Ministerul Apararii Nationale (MApN)

Ministerul Apararii Nationale (MApN) - www.mapn.ro; OUG nr 14/2001

Art 30 alin  (2), ( 3) si (4) din OUG nr 14/2001 privind organizarea si functionarea MApN prevede ca acest Minister are in subordine/coordonare unu numar de institutii. Situatia acestor institutii si resursele bugetare pentru anii 2004 si 2005 este urmatoarea:

Mii lei

*Conform prevederilor legale, Regia autonoma Compania Romana de Aviatie "ROMAVIA" poate beneficia de subventii alocate Ministerului Apararii Nationale in bugetul anual, intr-un subcapitol de cheltuieli distinct, pentru finantarea unor cheltuieli legate de executarea de zboruri in folosul protocolului de stat.

Prin OUG nr 17 din 9 martie 2005 pentru stabilirea unor masuri organizatorice la nivelul administratiei publice centrale, s-a prevazut infiintarea, in subordinea MApN, a Oficiului National pentru Cultul Eroilor. Ordonanta a stabilit ca organizarea si functionarea Oficiului urmeaza sa fie reglementata prin HG.

La MApN au fost evaluate/documentate mai in detaliu urmatoarele aspecte:

a) Baza materiala

Directiei pentru Relatii Publice a Ministerului i-a fost solicitata urmatoarea informatie de interes public: "Care sunt cladirile si terenurile de pe raza municipiului Bucuresti in care functioneaza institutii aflate in componenta/subordinea/coordonarea/sub autoritatea MApN, altele decat subunitatile/unitatile/marile unitati operative ori comandamentele acestora". Datele furnizate de MApN sunt cuprinse in tabelul de mai jos:

Documentarea sub acest aspect s-a facut pentru a oferi o imagine cat mai sugestiva asupra patrimoniului in cladiri si terenuri de care dispune un important minister din Romania. O evaluare chiar si sumara a situatiei comunicate de MApN sugereaza necesitatea ca Guvernul sa faca/sa dispuna un inventar complet al patrimoniului imobiliar al principalelor ministere/institutii din subordine. Se impune de asemenea o analiza cu privire la utilizarea cat mai rationala a acestui patrimoniu. Reorganizarile succesive, foarte frecvente, care au avut loc la nivelul administratiei publice centrale in ultimii 15 ani au fost de natura sa faca dificila o evidenta foarte precisa a acestui patrimoniu cuprinzand mii de "repere" si valorand sute de mii de miliarde de lei. In aceste conditii, si utilizarea cat mai eficienta a acestui patrimoniu nu putea sa se faca decat cu mare dificultate. Cazul MApN - cu deosebire in urma amplului proces de "reorganizare si restructurare a armatei" - este unul dintre cele mai semnificative din acest punct de vedere. Pe timpul documentarii studiului, unele dintre informatiile incomplete comunicate de Directia Domenii si Infrastructuri (DDI) a MApN au sugerat ca inclusiv la nivelul Ministerului evidentele patrimoniului imobiliar sunt deficitare. Astfel unul dintre autorii studiului a constatat ca din situatia comunicata de MApN lipsea unul dintre imobilele despre care acesta stia ca apartine MApN din chiar firma instalata la intrarea in institutie, firma precizand in clar denumirea unei anumite Sectii a MApN. Explicatia DDI, dar si a Directiei de Informatii Militare (DIM) a fost ca in localul respectiv functioneaza o structura care "nu este libera la publicare" - pe care cele doua Directii au indicat-o ca fiind una si aceeasi cu cea inscrisa pe firma institutiei. In raspuns s-a mai precizat ca "in garnizoana Bucuresti mai exista imobile in care functioneaza structuri care nu sunt libere la publicare". Autorul acestei sectiuni a studiului s-a interesat care a fost actul normativ/decizia prin care s-a stabilit ca informatiile respective sa fie categorisite - impropriu, de altfel - drept informatii "care nu sunt libere la publicare". DIM a indicat doua paragrafe din Legea liberului acces la informatiile de interes public, respectiv din OUG nr 14/2001. In fapt, daca informatiile ar fi fost intr-adevar clasificate, raspunsul DIM ar fi trebuit sa indice o HG sau decizia "conducatorului persoanei juridice", dupa cum acele informatii au fost clasificate drept informatii "secrete de stat" respectiv informatii "secrete de serviciu" (art 22 alin 2, respectiv art 31 alin 1 ale Legii nr 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate). In concluzie, explicatiile celor doua Directii sugereaza mai degraba o evidenta deficitara a imobilelor care apartin MApN decat preocuparea pentru protectia unor informatii clasificate. Aceasta concluzie reiese inclusiv din imprejurarea ca la intrarea in institutia amintita era/este instalata "firma" cu denumirea in clar a acesteia. Un exemplu care indica de asemenea nevoia unei evaluari atente cu privire la eficienta utilizarii patrimoniului imobiliar public este cel al destinatiei unei bune parti din imobilul MApN situat in strada Prof Grigore Cobalcescu nr 2 (astfel cum aceasta rezulta din firmele instalate la intrarea in imobil): Asociatia Nationala a Veteranilor de Razboi, Asociatia Invalizilor de Razboi din Romania, Federatia Sindicatelor Libere ale Salariatilor Civili din MApN, Asociatia Ofiterilor de Geniu, Constructii si Cai Ferate de Rezerva si din Retragere. 

