|
|
|
Influenta noii Constitutii Europene asupra statelor asociate si viitoare membre ale Uniunii Europene
Constitutia Europeana are evident o influenta majora si asupra statelor in curs de aderare care trebuie sa ratifice la randul lor prin referendum national, inainte de a intra in vigoare, aceasta Constitutie.
Trebuie mentionat ca Uniunea Europeana include racordarea la nivelul legislativ, la normele existente in interiorul ei, pentru ca in vederea unei compatibilizari eficiente statele membre trebuie sa adere intru totul la normativismul Uniunii. Aceasta inseamna ca Uniunea Europeana nu are in vedere decat o mai buna corelare a politicii interne si de politica externa pentru a se prezenta ca un organism unitar solid si bine inchegat.
Romania si Bulgaria ca state care urmeaza sa semneze in scurt timp tratatul de aderare, au fost invitate la diferitele sumituri sa-si exprime parerea cu privire la Uniunea Europeana si-n acest timp sa faca propunerile necesare pentru Constitutia Europei unite. Acest lucru se intampla si in Turcia si Croatia, tari care au inceput recent negocierile de aderare. Se doreste in acest fel ca sa nu fie intinata in nici un fel suveranitatea nationala a acetor state, ele fiind invitate sa-si exprime parerea, tocmai pentru a fi parte din acest proces profund a transformarii Uniunii Europene.
Hotararea in acesta privinta a fost si opinia marilor puteri ale Europei care au considerat ca statele in curs de aderare trebuie sa beneficieze de conditiile egale de manifestare cu statele fondatoare, fara a mai exista membri de drept si de fapt a Uniunii.
Asigurarea drepturilor pentru minoritatile nationale, garantiile cu privire la respectarea indentitatii culturale si spirituale, crearea participarii la actul decizional pentru toate statele membre sau ca viitoare membre ale Uniunii Europene nu inseamna decat certificarea ideii ca ridicarea la rang de politica oficiala a conceptului de unitate in diversitate nu reprezinta o utopie ci realitatea pura.
S-a spus ca legile fundamentale ofera respect fata de suveranitatea nationala a tuturor statelor, inclusiv a celor in curs de aderare in propotie egala[1].
Chiar daca la vot statele care n-au ratificat tratatul de aderare nu s-au putut exprima, s-a considerat ca trebuie ca ele sa aiba drept sa se exprime in conturarea Constitutiei Europene pentru a avea astfel certitudinea ca nu sunt marginalizate sau izolate intr-un continent care se doreste a fi din ce in ce mai unitar in actiune si decizii.
Putem vorbi astfel de incercarea de a face din Uniunea Europeana un organism cat mai viabil, cat mai functional asezat pe baze solide si sprijinit pe o lege fundamentala unitar recunoscuta.
S-a promovat ideea evitarii antinomiei (drept colectiv-obligatii individuale) nu numai la nivel conceptual ci si practic prin intermediul prevederilor normative.
Se cuvine a fi precizat si feptul, ca Uniunea Europeana trebuie sa creeze in randul populatiilor din tarile in curs de aderare raportul psihologic si emotional pentru a se accepta costurile aderarii, sacrificiile procesului de aderare, prin implementarea unei mentalitati de respect fata de suveranitatea fiecarui stat[2].
