat, tarile respective au luat masuri similare pentru a depasi starea de subdezvoltare. In general, toate aceste tari au da "pietei" rolul de "factor primordial". S-a recurs si la interventia statului dar numai pentru a crea conditii favorabile dezvoltarii economice. Investitiile, economisirea si expaorturile au fost factorii dinamizatori a cresterii economice inalte realizate in aceste tari.
La acelasi nivel din punct de vedere al veniturilor pe locuitor se afla si unele tari exportatoare de petrol. Din randul acestora Emiratele Arabe Unite aveau celk mai mare PIB pe locuitor dintre tarile exportatoare de petrol in 1996: 23,5 mii de dolari, urmate de Kuweit,Brunei Qatar, Bahreim, Arabia Saudita si Oman.[4]
Majoritateatarilor in dezvoltare, se situeaza intre tarile relativ avansate si cele mai putin dezvoltate. PIB pe locuitor se situeaza intre 800-900 dolari in cazul Ucrainei, Georgiei siBoliviei ajungand pana la 4000-4200 de dolari: Croatia Malaezia. Cele mai multe tari se gasesc in grupe de venit de 1000-1500 de dolari. Este vorba in deosebi despre tari din Orientul Mijlociu si America Latina. In aceasta categorie de venituri se inscriu si fostele tari cu economie cenmtralizata ca Bulgaria, Kazahstan si Romania.
O categorie aparte a tarilor dezvoltate reprezinta tarile cele mai putin avansate. Acestea sunt cele mai putin defavorizate pe planul resurselor naturale si umane.[5]
Ulterior grupul a fost largit. In 1985, au fost adaugate inca 15 state, ceea ce a ridicat cifra tarilor cel mai putin avansate la 40, cu o populatie de 450 milioane de locuitori. In randul acestui grup intra tarile cu un produs intern brut pe locuitor sub 500 de dolari. La nivelul anului 1995, cea mai "saraca" tara de pe glob, privita prin prisma acestui indcator, era Mozambicul cu un PIB de 70 de dolari pe locuitor. In aceste tari, agriculktura este sectorul predominant, activitatea industriala este concentrata in domeniile alimentar, textil si de prelucrare a lemnului. Gradul de valorificare a materiilor prime este foarte scazut. Rata de crestere a PNB in perioada1985-1994, a fost de 0,0% in Sierra Leone, 0,3% in Senegal, 0,9%
In Burkina Foso, 1,0% in Burundi si chiar negativa in Benin si Niger (-1,5%)in Madagascar(-1,7%), in Mali(-1,9%), in Etiopia (-2%)etc.[6]
Explicatia se gaseste in insuficienta institutiilor productive, in predominanta unei tehnici de lucru manuale, artizanale mijloacele de munca nu s-au mai perfectionat. Dupa marimea PIB pe locuitor in dolari, in 1996, ele ar putea fi grupate dupa cum urmeaza:
1. 100-199: Mozambic, Etiopia, Ruanda, Burundi, Tanzania, Ciad, Sierra Leona, si Tadjikistan;
2. 200-299: Niger, Burmania, Burkina Foso, Madagascar, Guinea Bisau, Bangladesh, Uganda, Mali Gambogia;
3. 300-399: Haiti, Vietnam, R.A. Centrala, Zambia, Laos, Kirghistan, Togo;
In aceste tari productivitatea este ccea mai scazuta. Suprafata cultivata nu reprezinta decat o mica parte a teritoriului arabil. Nu exista o piata interna capabila sa stimuleze viata economica. Predomina economia inchisa, de suzistenta, in majoritatea cazurilor.
In concluzie, cele mai multe tari se gasesc in zona cu un PIB scazut pe locuitor. Totodata, tendinta generala este aceea de progres, de la un nivel de dezvoltare inferior, la altul superior. [7]
Economia mondiala nu numai ca-si va mentine ritmul, dar va inregistra cel de-al cincilea an consecutiv de crestere, valoarea estimata pentru 2007 fiind de 3.7%, se arata in recent lansatul Raport pe 2007 privind comertul si dezvoltarea al Conferintei ONU pentru Comert si Dezvoltare.
