Documente noi - cercetari, esee, comentariu, compunere, document
Documente categorii

Uniunea Europeana si tarile in curs de dezvoltare

Uniunea Europeana si tarile in curs de dezvoltare


Din datele existente la nivel mondial rezulta ca majoritatea tarilor lumii o formeaza cele cu economii in dezvoltare. Ele prezinta un adevarat mozaic de situatii. In functie de origineaq lor, tarile in dezvoltare pot fi grupate in trei categorii:

a)     Foste tari coloniale si dependente;

b)     Foste tari comuniste;

c)     Actuale tari cu regim comunist;

In cazul primelor categorii de tari, se poate remarca trecerea lor pe calea reformelor la economia de piata, celelalta(cu exceptia R.P.Chineza) incearca, inca, lichidarea ramanerii in urma prin mijloace specifice economiei de comanda. Din randul tarilor cu economie exclusiv centralizate fac parte:R.S. Vietnam, R.P.D.Coreeana si Cuba.



O privire de ansamblu asupra economiei acestor tari (tote cele trei categorii) pune n evidenta ca, ele se afla pe diferite trepte de dezvoltare.[1]

La polul cel mai de sus se situeaza noile state industriale. Aceasta formeaza o categorie distincta:Argentina, Brazilia si Chile, in America Latina, "tinerii tigri" din Asia de Sud-Est-Coreea de Sud (acum face parte de OCDE) Taiwan, Singapore, Malaezia, Thailanda. Ele se caracterizeaza prin ritmuri anuale de crestere a PNB printre cele mai ridicate, superioare mediei tarilor in dezvoltare.[2]

Ramuri de baza ale industriei manufacturiere, dar si cele de "varf", contribuie substantial la cresterea produsului intern brut si a exporturilor. Firme din aceste tari au devenit transnationale. De exemplu Hyundai si Daewoo (constructii de masini), Goldstar si Samsung(electronica) din Coreea de Sud. Gradul de diversificare industriala este ridicat. In aceste tari ponderea exportului in PNB depaseste cu mult ponderile unor tari cu nivel de dezvoltare economica foarte ridicat. De peste doua decenii tarile respective au inregistrat o crestere economica rguroasa intr-un ritm mediu de 6-8% pe an. Progresele statelor in cauza au fost de doua trei ori mai rapide decat cele ale tarilor industrializate. Drept urmare, in cazul "tinerilor tigrii asiatici" ponderea lor in productia mondiala a crescut de la 4% in anii 1960 in circa 25% in 1995.

Expansiunea economica a permis imbunatatirea conditiilor de viata in aceste tari. Productivitatea muncii si calitatea produselor ajungand la un nivel comparabil cu cel al tarilor dezvoltate.

Aceasta expansiune apreciaza expertii OCDE, se bazeaza pe o crestere puternica a in vestitiilor si a populatiei active. Deasemenea cresterea lor economica este determinata, in mare masura, de o puternica intrepatrundere a capitalului strain.[3]

Problemele cu care s-au confruntat si se confrunta inca tarile de aceasta categorie si, in special, "tinerii tigri" din Asia de Sud Est au fost:insuficienta economica, a infrastructurii, coruptia , slaba pregatire a fortei de munca si caracterul limitat al resurselor. Dar, in pofida marii diversitati a situatiilor de la care au plecat, tarile respective au luat masuri similare pentru a depasi starea de subdezvoltare. In general, toate aceste tari au da "pietei" rolul de "factor primordial". S-a recurs si la interventia statului dar numai pentru a crea conditii favorabile dezvoltarii economice. Investitiile, economisirea si expaorturile au fost factorii dinamizatori a cresterii economice inalte realizate in aceste tari.

