|
Politicile Comunitare POS DRU - Coerenta si conformitatea cu politicile comunitare si nationale
POS DRU a fost elaborat luand in considerare prevederile comunitare in domeniu si conformitatea cu liniile directoare si principiile cuprinse in urmatoarele documente: . Liniile Directoare Integrate pentru Crestere si Ocupare 20052008; . Orientarile Strategice Comunitare privind Coeziunea 20072013; . Strategia Europeana de Ocupare; . Planul de Actiune: Agenda Europeana pentru Antreprenoriat; . Programul de Lucru Educatie si Formare 2010; . Pactul European pentru Tineret; . Strategia Europeana pentru Dezvoltare Durabila 20052010; . Cadrul Strategic pentru Egalitatea de Sanse.
Astfel, obiectivele POS DRU sprijina indeplinirea obiectivelor comune la nivel european privind asigurarea participarii crescute pe piata muncii a unei forte de munca adaptabile si inalt calificate. In Romania, indeplinirea obiectivelor politicii de coeziune presupune cresterea investitiei in capitalul uman, concentrata pe imbunatatirea sistemului educational si adaptabilitatea la cererile pietei muncii, promovarea invatarii pe tot parcursul vietii, imbunatatirea adaptabilitatii angajatilor si a intreprinderilor, asigurarea cunostintelor si calificarilor necesare pentru integrare si mobilitate pe piata muncii, sprijinirea si facilitarea evolutiilor economice.
Ocuparea deplina
reprezinta un alt obiectiv strategic pentru
Egalitatea de sanse si nondiscriminarea Promovarea oportunitatilor egale intre femei si barbati este unul din obiectivele asumate in Cadrul Strategic National de Referinta. Reducerea inegalitatilor in structura ocuparii dintre femei si barbati va permite cresterea potentialului de ocupare al femeilor si va contribui la coeziunea sociala si la viabilitatea sistemului de protectie sociala. Dezvoltarea unei culturi a "sanselor egale", prin promovarea actiunilor comune cu implicarea directa a tuturor actorilor sociali din sectoarele public si privat, inclusiv societatea civila, va asigura cadrul de implementare a politicii egalitatii de sanse ca o prioritate orizontala. Cresterea participarii femeilor pe piata muncii, incurajarea ocuparii femeilor in functii detinute in principal de barbati, promovarea programului de lucru cu timp partial, accesul femeilor in posturi de conducere, asigurarea reconcilierii dintre activitatea profesionala si viata privata a femeilor si barbatilor vor conduce la reducerea disparitatilor dintre femei si barbati, inclusiv in ceea ce priveste veniturile salariale. Toate acestea vor fi sprijinite prin actiuni privind prevenirea si sanctionarea tuturor discriminarilor de gen, hartuirii sexuale la locul de munca, violentei sociale si domestice impotriva femeilor, traficului si exploatarii sexuale.
Prin implementarea prioritatilor strategice in domeniul dezvoltarii resurselor umane, egalitatea de sanse va fi promovata, de asemenea, si pentru alte grupuri vulnerabile de pe piata muncii: persoanele cu dizabilitati, tinerii, minoritatea roma, persoanele varstnice aflate in cautarea unui loc de munca. Astfel, protectia sociala si incluziunea sociala vor fi promovate prin actiuni de lupta impotriva discriminarii, promovare a drepturilor fundamentale si integrare in societate a grupurilor vulnerabile, care se confrunta cu riscul marginalizarii sociale. In scopul sprijinirii acestui obiectiv, POS DRU va adopta o abordare integrata a egalitatii de sanse (abordare integrata de gen - "gender mainstreaming"), prin promovarea mecanismelor si procedurilor care iau in considerare aceasta dimensiune in selectia, monitorizarea, controlul si evaluarea proiectelor, pentru indepartarea obstacolelor privind accesul la FSE, determinate de discriminarea pe criterii de gen, rasa, religie, orintare sexuala, apartenenta etnica, dizabilitati.
Dezvoltarea durabila
Realizarea obiectivelor POS DRU va aduce o contributie majora la promovarea unei economii bazate pe cunoastere competitive si eficiente, scopul find un standard ridicat de viata si un nivel de trai mai bun. Dezvoltarea durabila este o recunoastere a faptului ca obiectivele economice, sociale si de mediu nu pot fi atinse in mod independent. Concentrarea activitatilor si investitiilor intrun singur domeniu poate avea un impact negativ asupra celorlalte domenii. Totodata, dezvoltarea durabila nu se refera doar la mediu. Pentru ca planificarea dezvoltarii durabile sa raspunda nevoilor specifice trebuie avut in vedere impactul economic, social si de mediu al activitatii propuse. Toti actorii relevanti in cadrul programului trebuie sa abordeze dezvoltarea durabila, prin evaluarea modului in care pot sa realizeze urmatoarele: . asigurarea oportunitatilor care sa permita fiecaruia sasi atinga intregul potential: actiuni pozitive in favoarea persoanelor excluse social; extinderea participarii in educatie si formare; actiuni pozitive pentru eliminarea barierelor sociale, economice si culturale care impiedica participarea pe piata muncii; imbunatatirea accesului pe piata muncii si a oportunitatilor de angajare; incurajarea liberei initiative; intarirea dezvoltarii locale si a initiativelor de sprijin comunitar. . dezvoltarea activitatilor care au o contributie pozitiva la protectia si dezvoltarea mediului inconjurator: actiuni pozitive pentru reducerea calatoriilor; reducerea deseurilor si reciclarea acestora; economisirea energiei; includerea in toate proiectele a campaniilor de crestere a constientizarii in domeniul dezvoltarii durabile si, dupa caz, pregatire profesionala specifica; derularea de proiecte axate pe problemele de mediu. . asigurarea oportunitatilor pentru furnizarea abilitatilor necesare in prezent precum si pentru corelarea cu necesitatile viitoare: Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 20072013 Romania 121 formare in domeniul noilor tehnologii; imbunatatirea abilitatilor manageriale pentru cresterea eficientei; formare pentru managementul eficient al schimbarii; formare in managementul de mediu; formare in domeniul industriilor emergente si a sectorului tehnologiilor ecologice. Avand in vedere importanta acestui concept, pentru domeniile privind dezvoltarea durabila, nivelul de trai si protectia generala a mediului, pe durata implementarii POS DRU vor fi folositi urmatorii indicatori: 1. ponderea proiectelor si activitatilor cu una sau mai multe componente de crestere a constientizarii in domeniul mediului inconjurator 50 (tinta 2015 - 70%) 2. ponderea persoanelor care au dobadit abilitati in domeniul mediului, inclusiv manageriale, care au obtinut o calificare si siau schimbat locul de munca spre sectorul de mediu, care au infiintat o afacere sau au devenit liber profesionisti in sectorul de mediu (tinta 2015 60%) Partenerii de mediu (autoritatile de mediu si ONGurile din domeniu) vor fi sprijinite in elaborarea de indicatori de monitorizare si evaluare a influentei programului asupra mediului inconjurator si pentru verificarea corectitudinii in implementarea legislatiei si a politicii de mediu.
