Serviciile agroturistice

Serviciile de Promovare si Comunicare

Principiul de baza in desfasurarea acestor servicii il constituie centrarea demersurilor asupra asteptarilor turistilor, grija de a le comunica o imagine exacta a destinatiei si de a stabili un dialog permanent cu acestia cu scopul de a-i fideliza. Comunicarea nu va consta numai in transmiterea unei imagini care ar putea sa atraga turistii, aceasta imagine trebuie sa fie exacta pentru ca realitatea sa poata sa fie la inaltimea asteptarilor sau chiar sa le depaseasca.

Aceste servicii trebuie sa acopere  si furnizarea unui sistem de rezervare: datorita caracterului dispersat al produsului agroturistic din zonele rurale, turistii potentiali pot intampina anumite greutati in efectuarea rezervarilor. Este foarte posibil ca fermele/pensiunile agroturistice sa nu dispuna de permanenta telefonica. In numeroase destinatii agroturistice europene, grupurile de pensiuni/ ferme utilizeaza un sistem de transfer astfel incat sa nu piarda nici un client.

Serviciile de primire, orientare si informare

Furnizorii de servicii agroturistice trebuie sa procedeze astfel incat turistii sa se simta ca acasa intr-o anumita destinatie, sa fie informati despre toate posibilitatile ce le stau la indemana pentru a beneficia de un sejur de calitate. Acest factor joaca un rol esential in realizarea obiectivelor strategice, precum cresterea duratei sejurului sau cresterea incasarilor pe persoana sau de ce nu a probabilitatii unui nou sejur.

Este prin urmare necesar ca aceste servicii sa acopere difuzarea unei bune documentatii catre turisti. Odata turistii sositi, materialele de informare pe care le primesc trebuie sa privilegieze utilitatea practica mai degraba decat proiectarea unor visuri. Calitatea acestor materiale consta in mai mult in eficacitate decat in aparenta (imagine).

Tot in cadrul acestor servicii de primire, orientare si informare a turistilor, furnizorii de servicii agroturistice ar trebui sa acorde o atentie marita sistemului de semnalizare-indicatoare. Proasta semnalizare este una din principalele surse de reclamatii a turistilor din mediul rural. O problema este desigur ca autoritatea responsabila cu semnalizarea nu este intotdeauna si un partener activ al furnizorilor de servicii agroturistice. Promovarea unei dezvoltari durabile a agroturismului, inseamna ca semnalizarea sa fie considerata si tratata de o maniera sistematica iar prezenta unor panouri indicatoare de-a lungul voiajului prin arealul respectiv apare ca evidenta.

Utilizarea tehnicilor moderne de informare si comunicare este un principiu de considerat in realizarea acestor servicii. Patrunderea tehnologiilor moderne de difuzare a informatiilor nu este decat la debutul sau in ariile rurale. Totusi trebuie avut in vedere ca ariile rurale, fermele agroturistice vor trebui sa raspunda asteptarilor clientilor si in acest domeniu.

Serviciile de cazare

Serviciile de cazare reprezinta, alaturi de cele de transport, alimentatie si agrement una dintre prestatiile de baza solicitate de turist si totodata un factor important de diferentiere si stimulare a cererii agroturistice contribuind in mod hotarator la prezenta turistilor in zona respectiva. Serviciul de cazare reprezinta activitatea de utilizare a structurii de primire turistice cu functiuni de cazare turistica[1] in vederea asigurarii innoptarii si odihnei turistilor, pe o anumita durata de timp, in baza unor tarife determinate, diferentiate in functie de gradul de confort oferit si de perioada din an (sezonalitate) in care sunt solicitate.

Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice, avand o capacitate de cazare de pana la 10 camere, totalizand maximum 30 de locuri in mediul rural, si pana la 20 de camere in mediul urban, functionand in locuintele cetatenilor sau in cladiri independente, care asigura in spatii special amenajate cazarea turistilor in conditiile de pregatire si servire a mesei.

Pensiunile agroturistice sunt pensiunile turistice care pot asigura o parte din alimentatia turistilor cu produse din productia proprie.

Pensiunile agroturistice se clasifica dupa caracteristicile constructive, amplasament, calitatea lor si complexitatea dotarilor si diversitatea serviciilor pe care le ofera. Asa de exemplu, la ora actuala in tara noastra, pensiunile agroturistice sunt clasificate in cinci categorii de confort, numerotate de la 1 la 5; cele cu 5 margarete au gradul de confort cel mai ridicat si invers.