La acelasi nivel din punct de vedere al veniturilor pe locuitor se afla si unele tari exportatoare de petrol. Din randul acestora Emiratele Arabe Unite aveau celk mai mare PIB pe locuitor dintre tarile exportatoare de petrol in 1996: 23,5 mii de dolari, urmate de Kuweit,Brunei Qatar, Bahreim, Arabia Saudita si Oman.[4]

Majoritateatarilor in dezvoltare, se situeaza intre tarile relativ avansate si cele mai putin dezvoltate. PIB pe locuitor se situeaza intre 800-900 dolari in cazul Ucrainei, Georgiei siBoliviei ajungand pana la 4000-4200 de dolari: Croatia Malaezia. Cele mai multe tari se gasesc in grupe de venit de 1000-1500 de dolari. Este vorba in deosebi despre tari din Orientul Mijlociu si America Latina. In aceasta categorie de venituri se inscriu si fostele tari cu economie cenmtralizata ca Bulgaria, Kazahstan si Romania.

O categorie aparte a tarilor dezvoltate reprezinta tarile cele mai putin avansate. Acestea sunt cele mai putin defavorizate pe planul resurselor naturale si umane.[5]

Ulterior grupul a fost largit. In 1985, au fost adaugate inca 15 state, ceea ce a ridicat cifra tarilor cel mai putin avansate la 40, cu o populatie de 450 milioane de locuitori. In randul acestui grup intra tarile cu un produs intern brut pe locuitor sub 500 de dolari. La nivelul anului 1995, cea mai "saraca" tara de pe glob, privita prin prisma acestui indcator, era Mozambicul cu un PIB de 70 de dolari pe locuitor. In aceste tari, agriculktura este sectorul predominant, activitatea industriala este concentrata in domeniile alimentar, textil si de prelucrare a lemnului. Gradul de valorificare a materiilor prime este foarte scazut. Rata de crestere a PNB in perioada1985-1994, a fost de 0,0% in Sierra Leone, 0,3% in Senegal, 0,9%

In Burkina Foso, 1,0% in Burundi si chiar negativa in Benin si Niger (-1,5%)in Madagascar(-1,7%), in Mali(-1,9%), in Etiopia (-2%)etc.[6]

Explicatia se gaseste in insuficienta institutiilor productive, in predominanta unei tehnici de lucru manuale, artizanale mijloacele de munca nu s-au mai perfectionat. Dupa marimea PIB pe locuitor in dolari, in 1996, ele ar putea fi grupate dupa cum urmeaza:

1.     100-199: Mozambic, Etiopia, Ruanda, Burundi, Tanzania, Ciad, Sierra Leona, si Tadjikistan;

2.     200-299: Niger, Burmania, Burkina Foso, Madagascar, Guinea Bisau, Bangladesh, Uganda, Mali Gambogia;

3.     300-399: Haiti, Vietnam, R.A. Centrala, Zambia, Laos, Kirghistan, Togo;

In aceste tari productivitatea este ccea mai scazuta. Suprafata cultivata nu reprezinta decat o mica parte a teritoriului arabil. Nu exista o piata interna capabila sa stimuleze viata economica. Predomina economia inchisa, de suzistenta, in majoritatea cazurilor.

In concluzie, cele mai multe tari se gasesc in zona cu un PIB scazut pe locuitor. Totodata, tendinta generala este aceea de progres, de la un nivel de dezvoltare inferior, la altul superior. [7]

Economia mondiala nu numai ca-si va mentine ritmul, dar va inregistra cel de-al cincilea an consecutiv de crestere, valoarea estimata pentru 2007 fiind de 3.7%, se arata in recent lansatul Raport pe 2007 privind comertul si dezvoltarea al Conferintei ONU pentru Comert si Dezvoltare.

Tarile in curs de dezvoltare, inclusiv cele mai sarace dintre acestea, vor beneficia in continuare de pe urma cererii tot mai mari de marfuri. Tendinta pozitiva a comertului din 2003 a permis acestor tari sa-si intareasca balantele fiscale si de plati externe si sa inregistreze investitii tot mai mari - imagine total opusa celei de la inceputul anilor `70.[8]


Tabel:nr. 8. Tarile in curs de dezvoltare

TARI IN DEZVOLTARE

Ponderea(%) celei mai sarace cincimi in venitul total (A)

Ponderea(%) celei mai bogate cincimi in venitul total (B)