Tarile in curs de dezvoltare, inclusiv cele mai sarace dintre acestea, vor beneficia in continuare de pe urma cererii tot mai mari de marfuri. Tendinta pozitiva a comertului din 2003 a permis acestor tari sa-si intareasca balantele fiscale si de plati externe si sa inregistreze investitii tot mai mari - imagine total opusa celei de la inceputul anilor `70.[8]
Tabel:nr. 8. Tarile in curs de dezvoltare
TARI IN DEZVOLTARE |
Ponderea(%) celei mai sarace cincimi in venitul total (A) |
Ponderea(%) celei mai bogate cincimi in venitul total (B) |
Raport B/A |
Sierra Leone |
1,1 |
63,4 |
57,6 |
Republica Centrafricama |
2,0 |
65,0 |
32,5 |
Brazilia |
3,0 |
63,8 |
25,5 |
Niger |
2,6 |
53,3 |
20,5 |
Sursa:"Human Development Report 2004", U.N.D.P., 2004, pp.169-173
Produsul intern brut pe cap de locuitor din tarile in curs de dezvoltare a crescut intre anii 2003 si 2007 cu aproape 30%, fata de 10% cat a fost cresterea in tarile G7. In 2007, la sase ani dupa inceputul redresarii economiei mondiale, doar 10 din cele 143 de state in curs de dezvoltare ar putea inregistra o scadere a venitului real pe cap de locuitor.[9]
China si India sunt din nou cele care stabilesc ritmul de crestere al lumii in curs de dezvoltare si datorita ritmului inalt de investitii din aceste tari este foarte probabil ca situatia sa fie aceeasi si in anii urmatori. Principalul risc, insa, avertizeaza UNCTAD, ar fi cel al aparitiei unei recesiuni puternice in Statele Unite ale Americii care ar afecta serios exporturilor celor doua tari.
Venitul pe cap de locuitor din economiile in tranzitie din Comunitatea Statelor Independente si din sud-estul Europei a crescut cu aproape 75% de la inceputul mileniului. Aceasta crestere a fost, insa, precedata de o eroziune atat de puternica a acestor tari, incat PIB-ul actual este inca semnificativ sub nivelul celui din 1989. [10]
In pofida tendintei favorabile, decalajul dintre standardele de viata din tarile dezvoltate si majoritatea celor in curs de dezvoltare ramane urias. In 1980, venitul pe cap de locuitor este de 23 de ori mai mare in lumea dezvoltata decat in cea in curs de dezvoltare. In 2007, acesta s-a redus la 18, insa scaderea se datoreaza in mare parte cresterii rapide din estul si sudul Asiei. In celelalte regiuni (Africa, America Latina, Asia de Vest si economiile in tranzitie), decalajul relativ din 2007 este aproximativ egal cu cel din 1980.[11]
Cresterea economica este o conditie necesara, dar nu suficienta, pentru conditia de dezvoltare, in cazul in care aspectele de mediu sunt de ignorat.
Exista urgent nevoie pentru o mai buna reconciliere a economiei cu mediul, cu alte cuvinte se produce o dezvoltare mai durabila.Gestionarea durabila a mediului este importanta in lupta impotriva saraciei, deoarece medile rurale sarace depind in cea mai mare parte de resursele naturale pentru traiul lor, si ele sunt cele mai vulnerabile la o degradare a mediului si resurselor naturale.[12]
Includem in aceasta tema problema mediului deoarece aduce beneficii suplimentare de dezvoltare a activitatii economice.
Rezolvarea acestor probleme se pare ca este Uniunea Europeana, deoarece ea doreste sa adopte o deczie care sa stabileasa modul in care ar trebui finantate tarile in curs de dezvoltare pentru a continua lupta impotriva schimbarilor climatice.
Uniune Europeana estimeaza ca tarile dezvoltate vor fi nevoite sa ofere tarilor mai sarace circa 100 miliarde de euro pe an pentru a le ajuta sa se adapteze la schimbarile climatice.[13]
Tarile membre ale Uniunii Europene au pareri divizate in ceea ce priveste modul in care ar trebui implemetate masurile de protecti impotriva schimbarilor climatice in tarile in curs de dezvoltare. Majoritatea, in frunte cu Danemarca si Norvegia, pledeaza pentru adoptarea oricarei solutii acceptate de tarile bogate, in timp ce alte tari, printre care si Polonia, vor sa foloseasca o formula separata de calcul, bazata pe capacitatea de plata a fiecarei tari si care ar reduce povara tarilor sarace din fostul bloc comunist.
Tarile in curs de dezvoltare au suferit deja de pe urma cresterii, in ultimii doi ani, a preturilor la alimente si combustibili, acum,sunt afectate de scaderea preturilor de larg consum si a investitiilor strpaine directe, precum si de probabilitatea unei diminuari dramatice a sumelor trimise de cetatenii care lucreaza in strainatate.[14]
Intinderea ca si impactul sau din punct de vedere comercial economic si financiar fac din Uniunea Europeana putere importanta pe plan mondial. Aceasta realizeaza cea mai mare parte a comertului mondial si genereaza o patrime din bunstarea mondiala.[15]
Uniunea Europeana este cel mai mare furnizor de asistenta financira si de consultanta pentru tarile mai sarace. Uniunea se implica cat mai mult in prevenirea conflictelor si mentinerea pacii.[16]
In curs de 50 de ani Uniunea Eropeana a reunit 27 de tari care si-au pus in comun cu succes, resursele economice si politice in slujba interesului comun, astfel Uniunea a devenit un model de cooperare si de integrare pentru alte tari, din alte regiuni ale lumii.