Intrucat aproape jumatate din timpul efectiv de vacanta al turistului este cheltuit in incinta structurii de cazare, este foarte important, pentru calitatea experientei traite de catre turist intr-o anumita arie agroturistica, ca acest serviciu de cazare sa raspunda sau sa depaseasca asteptarile sale. Tendintele pietei indicate de anumite studii europene arata ca turistii din arealele agroturistice asteapta:

o gama larga de tipuri de unitati de cazare (ferme, pensiuni, exploatatii, locuri de campare);

pentru fiecare tip de unitate de cazare, un anumit tip de confort si echipamente care evolueaza ca si calitate;

de preferinta, cazare intr-un cadru cu o arhitectura atragatoare ce reflecta patrimoniul rural al regiunii, in ceea ce priveste conceptia si decorul.

Acest lucru inseamna promovarea acelor unitati de cazare ce nu defigureaza peisajul, bazate pe restaurarea unor edificii vechi. Implantarea de noi unitati de cazare - pensiuni, moteluri - in areale de o mare valoare naturala (fauna, flora, peisaj) a pus nenumarate probleme in foarte multe bazine agroturistice din Europa. In anumite areale agroturistice ale Europei exista o politica restrictiva referitoare la noile constructii, accentul punandu-se pe viabilitatea cladirilor existente si a sanselor ca acestea sa furnizeze servicii de calitate. O asemenea politica prezinta de asemenea avantaje pentru mediu.

Exista de asemenea exemple referitoare la furnizarea de asistenta in domeniul conceperii decoratiunilor pentru fermele si pensiunile agroturistice: servicii de arhitectura furnizate cu scopul asigurarii respectarii stilului local si utilizarii materialelor autentice locale.

Zonele agroturistice trebuie sa raspunda nevoilor turistilor referitoare la cazare si sa surprinda oportunitatile privind calitatea si diferitele tipuri de cazare (pensiune, ferma, spatiu de campare etc) : amatorii de agroturism cauta o primire calduroasa, un caracter si o atmosfera de tara, dar de asemenea un nivel de confort din ce in ce mai ridicat.

Evolutia structurilor de primire turistica

Tabelul nr. 5.2.

Sursa: Statisticile C.N.S.

(* Pensiuni turistice rurale si urbane

(** Pensiunile agroturistice s-au inregistrat statistic incepand cu sfarsitul trimestrului III 1994

Tabelul nr.5.3:

Unitatile de cazare turistice pe categorii de confort in anul 2002

Sursa: Turismul Romaniei - Breviar Statistic, C.N.S., 2003

Importanta serviciilor de cazare este evidenta pentru formularea deciziei de cumparare a unui anumit pachet de servicii turistice.Referitor la acest aspect putem evidentia existenta unor zone, de altfel deosebit de bogate in obiective turistice, dar care raman in afara interesului turistilor datorita echiparii necorespunzatoare sau lipsei unor conditii minime de cazare, si zone, mai putin dotate din punct de vedere al resurselor, dar solicitate de catre turisti pentru confortul pe care il ofera. Cunoasterea acestui aspect al relatiei turism - structura de cazare are o deosebita valoare pentru identificarea potentialului de dezvoltare al pensiunilor agroturistice.

Competitivitatea cazarii, ca element al pachetului turistic este determinata atat de factori materiali, obiectivi ca:[2]

existenta unor spatii adecvate si a dotarilor necesare asigurarii odihnei si igienei turistului;

existenta unor spatii special amenajate pentru primirea turistilor, organizarea unor intalniri cu prieteni si de afaceri;

calificarea personalului;

curatenia;

confortul.

precum si de anumiti factori subiectivi:

ambianta;

nivelul clientelei;

personalitati ce au vizitat unitatea;

istoria si povestea unitatii.

Serviciile de alimentatie

Alimentatia reprezinta una dintre laturile importante ale servirii turistice care, desi indeplineste o functie de baza, nu este obligatoriu prezenta in toate pensiunile agroturistice. Odata introdusa in pachetul agroturistic, calitatea si originalitatea acestei componente, influenteaza continutul si atractivitatea ofertei cu implicatii asupra dimensiunilor si orientarii fluxurilor turistice.