Raport B/A

Sierra Leone

1,1

63,4

57,6

Republica Centrafricama

2,0

65,0

32,5

Brazilia

3,0

63,8

25,5

Niger

2,6

53,3

20,5


Sursa:"Human Development Report 2004", U.N.D.P., 2004, pp.169-173


Produsul intern brut pe cap de locuitor din tarile in curs de dezvoltare a crescut intre anii 2003 si 2007 cu aproape 30%, fata de 10% cat a fost cresterea in tarile G7. In 2007, la sase ani dupa inceputul redresarii economiei mondiale, doar 10 din cele 143 de state in curs de dezvoltare ar putea inregistra o scadere a venitului real pe cap de locuitor.[9]



China si India sunt din nou cele care stabilesc ritmul de crestere al lumii in curs de dezvoltare si datorita ritmului inalt de investitii din aceste tari este foarte probabil ca situatia sa fie aceeasi si in anii urmatori. Principalul risc, insa, avertizeaza UNCTAD, ar fi cel al aparitiei unei recesiuni puternice in Statele Unite ale Americii care ar afecta serios exporturilor celor doua tari.

Venitul pe cap de locuitor din economiile in tranzitie din Comunitatea Statelor Independente si din sud-estul Europei a crescut cu aproape 75% de la inceputul mileniului. Aceasta crestere a fost, insa, precedata de o eroziune atat de puternica a acestor tari, incat PIB-ul actual este inca semnificativ sub nivelul celui din 1989. [10]

In pofida tendintei favorabile, decalajul dintre standardele de viata din tarile dezvoltate si majoritatea celor in curs de dezvoltare ramane urias. In 1980, venitul pe cap de locuitor este de 23 de ori mai mare in lumea dezvoltata decat in cea in curs de dezvoltare. In 2007, acesta s-a redus la 18, insa scaderea se datoreaza in mare parte cresterii rapide din estul si sudul Asiei. In celelalte regiuni (Africa, America Latina, Asia de Vest si economiile in tranzitie), decalajul relativ din 2007 este aproximativ egal cu cel din 1980.[11]

Cresterea economica este o conditie necesara, dar nu suficienta, pentru conditia de dezvoltare, in cazul in care aspectele de mediu sunt de ignorat.

Exista urgent nevoie pentru o mai buna reconciliere a economiei cu mediul, cu alte cuvinte se produce o dezvoltare mai durabila.Gestionarea durabila a mediului este importanta in lupta impotriva saraciei, deoarece medile rurale sarace depind in cea mai mare parte de resursele naturale pentru traiul lor, si ele sunt cele mai vulnerabile la o degradare a mediului si resurselor naturale.[12]

Includem in aceasta tema problema mediului deoarece aduce beneficii suplimentare de dezvoltare a activitatii economice.

Rezolvarea acestor probleme se pare ca este Uniunea Europeana, deoarece ea doreste sa adopte o deczie care sa stabileasa modul in care ar trebui finantate tarile in curs de dezvoltare pentru a continua lupta impotriva schimbarilor climatice.

Uniune Europeana estimeaza ca tarile dezvoltate vor fi nevoite sa ofere tarilor mai sarace circa 100 miliarde de euro pe an pentru a le ajuta sa se adapteze la schimbarile climatice.[13]

Tarile membre ale Uniunii Europene au pareri divizate in ceea ce priveste modul in care ar trebui implemetate masurile de protecti impotriva schimbarilor climatice in tarile in curs de dezvoltare. Majoritatea, in frunte cu Danemarca si Norvegia, pledeaza pentru adoptarea oricarei solutii acceptate de tarile bogate, in timp ce alte tari, printre care si Polonia, vor sa foloseasca o formula separata de calcul, bazata pe capacitatea de plata a fiecarei tari si care ar reduce povara tarilor sarace din fostul bloc comunist.

Tarile in curs de dezvoltare au suferit deja de pe urma cresterii, in ultimii doi ani, a preturilor la alimente si combustibili, acum,sunt afectate de scaderea preturilor de larg consum si a investitiilor strpaine directe, precum si de probabilitatea unei diminuari dramatice a sumelor trimise de cetatenii care lucreaza in strainatate.[14]

Intinderea ca si impactul sau din punct de vedere comercial economic si financiar fac din Uniunea Europeana putere importanta pe plan mondial. Aceasta realizeaza cea mai mare parte a comertului mondial si genereaza o patrime din bunstarea mondiala.[15]

Uniunea Europeana este cel mai mare furnizor de asistenta financira si de consultanta pentru tarile mai sarace. Uniunea se implica cat mai mult in prevenirea conflictelor si mentinerea pacii.[16]

In curs de 50 de ani Uniunea Eropeana a reunit 27 de tari care si-au pus in comun cu succes, resursele economice si politice in slujba interesului comun, astfel Uniunea a devenit un model de cooperare si de integrare pentru alte tari, din alte regiuni ale lumii.

