|
Organizatia Statelor Americane (Organisation of American States[i])
In aprilie 1948, 21 de state de pe continentul american s-au intalnit la Bogota, Columbia, pentru a adopta Carta Organizatiei Statelor Americane.
Inceputul secolului al XIX-lea a marcat pentru popoarela Americii Latine, trecerea de la colonialism la independenta, de unde au evoluat catre solidaritatea paracontinentala.
Paternitatea organizarii relatiilor interamericane este atribuita de majoritatea specialistilor lui Simon Bolivar, care in 1826 a convocat Congresul din Panama in vederea crearii Confederatiei Republicilor Americane. Altii vad pe adevaratii precursori in persoana lui San Martin, Bernardo Monteguado si Henry Clay. Bolivar a fost presedintele Columbiei, eliberatorul Ecuadorului, Venezuelei, Perului de sub dominatie spaniola.
In 1818 in plin razboi de eliberare, Bolivar vorbea de "pactul american care va forma din toate republicile noastre un corp politic".
In 1890 are loc prima Conferinta Internationala a Statelor Americane care a avut loc la Washington, marcand momentul trecerii de la hispano-americanism la panamericanism prin infiintarea Uniunii Internationale a Republicilor Americane, predecesoarea actualei Organizatii.
Asadar, pana la al Doilea Razboi Mondial, ca urmare a Conferintei din 1890 a functionat Uniunea Internationala a Republicilor Americane, pentru ca dupa al Doilea Razboi Mondial dorindu-se instituirea unui sistem de securitate colectiva sa se incheie Tratatul de la Rio.
Principiile care guverneaza organizatia au strabatut istoria cooperarii regionale datand din secolul al XIX-lea si se bazeaza pe principiile dreptului international.
OSA are 35 de membri, sediul la Washington, limbile oficiale fiind engleza, spaniola, franceza si portugheza.
Scopurile OSA privesc apararea democratiei, prin supravegherea si monitorizarea alegerilor ; apararea drepturilor omului, prin intermediul Comisiei inter-americane a drepturilor omului si a Curtii inter-americane a drepturilor omului ; promovarea pacii si securitatii, prin intermediul unor misiuni speciale ale OSA de supraveghere a pacii in Nicaragua, Surinam, haiti si Guatemala ; dezvoltarea comertului prin colaborarea cu Banca pentru dezvoltare Inter-Americana si Comisia Economica a natiunilor Unite pentru America Latina si Caraibe in vederea crearii unei zone libere ; prevenirea problemelor privind saracia, drogurile si coruptia etc.
Structura OSA asa cum a fost ea stabilita prin protocolulu de la Buenos Aires din 1970 care a modificat Carta cuprinde o serie de organe principale direct interesate in aducerea la indeplinire a obiectivelor inscrise in Carta. Astfel,: Adunarea Generala, are o competenta generala si cuprinde toate statele membre reunind o data pe an pe ministrii afacerilor externe ai statelor membre.
Consiliul Permanent, este alcatuit din reprezentantii tuturor statelor membre cu rangul de ambasador si are competenta in rezolvarea problemelor de natura politica si administrativa incredintate de Adunarea Generala, reunindu-se regulat. Presedentia Consiliului este detinuta de un stat membru pentru o perioada de trei luni in ordinea alfabetica a alfabetului spaniol.
Consiliul permanent inter-american pentru integrare a fost creat pentru dezvoltarea si promovarea economiilor si combaterea saraciei in statele membre.
Acestor organe li se adauga o serie de organisme subsidiare impartite pe comisii, comitete si departamente dintre care exemplificam : Comitetul Interamerican Juridic; Comisia Inter-americana pentru drepturile omului si Curtea inter-americana a drepturilor omului, Comisia inter-americana de control asupra drogurilor; o serie de institutii specializate in domeniul sanatatii, agriculturii, istoriei etc.
Secretariatul condus de un Secretar General are in componenta sa departamente si birouri cu activitate specifica compartimentului pe care-l reprezinta, precum Biroul relatiilor externe, Departamentul relatiilor cu publicul, Biroul afacerilor culturale, Departamentul pentru promovarea democratiei etc.
Asociatia Statelor din Sud - Estul Asiei (Association of Southeast Asian Nations[ii])
Asociatia Statelor din Sud - Estul Asiei (ASEAN) a fost infiintata la 8 august 1967 la Bangkok, prin Declaratia de la Bangkok, de catre cinci state membri originari, respectiv, Indonezia, Malaezia, Filipine, Singapore si Tailanda.
Asa cum rezulta din dispozitiile Cartei ASEAN, organizatia are ca obiective principale :
accelerarea cresterii economice, a progresului social si a dezvoltarii culturale in regiune ;
promovarea pacii si stabilitatii in regiune prin respectarea normelor de drept si a justitiei in relatiile dintre state,
promovarea si respectarea principiilor inscrise in Carta Organizatiei Natiunilor Unite.
In realizarea scopurilor pentru care a fost creata organizatia se ghideaza dupa urmatoarele principii stabilite la primul Summit al ASEAN din 1976 si anume:
respectul mutual pentru independenta, suveranitatea, egalitatea, integritatea teritoriala si identitatea nationala a tuturor natiunilor ;
dreptul fiecarui stat de a-si conduce singur interesele fara vreun amestec din afara ; neamestecul in treburile interne ale statelor ;
solutionarea diferendelor pe cale pasnica ;
renuntarea la amenintare sau folosirea fortei si cooperarea efectiva intre statele membre.
In domeniul cooperarii politice, Organizatia promoveaza pentru mentinerea pacii si securitatii in zona dialogul politic si cooperarea regionala bazata pe principiile increderii, respectului mutual, cooperarii si solidaritatii, principii care constituie temelia comunitatii Statelor din Sud - Estul Asiei.
In domeniul cooperarii economice in perioda care a urmat constituirii organizatiei si pana in 1992 cand a avut loc Summit-ul ASEAN din Singapore, nu s-au inregistrat cresteri semnificative in materia comertului, insa de la momentul 1992 s-a creat o schema de comert liber intre statele membre realizandu-se o Zona de liber schimb ASEAN pentru eliminarea berierelor tarifare in vederea cresterii economice, eficientei, productivitatii si competitivitatii statelor membre.
In 1995 cu ocazia Summit-ului de la Bangkok s-a adoptat Agenda Marii Integrari Economice, care includea accelerarea programelor concepute in 1992.
In 1997 liderii ASEAN au adoptat ceea ce s-a numit Viziunea ASEAN 2020, care inseamna pentru organizatie un Parteneriat pentru o Dezvoltare Dinamica printr-o reala integrare economica in regiune. Din 1992 si pana in prezent organizatia a reusit sa realizeze cooperarea economica in domeniile comertului, investitiilor, industriei, serviciilor, finantelor, agriculturii, dorestier, energiei, transporturilor si comunicatiilor, proprietatii intelectuale si turismului prin intermediul unei lungi serii de Planuri de actiune.
In planul relatiilor internationale ASEAN si-a propus tot in 1997 ca organizatia sa joace un rol important in cadrul comunitatii internationale prin promovarea intereselor statelor membre.
In structura organizatiei intra Intalnirea Sefilor de Stat si de Guvern care se reuneste anual, Intalnirea Ministeriala ASEAN, alcatuita din ministrii afacerilor externe reunindu-se de asemenea anual, 29 de comitete si 122 de grupuri de lucru, precum si secretariatul condus de un Secretar General ales pentru un mandat de cinci ani, dar si un mare numar de organisme specializate pentru diferite domenii de interes.