Intr-o lume caracterizata din ce in ce mai interdependenta sprijinirea dezvoltarii economice si stabilitatii politice in lumea intreaga reprezinta o investitie pentru progresul sau in viitor. Ajutand-ui pe altii Uniunea Europeana actioneaza pentru un mediu de siguranta in interiorul frontierelor sale, pentru cetatenii ei. In timp ce multipolarizarea planetei devine o realitate, statele membre ale Uniunii, trebuie sa adopte o pozitie comuna daca doresc ca opinia lor sa fie luata in considerare.
Tabelul nr. 9. contine date comparative
|
Suprafata |
Populatie |
Bunastare |
|
Milioane km patrati |
Milioane in anul 2006 |
Standardul puterii de cumparare |
Uniunea Europeana |
4,2 |
492 |
23,600 |
SUA |
9,6 |
300 |
36,400 |
Federatia Rusa |
16,9 |
142 |
9,500 |
China |
9,6 |
1341 |
6,200 |
India |
3,0 |
1117 |
2,900 |
Japonia |
0,4 |
128 |
26,750 |
Sursa: Eurostat, Banca Mondiala;
[1]Gheorghe Cretoiu, Ioan Cristescu, Virgil Gheorgita, Petru Tanasie, Costinel Lazar, Aurel Negecioiu, Gheorghe Postelnicu, Mihai Chirila, ,Economie Mondiala, Editura Porto-Franco, Galati, 2003, p. 72.
[2]Peter Issard, Leslie Lipschitz "The macroeconomic management of foreign AID" Opportunities and Pitfalls, International Monetary Fund, 2006
[3]Economie Mondiala in site internet, http://www.scribd.com/doc/15325861"/Economie-mondiala accesat 06.05.09
[4] "Economic Theory" in site internet http://econ-www.mit.edu/files/3187 accesat 06.06.09
[5]Peter Dicken, "Global shift. Reshaping the global Economic Map in the 21st century", Sage Publications, London, 2003, p. 113
[6]Lazar Vlasceanu, "Politica si dezvoltare. Romania incotro?", Editura Trei, București, 2001, p.86
[7] Site internet" The economist, E.I.U.- The world in 2005", supliment revista Capital, 2004
[8]United
Nations Development Program," Annual Report 2003 - A World of Development
Experience,"
[9]Ina Cartoi, "Tarile in curs de dezvoltare", Ziarul Capitalul, publicat in data de 22 iunie 2009, (accesat in data de 20.06.09.)
[10] Economia Europei afectata de scaderea exporturilor si a cheltuielilor domestice" in ziarul Bursa, http://www.bursa.ro/on-line/s=international&articol=32701&editie_precedenta=2008-09-04.html, accesat in 29.06.09
[11]"Tarile in curs de dezvoltare- cel mai favorabil climat economic, din `70 incoace" in site Euroactiv http://www.euractiv.ro/uniunea-europeana/articles%7CdisplayArticle/articleID_11265/citeste-mai-mult.html Publicat: 7 Septembrie 2007, p. 1, accesat 19.06.09
[12]"Tarile in curs de dezvoltare" Centrul de Informare a Natiunilor Unite pentru Romania UNCTAD, publicat in data de 7 septembrie 2007, accesat 18.06.09
[13]"Statele Uniunii Europene discuta finantarea tarilor sarace" Earth Time, p. 1, Green-Raport, accesat 19.06.09
[14]"Dezvoltare si tarile in curs de dezvoltare" Relatiile Externe si afaceri externe, in site internet http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?reference=IP/09/663&format=HTML accesat 17.06.09
[15] "Uniunea Europeana in lume" www.ec.europa.eu/publications/booklets/move/67/ro.doc accesat 22.06.09
[16] "Partener mondial"idem accesat 22.06.09
[17] "Comert si ajutor umanitar" in site internet Europa, http://europa.eu/pol/dev/overview_ro.htm accesat 28.06.09
[19]"Fondul mondial pentru eficienta energetica si energie regenerabila" in site internet Parlamentul European, http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+TA+P6-TA-2008-0096+0+DOC+XML+V0//RO, accesat 29.06.09
[20] Potential si perspective pentru comertul si investitiile in randul tarilor in curs de dezvoltare si economiile in tranzitie" in site internet
http://www.unctadxii.org/en/Programme/Other-Events/Parallel-and-Side-Events/Potential-and-prospects-for-trade-and-investment-among-developing-countries-and-transition-economies/ accesat 26.06.09.