Intr-o lume caracterizata din ce in ce mai interdependenta sprijinirea dezvoltarii economice si stabilitatii politice in lumea intreaga reprezinta o investitie pentru progresul sau in viitor. Ajutand-ui pe altii Uniunea Europeana actioneaza pentru un mediu de siguranta in interiorul frontierelor sale, pentru cetatenii ei. In timp ce multipolarizarea planetei devine o realitate, statele membre ale Uniunii, trebuie sa adopte o pozitie comuna daca doresc ca opinia lor sa fie luata in considerare.


Tabelul nr. 9. contine date comparative


Suprafata

Populatie

Bunastare


Milioane km patrati

Milioane in anul 2006

Standardul puterii de cumparare

Uniunea Europeana

4,2

492

23,600

SUA

9,6

300

36,400

Federatia Rusa

16,9

142

9,500

China

9,6

1341

6,200

India

3,0

1117

2,900

Japonia

0,4



128

26,750

Sursa: Eurostat, Banca Mondiala;


Schimburile comerciale dintre tarile in curs de dezvoltare si tarile cu economii in tranzitie au aratat o crestere masiva in perioada dintre 2000 si 2006, cu toate ca pornind de la o baza de scazut in anii 1990. In 2006, transition economies' total exports to developing countries were US$ 82 billion, a 290 per cent rise compared with 2000. In 2006, in economiile in tranzitie 'totalul exporturilor din tarile in curs de dezvoltare au fost de US $ 82 miliarde de euro, o crestere 290 la suta, comparativ cu 2000. Their total imports from developing countries grew even more, increasing by 424 per cent to reach US$ 73 billion in 2006. Lor de importurile totale din tarile in curs de dezvoltare au crescut chiar mai mult, in crestere cu 424 la suta pentru a ajunge la 73 miliarde dolari SUA in 2006.

Foreign direct investment (FDI) between developing countries and transition economies , although still small relative to total South-South FDI, displayed a clear upward trend during the past decade and was continuing to gain momentum. Investitiile straine directe (ISD) intre tarile in curs de dezvoltare si economiile in tranzitie, desi inca mic in raport cu totalul ISD sud-sud, afiseaza o tendinta ascendenta, in ultimii zece ani a fost si continua sa castige impuls. Outward investment from those groups totalled US$ 193 billion in 2006, the highest level ever recorded, corresponding to 16 per cent of world outflows against a mere 7 per cent only ten years previously. Exterior de investitii de la aceste grupuri au totalizat 193 miliarde dolari SUA in 2006, cel mai inalt nivel inregistrat vreodata, ceea ce corespunde cu 16 la suta din lume iesirile impotriva o simpla 7% de doar zece ani in urma. [17]State of play

The phenomenon of rapidly expanding trade and investment between developing countries and transition economies was recognized as a significant sign of changing geography in international economic relations, which, along with South-South trade and investment, could be a real plus for development.Fenomenul de expansiune rapida a schimburilor comerciale si de investitii intre tarile in curs de dezvoltare si economiile in tranzitie a fost recunoscut ca fiind un mare semn de schimbare geografie in relatiile economice internationale, care, alaturi de sud-sud comerciale si de investitii, ar putea fi o adevarata plus pentru dezvoltare. On the other hand, dynamism was spread among a few countries, mostly situated in the Commonwealth of Independent States and developing Asia. Pe de alta parte, dinamism a fost raspandit printre cateva tari, de cele mai multe situate in Comunitatea Statelor

As compared to the past, those emerging trade and investment flows were geared to the market, in accordance with the economic interests and comparative advantage of trade partners, and were thus more sustainable and complementary. Fata de trecut, cele emergente, fluxurile comerciale si de investitii au fost orientate catre piata, in conformitate cu interesele economice si de avantajul comparativ al parteneri comerciali, si au fost, astfel, mai durabile si complementare. [18]