Politica in domeniul concurentei si ajutorul de stat
Acest Program Operational a fost elaborat tinand seama de regulile Comunitatii privind ajutorul de stat. Vor fi respectate in totalitate prevederile Articolului 87 si 88 din Tratat cu privire la regulile ajutorului de stat. Orice sprijin public sub incidenta acestui program trebuie sa fie in concordanta cu regulile procedurale si materiale privind ajutorul de stat aplicabile in momentul acordarii finantarii publice. Actionand in baza competentelor prevazute de legislatia nationala, in calitate de autoritate nationala pentru ajutorul de stat 51 , Consiliul Concurentei a sprijinit Autoritatea de Management POS DRU cu privire la regulile aplicabile ajutorului de stat si furnizeaza permanent orientare si consiliere operationala, inclusiv in procesul de elaborare a actelor normative sau administrative, prin care sunt instituite masurile ajutorului de stat. Consiliul Concurentei, actionand ca Punct de contact in ceea ce priveste ajutorul de stat intre Comisia Europeana pe de o parte si autoritatile romane, cei care furnizeaza ajutorul de stat si beneficiarii pe de alta parte, va asigura stricta respectare a cerintelor de notificare. In ceea ce priveste Regulamentele privind exceptarea in bloc, vor fi furnizate toate informatiile cerute de Regulamentele relevante. Notificarile asupra masurilor ce constituie ajutor de stat, respectiv informarea asupra masurilor de ajutor de stat supuse exceptarii in bloc, sunt transmise pentru o opinie consultativa Consiliului Concurentei. Ulterior, Consiliul Concurentei va transmite aceste notificari/informari Comisiei Europene, prin Reprezentanta Permanenta a Romaniei la Uniunea Europeana. Autoritatile, cei care acorda granturi si beneficiarii ajutorului de stat sunt obligati sa furnizeze Consilului Concurentei toate informatiile cerute, pentru a fi trimise Comisiei Europene. Pentru acele operatiuni pentru care finantarea publica reprezinta ajutor, insa nu intra sub incidenta categoriilor mentionate mai sus (respectiv "ajutorul de minimis"), autoritatile relevante vor asigura conformitatea cu regulamentele si procedurile ajutorului de stat. In cadrul perioadei de programare, schemele elaborate de catre institutiile furnizoare de ajutor si/sau ajutoarele adhoc vor fi transmise Comisiei, ori de cate ori regulile CE impun o aprobare exante din partea Comisiei. Vor fi respectate obligatiile specifice in ceea ce priveste notificarea individuala a ajutorului oferit in cadrul schemelor de ajutor. Consiliul Concurentei coopereaza cu autoritatile, alti furnizori de ajutor de stat si beneficiari si ii sprijina in implementarea adecvata a acquisului comunitar. Autoritatea de Management va avea intreaga responsabilitate de a asigura conformitatea cu regulile ajutorului de stat in contextul Fondurilor Structurale si de Coeziune. Implementarea efectiva va fi in responsabilitatea Autoritatii de Management. Intrebarile adresate solicitantilor, orientarea oferita, precum si prevederile acordului de finantare vor asigura faptul ca solicitantii inteleg limitele asistentei oferite si ca se furnizeaza informatii suficiente pentru identificarea oricaror potentiale probleme si a obligatiilor corespunzatoare ce deriva din acestea. Procedurile vor asigura verificarea conformitatii in cadrul verificarii cererilor de plata si verificarilor pe teren, in cadrul operatiunilor de verificare si certificare a platilor. Rapoartele anuale de implementare a POS DRU vor detalia masurile intreprinse pentru asigurarea conformitatii tuturor operatiunilor cu regulile ajutorului de stat, in ceea ce priveste prevederile exceptarilor in bloc (referitoare la: intreprinderi mici si mijlocii, ocuparea fortei de munca, pregatire profesionala, serviciile economice de interes general si ajutor de stat transparent pentru investitii regionale), ajutor "de minimis" si alte tipuri de ajutor de stat, pentru care exista obligatia notificarii (cum ar fi: cercetare, ajutor de stat pentru inovare si dezvoltare, ajutor de stat regional, capital de risc, ajutor de stat pentru mediu etc.). Totodata, in conformitate cu prevederile legale, vor fi furnizate orice fel de informatii solicitate de Comisia Europeana si de Organizatia Mondiala a Comertului, privind schemele de ajutor de stat, ajutoarele de stat individuale sau "ajutorul de minimis".