Descoperirea specialitatilor culinare, a alimentelor traditionale locale din arealele agroturistice poate constitui o experienta originala pentru turisti. Prin intermediul acestora destinatiile locale pot demonstra calitatile particulare si originalitatea lor. Studiile arata ca turistii sunt interesati nu numai de calitatea generala a hranei, ci din ce in ce mai mult de descoperirea specialitatilor locale.

Functiile indeplinite de serviciile de alimentatie in cazul turismului

functia de nutritie (hrana): detine aproximativ 60% din totalul cererilor. Prin aceasta functie, serviciul de alimentatie se adreseaza turistului obisnuit in scopul satisfacerii unei cereri fiziologice, fundamentale. Ca urmare, organizarea activitatii, nivelul preturilor etc. trebuie sa raspunda atributelor de rapiditate si accesibilitate.

Functia de loisir: reprezinta pana la 25% din motivele de solicitare ale turistilor. Raspunde nevoilor manifestate de consumatorii cu o conditie materiala peste medie.

Functia de convivialitate, apreciata de 15% din consumatori, fiind apropiata prin continut, motivatie, caracteristicile clientelei de cea de loisir, indeplinirea lor fiind conditionata de ambianta unitatilor, varietatea bucatariei, calitatea serviciilor suplimentare etc.

Functia de afaceri, cu o pondere din ce in ce mai mare, se refera la crearea cadrului propice unor intalniri sau negocierilor si la organizarea festivitatilor legate de anumite evenimente.

Serviciile de alimentatie din turism trebuie sa raspunde anumitor cerinte:

Sa fie prezente in toate momentele - cheie ale consumului turistic Serviciul de alimentatie reprezinta principala cale de satisfacere a nevoii cotidiene de hrana pentru toate categoriile de turisti, indiferent de modul in care au angajat prestatia turistica si de particularitatile acesteia. Prin urmare apare necesitatea accesarii acesteia in cadrul momentelor cheie specifice (punctelor de imbarcare, mijloace de transport, locuri de destinatie si de sejur, locuri de agrement) in functie de forma de turism.

Necesitatea corelarii cu particularitatile formei de turism , de ex.emplu regim alimentar consistent, bogat in proteine si glucide pentru amatorii de sporturi de iarna care depun eforturi mari, sau bogat in vitamine si lichide pentru amatorii curei heliomarine, regim alimentar specific vacantelor gastronomice etc.

Necesitatea de a raspunde in egala masura cerintelor turistilor autohtoni si straini Datorita existentei unor diferente substantiale in traditia culinara a diferitelor zone, este recomandata o buna informare cu privire la aceste traditii si o adaptare a serviciilor la specificul cerintelor clientelei, daca obiectul vacantei nu este, in mod expres, cunoasterea gastronomiei specifice. Astfel, in structura produselor comercializate trebuie sa fie prezente preparate din bucataria zonei de provenienta a turistilor, a celor specifice zonei pe care acestia o viziteaza si a unora neutre (comune majoritatii bucatariilor lumii).

Sa reprezinte un element de selectie a destinatiilor de vacanta (atunci cand celelalte componente ale ofertei sunt comparabile si sensibil apropiate) sau chiar motivatia principala a calatoriei. Prin originalitate si diversitate (vacanta pescareasca, vanatoreasca, de degustari de vinuri)  arta culinara poate constitui o atractie pentru toate segmentele de consumatori, de la cunoscatori si experti la amatori, de la gurmanzi la oameni obisnuiti. Produsul agroturistic, avand drept principala motivatie gastronomia, este o tendinta din ce in ce mai evidenta si a generat o forma noua de vacanta, cunoscuta sub denumirea de "vacanta gastronomica" (pescareasca, vanatoreasca etc.), cu atractivitate unanim recunoscuta.

O trasatura specifica pentru agroturism: sa ofere la cerere produse specifice fermei/ariei turistice respective, in conditii stricte de calitate si de respectare a igienei. In cadrul  pensiunilor de 4-5 flori, 20% din alimente trebuie sa provina din surse locale.