The main sectors of exports from transition economies to developing countries were fuels, which included crude oil, natural gas and coals, and base metals. Principalele sectoare ale exporturilor din economiile in tranzitie pentru tarile in curs de dezvoltare au fost de combustibili, care a inclus titei, gaze naturale si sapuneala, si baza de metale. Developing countries' exports to transition economies were more diversified and were mainly in the category of manufacturing sectors such as textiles and clothing, electric/electronic goods, vehicles and machinery. Tarile in curs de dezvoltare 'a exporturilor la economiile in tranzitie au fost mai diversificate si au fost in principal in categoria de fabricatie sectoare precum textile si de imbracaminte, electrice / electronice, bunuri, vehicule si utilaje. Exports of agricultural and food products were also on the rise. Exporturile de produse agricole si alimentare au fost, de asemenea in crestere

FDI flows between developing countries and transition economies was largely driven by rising demand for energy, the search for new and large markets, as well as proximity, cultural affinity and historical relationships. Fluxurile de ISD intre tarile in curs de dezvoltare si economiile in tranzitie a fost in mare masura determinata de cresterea cererii de energie, in cautare de noi piete si mari, precum si de proximitate, afinitati culturale si istorice a relatiilor.

Trade and investment between the two groups of countries had substantial potential and included vast opportunities, particularly if those relationships were backed by comprehensive cooperation and investment partnerships; measures to facilitate trade and investment; arrangements for transfer of technology and improvements in trade-supporting infrastructure, especially transport interconnectivity. Comertului si a investitiilor intre cele doua grupuri de tari au potential substantial si a inclus mare de sanse, in special in cazul in care aceste relatii au fost sustinute de amplu de cooperare si de investitii parteneriate; masuri de facilitare a comertului si a investitiilor; aranjamente pentru transferul de tehnologie si imbunatatiri in comert, infrastructura de sprijin, in special de transport de interconexiune. Such emerging cooperative ties could also be supported by debt relief measures, trade preferences (especially granted to LDCs), innovation policies, trade liberalization (reduction of tariffs and non-tariff barriers), and trade in advanced services sectors such as information and communication technologies. Astfel de legaturi de cooperare emergente ar putea fi, de asemenea, sustinuta de scutirea de datorii masuri, preferinte comerciale (in special tarile cel mai putin dezvoltate de a acorda), a politicilor de inovare, liberalizarea comertului (reducere a tarifelor si a barierelor netarifare), precum si comertul cu servicii avansate, cum ar fi sectorul tehnologiilor informatiei si comunicatiilor . [19]

Several dynamic areas for immediate cooperation between those countries were identified: energy, mining, services and agriculture. Mai multe zone de dinamic imediat cooperarea intre aceste tari, au fost identificate: energie, minerit, servicii si agricultura.

However, several constraints, such as a lack of transport links or inadequate information on market opportunities, prevented the realization of the full potential of deeper trade and investment linkages. Cu toate acestea, mai multe constrangeri, cum ar fi o lipsa de legaturi de transport inadecvat sau informatii cu privire la oportunitati de piata, a impiedicat realizarea intregului potential al mai profunde legaturi comerciale si de investitii. Furthermore, accession to the World Trade Organization of transition economies and developing countries, which were not yet members, as well as the granting of ' market economy status ' to all transition economies, could boost trade and investment between the two groups. In plus, aderarea la Organizatia Mondiala a Comertului din economiile in tranzitie si tarile in curs de dezvoltare, care nu au fost inca de membri, precum si acordarea de 'statutul de economie de piata' la toate economiile in tranzitie, ar putea impulsiona comertului si a investitiilor intre cele doua grupuri.