Achizitiile publice
Achizitiile din cadrul tuturor contractelor finantate din Fondurile Structurale si de Coeziune si cofinantarea nationala aferenta trebuie sa respecte legislatia comunitara si legislatia nationala primara si secundara, care implementeaza prevederile Uniunii Europene privind achizitiile publice. Pentru asigurarea coerentei cu politicile Uniunii Europene privind achizitiile, autoritatile romane au transpus Directiva nr. 17/2004/CE si Directiva nr. 18/2004/CE, prin adoptarea Legii nr. 337/2006 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind acordarea contractelor de achizitii publice, contractelor de concesiune pentru lucrari publice si contractelor de concesiune pentru servicii. Legislatia secundara a fost, de asemenea, adoptata. Aceasta legislatie are in vedere, totodata, prevederile Comunicarii interpretative a Comisiei privind concesiunile in conformitate cu legislatia comunitara din 29 aprilie 2000 si a Comunicarii interpretative a Comisiei privind legislatia comunitara care se aplica in cazul atribuirii de contracte care constituie in intregime sau partial, subiectul prevederilor directivelor privind achizitiile publice din 1 august 2006. In vederea aplicarii prevederilor legale in domeniu, a fost infiintata Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice (ANRMAP). Acest organism are rolul de a dezvolta strategiile de achizitii publice, de a asigura coerenta cu acquisul comunitar, de a asigura conformitatea in aplicarea legislatiei, indeplinirea obligatiilor ce decurg din Directivele UE, de a monitoriza, de a analiza si de a evalua metodele utilizate pentru acordarea contractelor publice, precum si de a acorda consultanta si de a pregati personalul implicat in activitatea de achizitii. ANRMAP a stabilit cadrul pentru metodologiile nationale privind achizitiile publice si acorda consultanta si sprijin. Toate contractele de achizitii publice vor fi acordate in conformitate cu noua legislatie nationala armonizata. Principiile aplicate in procedura de contractare sunt: nediscriminare, tratament egal, recunoastere reciproca, transparenta, proportionalitate, eficienta fondurilor utilizate si asumarea raspunderii. Procedurile generale pentru incheierea contractelor de achizitii publice se deruleaza prin licitatii deschise sau restranse. Dialogul competitiv, negocierea directa sau cererea de oferta, acordul cadru, licitatia electronica sau sistemul dinamic de achizitie sunt prevazute de lege numai ca exceptii de la regula generala. Inspectoratul General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei este operatorul sistemului electronic pentru achizitiile publice (SEAP). Contractele sunt publicate in SEAP, in media nationala si, in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, in cazul in care sunt aplicabile pragurile relevante conform Directivelor Comunitare. Criteriile de eligibilitate si de selectie se refera la situatia personala, la abilitatea de a desfasura activitatea profesionala, la situatia economica si financiara, la capacitatea profesionala si/sau tehnica, asigurarea calitatii si la standardele de mediu. Criteriul de acordare este: cea mai profitabila oferta economica sau cel mai mic pret. ANRMAP asigura formare, cursuri si seminarii pentru principalii achizitori de la nivel central si local, inclusiv pentru institutiile implicate in managementul fondurilor structurale si de coeziune si pentru potentialii beneficiari. Sistemul de control exante in domeniul achizitiilor a devenit functional prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 30/2006 si Ordonanta Guvernului nr. 942/2006 pentru aprobarea normelor metodologice pentru OUG nr. 30/2006. In acest sens, Unitatea pentru Coordonarea si Verificarea Achizitiilor Publice (UCVAP), din cadrul Ministerului Economiei si Finantelor, a fost desemnata responsabila pentru asigurarea verificarii exante a procedurilor de achizitii publice, inclusiv acelea desfasurate in cadrul programelor finantate din Fondurile Structurale si de Coeziune. UCVAP lucreaza impreuna cu ANRMAP, Autoritatile de Management si cu alte institutii publice in domeniul achizitiilor publice. Pentru imbunatatirea calitatii sistemului de achizitii publice si pentru asigurarea conformitatii cu legislatia nationala in domeniu, Ministerul Economiei si Finantelor, prin structurile specializate la nivel central si teritorial, verifica procesul acordarii contractelor bazate pe analiza riscului si pe baze selective. Pentru executia verificarii, UCVAP va numi observatori in timpul tuturor fazelor procedurii de achizitii publice. Observatorii vor emite rapoarte de activitate si, daca vor descoperi inadvertente in timpul procedurii, vor exprima o opinie consultativa. Opinia va fi transmisa atat ANRMAP, cat si autoritatii superior ierarhice autoritatii contractante. In cazul proiectelor finantate prin Fondurile Structurale si de Coeziune, rapoartele de activitate si de opinie sunt transmise, de asemenea, Autoritatii de Management competente. Autoritatea contractanta este responsabila pentru deciziile luate in cadrul procesului de acordare a contractelor de achizitii publice. Deciziile luate de catre autoritatea contrctanta sunt trimise spre informare ANRMAP si UCVAP. Acest sistem stabilit privind procedura de verificare exante, ca parte a intregului sistem de management a Fondurilor Structurale si de Coeziune, asigura eficienta utilizarii fondurilor, prin garantarea compatibilitatii procedurii de achizitii publice cu legislatia nationala si cu directivele Uniunii Europene.
Dosar: Egalitatea de sanse - un subiect de prima importanta in UE
In ciuda masurilor luate la nivel european pentru eliminarea discriminarii, mai sunt inca multe de facut. Doua treimi dintre europeni cred ca minoritatile si femeile sunt discriminate. Dupa incheierea anului 2007, desemnat ca 'Anul Sanselor Egale pentru Toti', Comisia este asteptata sa prezinte un raport pe aceasta tema pana la sfarsitul lui 2008.
Ultimii pasi:
1 iunie 2006: Comunicarea Comisiei cu privire la strategia cadru.
2007: "Anul Sanselor Egale pentru Toti".
13 martie 2007: Parlamentul a adoptat raportul europarlamentarului Amalia Sartori referitor la 2007-2010 Foaia de parcurs pentru egalitatea intre sexe intocmita de Comisia Europeana.
16 iulie 2007: Comitetul Parlamentar pentru Drepturile Femeilor si Egalitate intre Sexe voteaza raportul Kauppi cu privire la egalitatea intre barbati si femei - 2007
27 septembrie 2007: Plenul Parlamentului European voteaza raportul Kauppi
3-4 octombrie 2007: Expertii in Egalitatea intre Sexe discuta despre Ocuparea Fortei de Munca si Antreprenoriat ' in cadrul unei Conferinte de la Lisabona si a unei Intruniri Neoficiale ministeriale pe aceasta tema.
16 octombrie 2007: A VI-a Masa Rotunda Europeana cu privire la Saracie si Excludere Sociala
22 octombrie 2007: Intalnire de lucru a grupului pentru sanse egale intre femei si barbati
15-16 noiembrie 2007: Congresul International "Anul European pentru Sanse Egale"
noiembrie 2007: Comunicarea Comisiei cu privire la includerea activa
Women and men in decision-making 2007 (ian. 2008)
2008 Report on equality between women and men (pdf)
The life of women and men in Europe - A statistical portrait (mar. 2008)
Potrivit unui raport din 2008 al Comisiei Europene, intre anii 2000 si 2006, rata ocuparii locurilor de munca din UE-27 a crescut cu aproape 12 milioane, incluzand peste 7,5 milioane de femei. Rata ocuparii locurilor de munca in randul femeilor a crescut in fiecare an, ajungand la 57% in 2006, cu 3,5 procente mai mult decat in 2000, aducand obiectivul de 60% pana in 2010 in limitele posibilului. In aceeasi perioada, rata ocuparii locurilor de munca in randul barbatilor a crescut cu mai putin de un procent.