Prezenta produselor locale in cadrul serviciilor de alimentatie agroturistice

Utilizarea produselor locale pentru imbogatirea experientei turistilor si sustinerea economiei locale este eficienta daca se implementeaza prin mijloace creative care sa favorizeze posibilitatile de cumparare de catre turisti:

distribuire si promovare in puncte de vanzare - "magazine ale fermierilor";

evenimente promotionale: Targurile locale care beneficiaza de o promovare speciala constituie debusee importante pentru fermieri oferind in acelasi timp  o experienta placuta turistilor;

organizarea de vizite si circuite. Acestea deschid posibilitatile de vanzare directa la ferma, de intalnire a producatorilor si de asistare la procesul de productie oferind astfel o experienta placuta turistilor.

Dezvoltarea de puncte de vanzare ale produselor teritoriului poate creste considerabil partea cheltuielilor turistilor retinuta de economia locala, sustinandu-se astfel comertul traditional in bazinele agroturistice. Acest lucru incurajeaza agricultorii in pastrarea practicilor traditionale si a peisajelor (livezi, vii, pasuni), cu efecte pozitive asupra mediului, mentinerea acestor tipuri de peisaje pe care turistii le apreciaza si spera sa le intalneasca in arealele agroturistice. Spre exemplu in Bregenzerwald (Austria) a fost utilizata branza ca tema principala a unei oferte agroturistice. "Drumul branzei" a fost creat prin asocierea exploatatiilor agricole, unitatilor mici de prelucrare traditionala, punctelor de vanzare si restaurantelor. Acestia au convenit asupra unor norme de calitate si asupra unei campanii comune de publicitate a arealului.

Stimularea dezvoltarii  produselor locale se poate face, prin urmatoarele directii:

- crearea de grupuri specializate: producatori agroalimentari si artizani se pot constitui si grupuri (profesionale si interprofesionale) organizate in retele locale;

- filiere de calitate, control si formare . Consultanti externi ai calitatii pot exprima examina fiecare etapa a procesului de productie si furniza asistenta pentru ameliorarea calitatii (filiere de la ferma, transformator, detailist sau restaurant, specializate in anumite produse ale teritoriului - paine, carne de porc, carne de miel - care sa fie promovate turistului ca specialitati locale de calitate).

- crearea de marci ale teritoriului care sa fie aplicate fie unor produse particulare (paine, branza etc) fie tuturor produselor unui anumit grup sau asociatii.

- dezvoltarea vanzarii produselor locale catre turisti.

O alta directie prin care se poate promova bucataria locala si valorificarea produselor traditionale o reprezinta incurajarea restaurantelor in a pregati o bucatarie traditionala, prin: elaborarea de criterii de calitate si retete traditionale; organizarea de programe de pregatire pentru bucatari si chelneri, nu numai in domeniul obtinerii preparatelor dar si in acela al comunicarii acestor informatii catre turisti; organizarea unor concursuri gastronomice; alcatuirea unei liste a restaurantelor din areal ce participa la astfel de actiuni de documentare si publicitate.

Servicii de agrement

Agrementul poate fi definit ca fiind ansamblul mijloacelor, echipamentelor, evenimentelor si formelor capabile sa asigure individului sau unei grupari sociale o stare de buna dispozitie, de placere, sa dea senzatia unei satisfactii, a unei impliniri, sa lase o impresie si o amintire favorabila.[3]

Este foarte important sa se evite uniformizarea atractiilor si a evenimentelor; turistii voiajeaza pentru a trai noi experiente. Reactiile primite din partea turistilor arata ca acestia doresc vizitarea unor areale si implicarea in anumite activitati care reflecta atmosfera locala, particularitatile locale si patrimoniul, activitati care sa fie recreative si educative. Se contribuie astfel la realizarea dezideratului de odihna activa, generat de exigentele turistului contemporan cu privire la satisfacerea nevoilor sale fizice si psihice, la maniera de petrecere placuta si instructiva a timpului liber.

Calitatea unei destinatii depinde in mare parte de existenta atractiilor si evenimentelor care sa permita turistilor antrenarea in ocupatii placute. Numeroase zone agroturistice sufera de lipsa unor atractii corespunzatoare. Chiar daca un numar ridicat de turisti aleg arealele agroturistice pentru a se putea bucura de peisaj, de patrimoniu, un procent din ce in ce mai mare al turistilor cauta activitatile de divertisment, motivate prin evolutia catre un stil de viata activ. Presupunand insa un anumit cost, aceste activitati trebuie promovate numai dupa intelegerea exacta a asteptarilor turistilor, a cererii lor (de exemplu amenajarea unor terenuri de golf, centre de echitatie etc.).