b) Alocatii bugetare pentru unele institutii din subordinea MApN

b.1) Prin comparatie cu alocatiile bugetare pentru intreaga activitate sportiva din Romania (1,75 de mii de miliarde de lei, in anul 2005), autorii studiului considera ca fiind excesiva alocarea sumei 236,7 de miliarde de lei pentru Clubul Sportiv Central al Armatei "Steaua". De asemenea, se apreciaza ca inadecvata atribuirea acestor alocatii din bugetul MApN. Clubul Sportiv al Armatei, si oricare alt club sportiv din Romania, ar trebui sa aiba acces la alocatii bugetare exclusiv prin autoritatea competenta in domeniu (in prezent, Agentia Nationala pentru Sport), in conditiile unor criterii si mecanisme care sa stimuleze intr-o masura cat mai mare o competitie cat mai corecta a performantelor (pentru mai multe detalii in aceste sens se poate vedea sectiunea II.1.2.9 - ANS). Aceleasi observatii se impun si cu privire la  Asociatiile Sportive "Armata" Oradea si Targu Mures.

Sugeram scoaterea acestor cluburi de sub tutela MApN, atat financiar cat si logistic (baze de antrenament, stadioane etc).

b.2) De asemenea, chiar si numai prin comparatie, se considera ca valoarea alocatiilor bugetare pentru Muzeul Aviatiei sunt excesive - 67 de miliarde de lei in 2004, respectiv 100 de miliarde in 2005. Aceste sume sunt considerate excesive mai ales prin comparatie cu cele alocate Muzeului National de Istorie (300,7 miliarde in 2004 si 132 miliarde in 2005), Muzeul de Arta al Romaniei (76 de miliarde in 2004), dar chiar si cu principalul Muzeu al Armatei - Muzeul Militar National (21,5 miliarde in 2004, respectiv 27,6 miliarde in 2005).

b.3) La data documentarii, in subordinea MApN functionau cercuri militare in urmatoarele localitati: Arad, Alba Iulia, Bacau, Baia Mare, Basarabi, Beius, Barlad, Bistrita, Botosani, Brad, Braila, Brasov, Bucuresti, Buzau, Caracal, Caransebes, Campulung Muscel, Constanta, Cluj Napoca, Craiova, Curtea de Arges, Dej, Deva, Fagaras, Focsani, Galati, Husi, Iasi, Ineu, Lunca de Sus, Lugoj, Miercurea Ciuc, Mihail Kogalniceanu, Mangalia, Medias, Medgidia, Oradea, Odorheiul Secuiesc, Pitesti, Piatra Neamt, Ploiesti, Ramnicu Sarat, Ramnicu Valcea, Roman, Satu Mare, Sfantu Gheorghe, Sibiu, Simleul Silvaniei, Slatina, Slobozia, Tecuci, Timisoara, Targoviste, Targu Jiu, Targu Mures, Topraisar, Turda, Tulcea, Vaslui si Zalau. Avand in vedere procesul amplu de restructurare a armatei din ultimii anii, se recomanda conducerii MApN sa analizeze oportunitatea functionarii in continuare a cercurilor militare in toate localitatile amintite, in multe dintre ele efectivele militare fiind in prezent sensibil mai mici decat la data infiintarii acestor institutii.