In acelasi timp, rata somajului la femei a scazut la 9%, ajungand la cel mai scazut nivel din ultimii zece ani. Aceasta tendinta pozitiva a avut ca rezultat micsorarea diferentei de ocupare a locurilor de munca intre femei si barbati, care a ajuns de la 17,1 puncte in 2000 la 14,4 puncte in 2006.
Totusi, chiar existenta diferentei si mai ales a diferentei din randul tinerilor (6 procente pentru grupa de varsta 15-24) ridica multe intrebari, mai ales prin prisma succesului mai mare pe care il au tinerele la scoala si universitate. Mai mult, diferenta pare sa se adanceasca odata cu varsta, culminand cu cele 17,8 procente pentru persoanele de peste 55 ani.
Indicatorii salariali, cei ai segregatiei de pe piata muncii si cei al numarului de femei aflate in pozitii de luare de decizii nu au inregistrat cresteri semnificative in ultimii ani. Diferenta salariala a ramas constanta la 15% din 2003, scazand cu numai un procent din 2000. Prezenta managerilor femei in companii a ramas la 33% iar numarul de politicieni femei creste, dar foarte incet (numai 23% dintre parlamentarii nationali si 33% dintre europarlamentari sunt femei).
Mai mult, diferentele dintre femei si barbati pot persista in toate celelate aspecte referitoare la calitatea muncii, de exemplu reconcilierea vietii profesionale si particulare. Dovada acestui fapt o constituie scaderea drastica a ratei ocuparii locurilor de munca pentru femeile cu copii mici (-13,6 procente in medie), in timp la barbati rata este in crestere. In consecinta, rata ocuparii fortei de munca pentru femei cu copii mici este de numai 62,4% in comparatie cu 91,4% la barbati, cu o diferenta de 29 puncte.
Cu alte cuvinte, se pare ca eforturile facute prin Strategia Europeana pentru Crestere si Locuri de Munca in vederea crearii unor locuri de munca pentru femei s-au dovedit mai reusite din punctul de vedere cantitativ decat calitativ.
Pentru a realiza egalitatea efectiva intre barbati si femei din punct de vedere cantitativ si calitativ, Comisia Europeana a cerut Consiliului sa-si concentreze atentia asupra urmatoarelor aspecte:
- Crearea de locuri de munca mai multe si mai bune pentru femei;
- Includerea unei perspective a genului in toate aspectele calitative ale locurilor de munca;
- Imbunatatirea ofertei si calitatii serviciilor menite sa reconcilieze viata profesionala si cea privata a barbatilor si femeilor;
- Combaterea stereotipurilor din educatie, ocuparea locurilor de munca si media si sublinierea rolului barbatilor in promovarea egalitatii;
- Dezvoltarea instrumentelor de evaluare a impactului politicilor din perspectiva genului.
Ce a facut Uniunea Europeana
Principiul remunerarii egale pentru barbati si femei a fost introdus de Tratatul de la Roma din 1957.
Tratatul CE prevede cateva clauze anti-discriminatorii, cum ar fi:
principiul egalitatii sexelor (art. 2, 3), care se aplica tuturor politicilor si activitatilor UE;
egalitatea intre femei si barbati in ceea ce priveste locurile de munca si profesiunea (art. 141) si discriminarea sexuala (art. 13);
art. 13 acorda nivelul UE competenta de "a lua masuri corespunzatoare in combaterea discriminarii", _i;
discriminarea sexuala la si in afara locului de munca (art. 13).
Directiva remunerarii egale din 1975 largeste prevederile Tratatului si defineste principiul remunerarii egale ca "mijloace pentru aceeasi munca sau pentru munca platita cu aceeasi valoare, eliminarea tuturor discriminarilor pe criteriu de sex in toate aspectele si conditiile de remunerare".
Directiva tratamentului
egal din 1976 cuprinde toate aspectele ocuparii locurilor de munca. Aceasta
cere ca "s
nu existe discriminari
pe motive de sex, direct sau indirect prin referire la un anume statut civil
sau familial".
Directiva egalitatii de rasa si Directiva egalitatii in ocuparea locurilor de munca , adoptate in 2000, interzic discriminarea, hartuirea si victimizarea in ocuparea locurilor de munca sau pregatirea profesionala in baza apartenentei la o rasa sau origine etnica, in ocuparea locurilor de munca sau in alte activitati.
In 2002 a fost modificata directiva tratamentului egal prin includerea definitiilor pentru hartuire, hartuire sexuala, discriminare directa sau indirecta.
Strategia cadru
Strategia Cadru cu privire la nediscriminare si sanse egale pentru toti urmareste ca asigurarea respectarii legislatiei UE in acest domeniu sa fie deplin implementata si respectata. In unele state membre (Austria, Finlanda, Germania, Luxemburg) s-au consemnat deja condamnari de catre Curtea Europeana de Justitie pentru lacune in legislatia de implementare.
Strategia mai incurajeaza adoptarea de masuri suplimentare, care trec de protectia legala, cum ar fi diseminarea informatiei, sensibilizarea, impartasirea de experiente, pregatirea si accesul la justitie.
Anul European al Sanselor Egale pentru Toti
Anul European al Sanselor Egale pentru Toti a avut trei scopuri-cheie:
informarea cetatenilor europeni despre dreptul lor la nediscriminare si tratament egal;
promovarea sanselor egale pentru toti - accesul la ocuparea fortei de munca, educatie, la un loc de munca sau la ingrijire medicala, si;
promovarea beneficiilor diversitatii pentru UE.
In vederea realizarii acestor trei scopuri, acest An s-a focalizat asupra a patru teme principale:
Drepturi: popularizarea dreptului la egalitate si nediscriminare;
reprezentare: stimularea unei dezbateri asupra modalitatilor de crestere a participarii grupurilor sub-reprezentate din societate;
recunoastere: sarbatorirea si acomodarea diversitatii, si;
respect si toleranta: promovarea unei societati mai coezive.