Continutul vacantelor nu se mai poate rezuma astazi la a oferi turistilor doar conditii de  cazare si servire a mesei. Agrementul se constituie astfel ca un element fundamental pentru satisfacerea nevoilor turistilor, ceea ce ii confera statutul de componenta de baza a prestatiei turistice. De altfel, acest punct de vedere este frecvent argumentat in literatura de specialitate si intalnit in limbajul organizatorilor de turism din tarile cu traditie in acest domeniu.

Trebuiesc mentionate aici si parerile conform carora agrementul constituie o activitate suplimentara. Dar daca, de exemplu, in privinta tratamentului balnear nu exista nici un dubiu privind recunoasterea rolului si locului sau in structura produsului turistic, tot asa ar trebui interpretate lucrurile si in cazul prestatiilor cu rol recreativ; pentru schior, de exemplu, prezenta zapezii, a amenajarilor pentru practicarea schiului, a instalatiilor mecanice de urcat este tot atat de importanta ca si a conditiilor de cazare si masa; situatia este asemanatoare si pentru amatorii de sporturi nautice, de vanatoare, echitatie, toate aceste demonstrand ca agrementul este o componenta de baza a produsului turistic[4].

Cererea pentru agrement pe perioada vacantei a capatat chiar statut de motivatie turistica propriu-zisa, conducand  la aparitia unor noi tipuri de vacante: schi, alpinism, echitatie, vanatoare, pescuit, iahting, gastronomie etc.

Agrementul reprezinta un element fundamental in satisfacerea nevoilor turistilor, indiferent de varsta sau profilul socioeconomic al turistilor. Noile stiluri de viata influenteaza considerabil astazi tipul cererii si al produselor turistice. Sunt din ce in ce mai valorizate relatiile dintre oameni, dintre oameni si natura, satisfactia de a participa la activitatile in aer liber, aspectele ecologice, gandirea estetica, ameliorarea cunostintelor. Acestea isi gasesc un raspuns in vacantele active si turismul cu tema.

Calatoriile cu tema si vacantele active nu sunt insa forme noi de turism: pana la inceputul secolului XX se calatorea cu un scop precis: pentru a face un pelerinaj, pentru a invata o limba straina, pentru a perfectiona o educatie culturala, sociala, politica, pentru a cunoaste noi tehnici, pentru a practica un sport

Rolul serviciilor de agrement

In calitatea sa de componenta de baza a serviciului agroturistic, alaturi de transport, cazare, alimentatie, agrementul indeplineste o serie de functii particularizate atat in raport cu nevoile turistului cat si ale furnizorilor de servicii agroturistice.

In ceea ce-l priveste pe turist:

agrementul vizeaza destinderea si reconfortarea fizica si psihica a acestuia, divertismentul si dezvoltarea capacitatilor sale. Activitatile de agrement  contribuie la crearea unei atmosfere de destindere, amuzament si comunicare, contribuind la imbogatirea bagajului de cunostinte ale turistului, la realizarea unei odihne active, in deplin consens cu aspiratiile si exigentele turistului modern.

In ceea ce priveste pe furnizorii de servicii agroturistice, agrementul reprezinta:

factor de crestere a atractivitatii  a pensiunilor si arealelor agroturistice.

mijlocul principal de individualizare/diversificare a ofertei turistice.

o sursa importanta de incasari, de crestere a eficientei economice a activitatii prin stimularea circulatiei turistice.

factor de diminuare a sezonalitatii, de prelungire a sezonului turistic;

Tipologia serviciilor de agrement

Prezentam una din cele mai expresive clasificari - in functie de continutul acestora[5]:

agrementul de pura deconectare - bai de soare si mare, plimbari, drumetia, intalniri cu rudele si prietenii

agrementul recreativ cuprinde - parcuri de distractii generale sau tematice (zoologic, rezervatii naturale, parcuri naturale si nationale etc.

agrementul comercial - efectuarea de cumparaturi uzuale sau specifice cadouri, suveniruri, articole de artizanat;

agrementul orientat spre mentinerea unei forme fizice depline: fitness, de infrumusetare. Pentru majoritatea europenilor si americanilor (60%) practicarea sporturilor - gimnastica, jogging - face parte din activitatile cotidiene. Pensiunile agroturistice trebuie sa permita continuarea acestora dar si deprinderea unor jocuri noi (tenis, volei, golf, inot, hipism) sau a unor sporturi ce implica un anumit grad de dinamism.

agrementul cultural - educativ - muzee, case memoriale, circuite culturale;

agrementul gastronomic - expozitii sau concursuri de arta culinara, circuite tematice

animatia profesionala - se adreseaza de regula unui public specializat: targuri, expozitii, congrese, circuite avand un continut industrial, agricol.