Another policy challenge was to sustain and impart the dynamism of those trade and investment flows to other developing regions, especially African countries. O alta provocare a fost de politica pentru a sustine si impartasi dinamismul cele fluxurile comerciale si de investitii in alte regiuni in curs de dezvoltare, in special in tarile africane. Expansion of trade between developing countries and transition economies should also involve trade in services, which had considerable potential, to a much greater extent. Expansiune a schimburilor comerciale dintre tarile in curs de dezvoltare si economiile in tranzitie ar trebui sa se implice in cadrul schimburilor de servicii, care a avut potential considerabil, intr-o masura mult mai mare. [20]

Participants urged UNCTAD to expand its research and analysis of trade and investment between developing countries and transition economies and to monitor developments on a continuous basis, as well as to adapt its technical cooperation programmes on specific issues, eg upgrading transport infrastructure development and information/knowledge databases.






[1]Gheorghe Cretoiu, Ioan Cristescu, Virgil Gheorgita, Petru Tanasie, Costinel Lazar, Aurel Negecioiu, Gheorghe Postelnicu, Mihai Chirila, ,Economie Mondiala, Editura Porto-Franco, Galati, 2003, p. 72.

[2]Peter Issard, Leslie Lipschitz "The macroeconomic management of foreign AID" Opportunities and Pitfalls, International Monetary Fund, 2006

[3]Economie Mondiala in site internet, http://www.scribd.com/doc/15325861"/Economie-mondiala accesat 06.05.09

[4] "Economic Theory"     in site internet    http://econ-www.mit.edu/files/3187 accesat 06.06.09

[5]Peter Dicken, "Global shift. Reshaping the global Economic Map in the 21st century", Sage Publications, London, 2003, p. 113


[6]Lazar Vlasceanu, "Politica si dezvoltare. Romania incotro?", Editura Trei, București, 2001, p.86

[7] Site internet" The economist, E.I.U.- The world in 2005", supliment revista Capital, 2004

[8]United Nations Development Program," Annual Report 2003 - A World of Development Experience," New York, June 2003


[9]Ina Cartoi, "Tarile in curs de dezvoltare", Ziarul Capitalul, publicat in data de 22 iunie 2009, (accesat in data de 20.06.09.)

[10] Economia Europei afectata de scaderea exporturilor si a cheltuielilor domestice" in ziarul Bursa, http://www.bursa.ro/on-line/s=international&articol=32701&editie_precedenta=2008-09-04.html, accesat in 29.06.09

[11]"Tarile in curs de dezvoltare- cel mai favorabil climat economic, din `70 incoace" in site Euroactiv http://www.euractiv.ro/uniunea-europeana/articles%7CdisplayArticle/articleID_11265/citeste-mai-mult.html Publicat: 7 Septembrie 2007, p. 1, accesat 19.06.09

[12]"Tarile in curs de dezvoltare" Centrul de Informare a Natiunilor Unite pentru Romania UNCTAD, publicat in data de 7 septembrie 2007, accesat 18.06.09

[13]"Statele Uniunii Europene discuta finantarea tarilor sarace" Earth Time, p. 1, Green-Raport, accesat 19.06.09

[14]"Dezvoltare si tarile in curs de dezvoltare" Relatiile Externe si afaceri externe, in site internet http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?reference=IP/09/663&format=HTML accesat 17.06.09

[15] "Uniunea Europeana in lume" www.ec.europa.eu/publications/booklets/move/67/ro.doc   accesat 22.06.09

[16] "Partener mondial"idem accesat 22.06.09

[17] "Comert si ajutor umanitar" in site internet Europa, http://europa.eu/pol/dev/overview_ro.htm accesat 28.06.09

[18] "Tarile in curs de dezvoltare - cel mai favorabil climat economic, din `70 incoace" in site internet Euractiv, http://www.euractiv.ro/uniunea-europeana/articles%7CdisplayArticle/articleID_11265/citeste-mai-mult.html, accesat 28.06.09


[19]"Fondul mondial pentru eficienta energetica si energie regenerabila" in site internet Parlamentul European, http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+TA+P6-TA-2008-0096+0+DOC+XML+V0//RO, accesat 29.06.09

[20] Potential si perspective pentru comertul si investitiile in randul tarilor in curs de dezvoltare si economiile in tranzitie" in site internet

http://www.unctadxii.org/en/Programme/Other-Events/Parallel-and-Side-Events/Potential-and-prospects-for-trade-and-investment-among-developing-countries-and-transition-economies/ accesat 26.06.09.