Un raport Eurobarometru arata ca legislatia anti-discriminare nu este inca suficient de bine implementata in UE. Aproape doua treimi dintre europeni cred ca cei care nu fac parte din rasa alba, persoanele cu dizabilitati, persoanele in varsta, minoritatile sexuale, persoanele cu credinte religioase diferite si femeile sunt discriminate in tara lor.
Gen
Egalitatea intre sexe reprezinta un obiectiv politic cheie al UE si totodata o piesa centrala a strategiei nediscriminatorii. Dar acest obiectiv este important si in realizarea scopurilor economice si sociale ale UE ca parte a Strategiei Europene de la Lisabona de promovare a cresterii economice si a competitivitatii.
Foaia de parcurs pentru egalitatea intre femei si barbati 2006-2010 defineste unele domenii de actiune existente si altele noi. Au fost selectate sase domenii prioritare: independenta economica individuala pentru femei si barbati, reconcilierea vietii private si profesionale, reprezentarea egala in luarea de decizii, eradicarea tuturor formelor de violenta, eliminarea stereotipurilor de gen si promovarea egalitatii intre sexe in politicile externe si de dezvoltare.
Migratia
Tratatul CE mai include prevederi impotriva discriminarii bazate pe nationalitate si garantarea liberei circulatii a lucratorilor in interiorul UE (art.12, 9 din Tratatul CE). ECJ a aplicat acestea in cateva randuri. Populatia UE in formula sa extinsa este din ce in ce mai diversa. Iata de ce exista o nevoie stringenta de a imbunatati sansele pentru imigranti, persoanele cu dizabilitati, tineri si varstnici in ceea ce priveste educatia si ocuparea fortei de munca. Comisia intentioneaza sa stabileasca un grup de consultare la nivel inalt care sa lucreze pentru integrarea sociala si pe piata muncii a minoritatilor, inclusiv a rromilor.
Dizabilitati
In iulie 2005, UE a adoptat o strategie pentru principalele probleme ale persoanelor cu dizabilitati in politicile corespunzatoare UE
si a desfasurat actiuni pentru imbunatatirea integrarii persoanelor cu dizabilitati.
Pozitii:
Comisarul European pentru Ocuparea Fortei de Munca, Afaceri Sociale si Sanse Egale Vladimir Spidla declara anul trecut ca "Europa trebuie sa conlucreze in vederea unei reale egalitati in practica. Anul Sanselor Egale pentru Toti si intreaga strategie cadru vor constitui un nou drum spre asigurarea aplicarii depline a legislatiei europene anti-discriminare, care a intalnit prea multe obstacole si intarzieri. Drepturile fundamentale, nediscriminarea si sansele egale vor ramane principalele prioritati ale Comisiei."
European Women's Lobby este de parere ca, "in demersurile sale, Comisia Europeana ar trebui sa insiste si asupra egalitatii intre sexe prin politici, programe si legislatie. O mare provocare va fi sa demonstreze faptul ca <egalitate> nu inseamna <identitate> ci mai degraba se tine cont de diferente si diversitate pentru asigurarea tratamentului egal pentru toti".
Purtatorul de cuvant al comisiei europarlamentare pentru Ocuparea Fortei de Munca, conservatorul britanic Philip Bushill-Matthews a sustinut ca "Problema actuala a UE nu o reprezinta absenta unei dimensiuni sociale ci prezenta unei dimensiuni anti-sociale - o legislatie a ocuparii fortei de munca prea normativa care apasa asupra afacerilor si mentine circa 18 milioane de europeni in somaj. Simpla mentionare a sanselor egale nu ii va ajuta pe someri, decat daca este insotita de masuri concrete de realizare a lor".
Multe companii au integrat principiile sanselor egale in politicile lor de angajare, nu ca simplu exercitiu CSR, ci pentru ca au simtit ca pot profita de o asemenea forta de munca disponibila. De exemplu, Microsoft UK declara: "Cautam sa angajam forta de munca ce reflecta in general o comunitate diversa, avand in vedere ca pretuim contributia indivizilor indiferent de sex, varsta, stare civila, orientare sexuala, dizabilitati, nationalitate sau alte considerente non-profesionale. Compania nu va tolera discriminarea la locul de munca si urmareste sa asigure pretuirea sa fiecarui angajat, pentru ca fiecare sa aiba sansa de a contribui pe deplin la succesul companiei".
Declaratia misiunii de CSR a Manpower afirma ca "Scopul nostru este asigurarea de locuri de munca si pregatire profesionala pentru urmatoarele grupuri, in colaborare cu guvernele si organizatiile neguvernamentale, dupa caz:
somerilor pe termen indelungat;
persoanelor cu dizabilitati;
persoanelor decazute din drepturi;
victimelor dezastrelor;
victimelor exploatarii;
refugiatilor;
tinerilor.
In declaratia de principii a Orange se afirma, printre altele:
Luam toate masurile pentru a elimina conflictele de interese si practicile frauduloase.
Cream un mediu in care fiecare dintre noi poate beneficia de consiliere in probleme etice sau in situatii conflictuale.
Oferim conditii de angajare corecte, bazate pe competenta.
Cream un mediu de lucru in care sunt cultivate respectul reciproc, implicarea si increderea.