In ceea ce priveste agrementul desfasurat in cadrul agroturismului, acesta are la baza o serie de motivatii ce s-ar putea sintetiza astfel :

- dorinta de a incerca destinatii ferite de aglomeratia si de stresul din mediul urban, prin intoarcerea la natura;

- cunoasterea modului de viata din spatiul rural ;

- asimilarea de noi cunostinte privind cultura unei anumite zone ;

- alimentatia naturala si traditionala

A aparut astfel o larga varietate de produse si servicii ce poate fi oferita turistilor interesati de agroturism, a caror grupare in principalele categorii de atractii ar fi: atractii fixe, evenimente si servicii.

Atractiile fixe

Reprezinta generatoare curente sau potentiale ale agroturismului. Pot fi ferme vechi, istorice al caror scop primar este acela de a atrage turistii (in tarile unde a avut loc o reducere a numarului de fermieri, ferme), pot fi facilitati agricole existente si unde atragerea turistilor nu reprezinta decat un scop secundar, scopul principal fiind productia.

Evenimente

Acestea sunt ocazionate de diferite teme agricole, curente sau istorice. Evenimentele au loc la o anumita data sau intr-un anumit sezon; in afara acestor perioade au o capacitate limitata de a genera fluxuri turistice. Aceste evenimente functioneaza ca atractii/sau destinatii, si difera de atractiile fixe prin perioada de vizitare limitata. Se pot include aici: targuri, expozitii agricole, conferinte, festivaluri, etc.

Serviciile

Putem include aici majoritatea categoriilor de servicii agroturistice:

- cazare si alimentatie: - Bed and Breakfast (B&B), self catering, ferme de vacanta,etc.

- tururi  agricole - asociate adesea cu facilitatile de productie si procesare (prelucrarea laptelui, a vinului) cu peisaje tipice (bazine pomicole, viticole,etc.)

- Vanzari de produse - in general produse locale sau produse procesate la ferma si vandute la poarta fermei. Se mai pot include in aceasta categorie operatiunile directe de cules ('U pick') sau produsele de artizanat

- Activitati de recreere : vanatoare, pescuit, golf etc.;

Categoriile produselor si serviciilor de agrement agroturistice

O alta grupare a activitatilor de agrement prezente in cadrul turismului rural si agroturismului ar cuprinde:

Experiente educationale:

tururi scolare;

vizite in locuri de interes ale productiilor agricole: muls, plantare, recoltare, gradinarit, ferme organice;

vizite la unitatile de procesare a produselor agricole: prepararea sucurilor naturale, conservelor traditionale, branzeturi;

vizite la ateliere mestesugaresti, cooperative;

vizite in cadrul pepinierelor pomicole, viticole etc.;

degustare vinuri;

cursuri de gastronomie specifica;

expozitii agricole;

cresterea animalelor exotice;

cresterea albinelor;

vizitare mori de apa;

vizite la distilarii traditionale;

vizite la capele, muzee;

prezentare cazuri de arhitectura tipica;

Activitati in aer liber

activitati de agrement: calarie, vanatoare, pescuit, plimbari cu barca, sporturi acvatice, escaladare montana;

admirarea peisajelor: paduri, munti, pesteri, vai, arii naturale care au fost "vatamate" si apoi recuperate;

activitati de observare a peisajelor, a florei si faunei specifice / safari fotografic;

camping / picnic;

sporturi de iarna: sanie, schi etc.

Vanzari directe ale produselor agricole:

vanzari la ferma;

standuri stradale;

activitati de recoltare directa a produselor (U-pick operations).

Divertisment:

Participarea la concerte sau evenimente speciale;

Participarea la festivaluri sau targuri;

Participarea la sarbatori populare si religioase precum si la targuri agricole.