Politicile UE si principalele prevederi Politicile UE reflectate in actiunile propuse
Orientarile Comuniater pentru politica de Coeziune 2007 - 2013 Principalele axe prioritare urmarite sunt: -Cresterea atractivitatii Statelor Membre, a regiunilor si a oraselor prin imbunatatirea accesibilitatii, asigurand un nivel de adecvat pentru oferta de servicii si de o calitate corespunzatoare, asigurand in acelasi timp protectia mediului -Incurajarea inovarii, antreprenoriatului si extinderea economiei cunoasterii -Crearea mai multor de locuri de munca, imbunatatind adaptabilitatea lucratorilor si a intreprinderilor si cresterea investitiilor in capitalul uman Prin masurile propuse in cadrul POR sunt atinse toate prioritatile UE prevazute in acest document. A doua axa prioritara a POR vizeaza asigurarea unei conectivitati mai bune, a accesibilitatii regiunilor prin realizarea investitiilor in infrastructura regionala si locala de transport. Investitiile in infrastructura de sanatate, educatie si formare a adultilor, realizate prin a treia axa prioritara vor asigura permisele pentru a avea forta de munca bine calificata si sanatoasa. Modernizarea si dotarea ambulatoriilor urmaresc eficientizarea sistemului medical, aceste asigurand latura preventiva a serviciilor de sanatate, pe termen lung avand efecte pozitive asupra sanatatii fortei de munca. Investitiile pentru infrastructura educationala urmaresc cresterea calitatii si atractivitatii invatamantului profesional si tehnic. A patra axa prioritara a POR, respectiv consolidarea mediului de afaceri regional si local este in concordanta cu a doua prioritate din orientarile pentru politica de coeziune, deoarece vizeaza incurajarea microintreprinderilor, IMM-urilor si a activitatilor inovative. Carta Alba - Politica Europeana in materie de Transport - subliniaza importanta reabilitarii infrastructurii rutiere si importanta unui transport urban sigur si ecologic POR complementeaza prevederile acestei Carte si este in concordanta cu acestea avand in vedere ca investitiile realizate prin acest program vin in sprijinul dezvoltarii /modernizarii retelei de drumuri judetene si, de asemenea, vizeaza incurajarea investitiilor in modernizarea si imbunatatirea transportului urban prin intermediul planurilor integrate de dezvoltare urbana. "Politica de coeziune si orasele: contributia oraselor la cresterea economica si crearea de locuri de munca in regiuni" urmareste sa completeze si sa dezvolte "Orientarile strategice comunitare 2007-2013" prin intarirea dimensiunii urbane. Documentul contine o serie de sugestii adresate Statelor Membre pentru pregatirea programele finantate din Fondurile Structurale in perioada 2007-2013. Axa prioritara 1 "Dezvoltarea durabila a oraselorpotentiali poli de crestere" finanteaza proiecte integrate de dezvoltare urbana, programul fiind asadar in concordanta cu prevederile documentului European, prin reabilitarea strazilor si modernizarea transportului urban, prin sprijinirea dezvoltarii structurilor de afaceri si a mediului antreprenoriale prin furnizarea ajutorului financiar si a serviciilor de consiliere pentru IMM-uri, crearea infrastructuri necesare afacerilor si prin reabilitarea infrastructurii Romania - Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor Programul Operational Regional 2007 - 2013 Iunie 2007 152 sociale (centre de ingrijire a copiilor, centre pentru batrani si centre de asistenta pentru persoanele cu deficiente, centre pentru tineret, etc.) si achizitionarea de echipamente necesare pentru cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii (sisteme de supraveghere, etc.). Carta Europeana pentru IMM-uri solicita statelor membre sa intreprinda actiuni privind: educarea si formarea in domeniul antreprenoriatului, sprijinirea infiintarii de start-up-uri prin proceduri rapide si putin costisitoare, legislatie si regulamente mai bune, existenta competentelor specifice necesare, imbunatatirea accesului on -line, valorificarea avantajelor oferite de piata unica, reglementarea aspectelor privind domeniul financiar si al taxelor, intarirea capacitatilor tehnologice, valorificarea modelelor de e-business si dezvoltarea sprijinului de afaceri de inalta clasa, dezvoltarea unei reprezentari mai puternice a intereselor micilor intreprinzatori. A patra axa prioritara a POR sprijina activitati de consolidare a mediului de afaceri regional si local, prin finantarea structurilor de sprijinirii afacerilor si a micro intreperinderilor. Memorandumul Comun de Incluziune prevede o serie de prevederi pe care autoritatile romane ar trebui sa le aiba in vedere in domeniul incluziunii sociale: dezvoltarea unui sistem de servicii sociale de ingrijire la domiciliu si cresterea calitatii serviciilor oferite in institutiile rezidentiala, reducerea discrepantelor intre zonele urbane si cele rurale in acest domeniu, cresterea capacitatii sistemului rezidential de ingrijire pentru varstnici, promovarea unei politici coerente in domeniul familiei, dezvoltarea de masuri integrate pentru protectia copilului, incluziune sociala pentru persoanele cu dizabilitati si populatie roma Actiunile propuse prin axele prioritare 1 si 3sunt in concordanta cu angajamentele asumate de Romania in JIM prin sprijinirea infrastructurii de sanatate, servicii sociale, educatie.
Conform Capitolului IV - Principii al Regulamentului 1083/2006 al Consiliului privind prevederile generale pentru Fondul European pentru Dezvoltare Regionala, Fondul Social European si Fondul de Coeziune, Autoritatea de Management pentru POR trebuie sa se asigure ca operatiunile finantate prin Fondurile Structurale sunt conforme cu regulamentele nationale si comunitare in vigoare pe intreaga lor perioada de implementare. Regulamentele Comunitare includ regulamentele privind concurenta si achizitiile publice, protectia si imbunatatirea mediului si eliminarea inegalitatilor si promovarea egalitatii intre barbati si femei. Toate ariile de actiune ce vor fi implementate prin POR respecta reglementarile Comunitare si prevederile privind atingerea obiectivelor orizontale (dezvoltare durabila si egalitatea de sanse).
Dezvoltarea durabila
Dezvoltarea durabila este urmarita in toate actiunile prevazute in POR pentru ca protejarea mediului inconjurator reprezinta o problema fundamentala. Actiunile prevazute a fi implementate prin POR au o contributie semnificativa la dezvoltarea durabila a regiunilor. In primul rand, o infrastructura mai buna de transport contribuie la o rationalizare/fluidizare a traficului, drumurile de ocolire reducand nivelul poluarii din interiorul oraselor. De asemenea, introducerea mijloacelor de transport urban nepoulante au acelasi efect de reducere a poluarii din orase. Prin sprijinirea retehnologizarii liniilor de productie a microRomania intreprinderilor si start-up-urilor, se stimuleaza utilizarea pe o scara din ce in ce mai larga a tehnologiilor nepoluante ce vor duce pe termen lung la reducerea emisiilor de noxe. Actiunile din cadrul axei de reabilitare urbana sprijina dezvoltarea unor spatii curate si estetice, reabilitarea de zone abandonate reduce riscul aparitiei de focare de infectie din interiorul oraselor. De asemenea, vor fi luate masuri de reducere a efectelor investitiilor realizate prin POR asupra mediului, in conformitate cu recomandarile din Evaluarea Strategica de Mediu, realizata prin evaluarea ex-ante a programului. Un element important al dezvoltarii durabile il reprezinta asigurarea eficientei energetice si utilizarea durabila a energiei. Toate operatiunile care se adreseaza reabilitarii cladirilor vor lua in considerare eficienta energetica si, acolo unde este posibil, utilizarea energiei durabile va fi utilizata ca un criteriu pentru selectia proiectelor.
Egalitatea de sanse intre barbati si femei si nediscriminarea
Legislatia romana, in concordanta cu legislatia europeana in domeniu, garanteaza cetatenilor drepturi egale de a participa, fara discriminare, la viata economica si sociala. In conformitate cu art. 16 din Regulamentul Consiliului nr. 1083/2006 privind prevederile generale pentru Fondul European de Dezvoltare Regionala, Fondul Social European si Fondul de Coeziune, principiul egalitatii de sanse trebuie respectat pe tot parcursul implementarii fondurilor structurale si de coeziune, atat in faza de programare cat si in faza de implementare a programelor operationale. Programul Operational Regional, prin toate axele prioritare de dezvoltare, respecta principiul egalitatii de sanse si al nediscriminarii. Astfel, Autoritatea de Management pentru POR, prin "Fisele detaliate pe domenii de interventie" si prin Sistemul de Implementare al POR ia masurile necesare pentru a asigura accesibilitatea beneficiarilor, fara discriminare pe criteriu de sex, rasa, origine etnica, religie, varsta, dizabilitati sau orientare sexuala. In ceea ce priveste egalitatea de sanse intre femei si barbati, AM POR urmareste, pe baza indicatorilor de gen si in conformitate cu Strategia nationala in domeniul egalitatii de sanse intre femei si barbati : - Asigurarea participarii echilibrate a femeilor si barbatilor pe piata muncii - Asigurarea egalitatii de sanse in educatie si formare profesionala - Incurajarea femeilor antreprenori - Reconcilierea vietii profesionale cu viata de familie - Asigurarea participarii echilibrate a femeilor si barbatilor in procesul decizional. De asemenea, AMPOR are in vedere, la stabilirea componentei Comitetului de Monitorizare si a Comitetelor Regionale de Evaluare Strategica, o participare echilibrata a femeilor si barbatilor, precum si implicarea institutiilor guvernamentale si a ONG-urilor de profil in aceste comisii. POR acorda o atentie speciala grupurilor sociale defavorizate (de ex. populatia de etnie roma) prin includerea, in cadrul axei prioritare "Imbunatatirea infrastructurii sociale", a unor masuri de reabilitare si modernizare a centrelor sociale si a celor rezidentiale; se creeaza facilitati de acces la infrastructura creata pentru persoanele cu dizabilitati, precum si dotari cu echipamente specifice. De asemenea, POR acorda atentie problemelor de somaj din randul tinerilor si se adreseaza nevoilor specifice ale acestui grup prin imbunatatirea infrastructurii Romania - Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor Programul Operational Regional 2007 - 2013 preuniversitare si pentru educatie continua pentru a favoriza obtinerea unor rezultate educationale mai bune. Principiul egalitatii de sanse este un criteriu de selectie a proiectelor, iar potentialii beneficiari de asistenta financiara prin POR au obligatia sa demonstreze ca proiectele propuse nu contravin acestui principiu.
Concurenta si Ajutorul de Stat
Programul Operational Regional a fost elaborat tinand cont de prevederile Ghidului Comisiei privind regulile pentru ajutorul de stat. Prevederile din articolele 87 si 88 din Tratat in ceea ce priveste concurenta si ajutorul de stat sunt respectate. Orice sprijin public trebuie sa respecte regulile procedurale si materiale in vigoare aplicabile ajutorului de stat, aplicabile la data acordarii ajutorului. Actionand in conformitate cu competentele stabilite prin legislatia nationala, Consiliul Concurentei, (autoritatea35 nationala pentru ajutorul de stat), a sprijinit Autoritatea de Management pentru POR si Organismele Intermediare in ceea ce priveste regulile de aplicare a ajutorul de stat si ofera in continuare consiliere operationala, inclusiv in procesul de elaborare normativa si administrativa a domeniilor la aplicabilitate pentru ajutorul de stat. Consiliul Concurentei, care indeplineste rolul de Punct de Contact in problematici privind ajutorul de stat intre Comisia Europeana si autoritatile romane pe de-o parte, si intre autoritatile de stat furnizoare de ajutor de stat si beneficiar pe de alta parte, va asigura respectarea stricta a cerintelor de notificare. Pentru operatiunile care intra sub incidenta reglementarilor privind exceptarea in bloc se vor furniza toate informatiile necesare solicitate. Notificarea masurilor de ajutor de stat, respectiv informatiile privind operatiunile ce intra sub incidenta exceptarilor in bloc vor fi transmise Consiliului Concurentei spre consultare. In acelasi timp, Consiliul Concurentei va transmite aceste notificari / informatii Comisiei Europene, prin intermediul Reprezentantei Permanente a Romaniei la Uniunea Europeana. Autoritatile, furnizorii de ajutor de stat, precum si beneficiarii de ajutor de stat sunt obligati sa puna la dispozitia Consiliului Concurentei toate informatiile solicitate in vederea transmiterii lor la Comisia Europeana. In cazul operatiunilor pentru care finantarea publica se constituie in ajutor dar nu intra sub incidenta categoriilor mentionate anterior (ex. de minimis) autoritatile relevante vor asigura conformitatea cu regulile si procedurile privind ajutorul de stat. In perioada de programare, schemele elaborate de institutiile furnizoare de ajutor de stat vor fi transmise Comisiei Europene, ori de cate ori regulile CE solicita o aprobare ex-ante a Comisiei. Obligatiile specifice privind notificarea individuala a schemelor de ajutor de stat vor fi respectate. Consiliul Concurentei coopereaza cu autoritatile, alti furnizori de ajutor de stat si beneficiari si le ofera sprijin in scopul implementarii adecvate a acquis-ului comunitar. Autoritatea de Management va avea deplina responsabilitate in a asigura conformitatea cu reglementarile privind ajutorul de stat. Implementarea efectiva a Fondurilor Structurale este in responsabilitatea Autoritatii de Management. Clarificarile cerute solicitantilor, sprijinul acordat, precum si prevederile contractelor de finantare vor asigura faptul ca solicitantii 35 Legea Nr. 21/1996, privind concurenta, republicata si Legea Nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, republicata, inteleg limitarile asistentei acordate si vor avea suficiente informatii care sa evidentieze problemele care pot aparea precum si obligatii ce decurg din acest fapt. Procedurile elaborate vor asigura ca regulamentele in domeniul ajutorului de stat vor fi respectate in procesul de certificare si verificare al cererilor de plata si la efectuarea verificarilor ad - hoc. Rapoartele Anuale de Implementare ale Programului Operational vor detalia masurile luate pentru a asigura conformitatea tuturor operatiunilor cu reglementarile in domeniul ajutorului de stat in ceea ce priveste excluderilor in bloc (referitoare la: IMM-uri, ocupare, training SGEI si investitii regionale transparente de ajutor de stat), regulile "de minimis", sau alte tipuri de ajutor de stat in conformitate cu obligatiile de notificare (ca de exemplu: cercetare, ajutor de stat pentru dezvoltare / inovare, ajutor de stat regional, capital de risc, ajutorul pentru mediu). In plus, informatiile solicitate de Comisie si de Organizatia Mondiala a Comertului privind schemele de ajutor de stat, ajutoare de stat individuale sau "de minimis" vor fi furnizate in concordanta cu regulile aplicabile.
Achizitii publice - MFP
Achizitiile publice din toate contractele finantate prin Fonduri Structurale si de Coeziune, precum si din co-finantarea nationala aferenta se vor realiza in conformitate cu legislatia UE, cea nationala primara si secundara privind implementarea prevederilor UE referitoare la achizitiile publice.
Pentru asigurarea coerentei cu reglementarile UE privind achizitiile publice, autoritatile romane au transpus directiva CE/17/2004 si CE/18/2004 prin adoptarea Legii 337/2006 pentru aprobarea OUG 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii. A fost adoptata, de asemenea, si legislatia secundara. Aceasta legislatie ia in considerare prevederile Comunicarii Comisiei privind concesiunile conform Legii comunitare din 29 aprilie 2000 si a celei privind legea comunitara in domeniul contractelor care se supun prevederilor directivei din domeniul achizitiilor publice din data de 1 august 2006. Pentru a intari prevederile legale, a fost infiintata, Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice (A.N.R.M.A.P.). Acest organism are rol in elaborarea strategiei de achizitii publice, asigurarea unui cadru coerent si armonizat cu acquis-ul comunitar, monitorizarea, analizarea, evaluarea si supervizarea metodelor utilizate pentru acordarea contractelor de achizitii publice, consilierea metodologica dezvoltarii capacitatii autoritatilor de contractare implicate in activitatile de achizitii publice. ANRMAP a creat cadrul pentru metodologiile de achizitii publice si oferirea de consiliere si sprijin. Toate contractele de achizitii publice vor fi atribuite in conformitate cu legislatia nationala armonizata. Principiile care vor fi aplicate in toate contractele sunt: nediscriminarea, tratament egal, recunoastere reciproca, transparenta, proportionalitate, utilizare eficienta a fondurilor si asumarea raspunderii.
Procedura pentru a atribuirea unui contract de achizitii publice poate fi licitatie deschisa si/sau restransa. Dialogul competitiv, negocierea directa sau cererea de oferta, acordul cadru, licitatia electronica si sistemul de achizitii dinamice pot fi utilizate in atribuirea unui contract de achizitii publice in conformitate cu prevederile legale, doar ca exceptie. Inspectoratul General pentru Comunicare si Tehnologia Informatie este operatorul pentru sistemul electronic pentru achizitii publice (ESPP).
Contractele sunt publicate in ESPP, in presa centrala si, in Jurnalul Oficial al Comunitatii Europene, in cazul in care este relevant, si in conformitate cu directivele comunitare. Criteriile de eligibilitate si selectie fac referire la situatia personala, abilitatea de a exercita activitatea profesionala, situatia economica si financiara, capacitatea profesionala si / sau tehnica, asigurarea calitatii, standarde de mediu. Criteriile de atribuire sunt: cea mai profitabila oferta economica sau, in mod exclusiv, pretul cel mai mic.
ANRMAP ofera training, cursuri si seminarii pentru principalii achizitori de la nivel central si local, inclusiv institutiilor implicate in gestionarea Fondurilor Structurale si de Coeziune si a beneficiarilor.
Mecanismul de control ex-ante a sistemului de achizitii publice a devenit functional prin OUG 30/2006 si Decizia guvernamentala 942/2006 pentru aprobarea normelor metodologice pentru OUG 30/2006. In acest sens, unitatea de Coordonare si Verificare a Achizitiilor Publice (UCVAP) din cadrul Ministerului Economiei si Finantelor a fost desemnat organismul responsabil pentru asigurarea verificarii ex-ante a procedurilor de achizitii publice, inclusiv celor derulate prin programe finantate din Fondurile Structurale si de Coeziune
UCVAP lucreaza impreuna cu ANRMAP, Autoritatile de Management si cu alte institutii publice cu activitate in domeniul achizitiilor publice.
In vederea imbunatatirii calitatii sistemului de achizitii publice si asigurarea corelarii cu legislatia nationala in domeniu, MEF, prin structurile specializate de la nivel central si teritorial, verifica procesul de atribuire a contractelor, pe baza analizelor de risc si pe baza selectiva. Pentru a indeplini activitatea de verificare UCVAP va desemna observatori in toate stadiile procedurii de achizitii publice. Observatorii vor intocmi rapoarte de activitate si in cazul in care sunt constatate nereguli in aplicarea procedurii vor emite o opinie consultativa. Opinia va fi trimisa ANRMAP precum si autoritatilor ierarhice superioare autoritatii contractante. In cazul proiectelor finantate din Fonduri Structurale si de Coeziune opinia si rapoartele de activitate sunt transmise autoritatii de management in cauza.
Autoritatea contractanta are responsabilitatea deciziilor luate in timpul procesului de atribuire a contractului de achizitii publice. Deciziile luate de autoritatea contractanta sunt transmise ANRMAP si UCVAP.
Mecanismul stabilit pentru procedura de verificare ex-ante, ca parte a intregului sistem de gestionare a Fondurilor Structurale si de Coeziune asigura eficienta si eficacitatea utilizarii fondurilor prin garantarea conformitatii cu procedurile de achizitii publice cu legislatia nationala si directivele europene.