|
|
|
Potential turistic in Maramures
Introducere
Daca cineva intreaba de ce turism rural in Romania, raspunsul poate veni foarte
rapid si foarte usor. Doua sunt elementele esentiale care au determinat
dezvoltarea acestei forme de turism in ultimii ani in Romania: satul si natura.
Maramuresul a fost si a ramas pana astazi unul dintre nucleele 'tari'
de civilizatie si habitat aparte in spatiul geo-spiritual romanesc. O calatorie
in Maramures este o incantare pentru turistul dornic de cunoasterea valorilor
morale si spirituale ale locurilor, specifice poporului roman dar uitate in
alte zone. Maramuresul este prin excelenta izvorul cel mai bine pastrat al
traditiilor stramosesti. Este locul in care simplitatea se imbina armonios cu
omenia, conferindu-le acea noblete datatoare de har. Vizitarea Maramuresului
este ca o lectie de istorie, cultura si geografie fara profesor. Nu trebuie
decat sa priviti si sa ascultati cu mare atentie spectacolul ce va inconjoara.
Natura se desfasoara maiestoasa de jur imprejur, iar viata localnicilor , atat
de linistita dar atat de bogata, nu va va lasa indiferenti. Versurile de mai
jos, desi sunt putine ca numar, exprima foarte bine ceea ce este Maramuresul:
Maramures mititel
Multa dragoste-i in el.
Maramures tara veche
Cu oameni fara pereche.
Scurta prezentare
Situat in nordul tarii, judetul Maramures se intinde pe o suprafata de circa
160 de km de la vest la est si in jur de 60 de km de la nord la sud. Judetul se
invecineaza in nord cu Ucraina, raul Tisa formand granita natural ape o lungime
de 62 km, in est cu judetul Suceava, in vest cu judetul Satu Mare, la sud cu
judetele Cluj, Salaj, Bistrita Nasaud, Acest judet are o suprafata de 6304 kmp,
respectiv 2,6 % din teritoriul tarii si are o populatie de 519.057 de locuitori
(la 1 iulie 2003), resedinta fiind la Baia Mare. Dintre acestia, 49,3% sunt
barbati, iar restul de 50,7% femei. In mediul urban traieste 52,9% din
populatia judetului, iar in cel rural 47,1%. Folosind o structura pe grupe de
varsta, la aceeasi data se inregistrau: 18, 4% cu varste cuprinse intre 0 si 14
ani, 65,5% cu varste cuprinse intre 15 si 59 de ani, iar restul de 16,1% avand
peste 60 de ani. Referitor la populatia ocupata, aceasta era de 197 mii
personae, la sfarsitul anului 2003, inregistrand o scadere cu aproape 7% fata
de anul 2000. Populatia este alcatuita din romani (81%), maghiari (10,5 %),
ucraineni (6,8 %), rromi (1,3 %), germani (0,6 %) si alte nationalitati.
Impartirea administrativa a judetului este urmatoarea: 8 orase (din care 2
municipii), 62 de comune si 226 de sate.
Din suprafata totala a judetului, zona montana ocupa 43%, cu Muntii Rodna si
Masivul Pietrosul (2.303 m) - cel mai inalt din Carpatii Orientali - si zona
vulcanica cu Muntii Gutai si Tibles (1.300-1.800 m); 30% din suprafata sunt
dealuri si platouri iar 27% sunt ocupate de depresiuni, lunci si terase.
Padurile reprezinta una din principalele bogatii ale judetului. Suprafata
totala a fondului forestier este de 263.895 ha, din care 257.385 ha padure.
Principalele cursuri de apa sunt: Somes, Lapus, Iza, Viseu, Vaser, Mara.
Cai de acces: aeroport (Baia-Mare, Satu-Mare); cale ferata
(Timisoara-Satu-Mare-Baia-Mare; Bucuresti-Jibou-Baia-Mare; Bucuresti-Sighetul
Marmatiei); drumuri nationale (din Bihor: DN 1H, DN 19, DN 19B; din Suceava: DN
18; din Cluj: DN 1C, DN 1F, DN 1G; din Bistrita-Nasaud: DN 17C).
Din punct de vedere turistic, se poate constata o scadere a capacitatii de
cazare turistica in 2004 cu 9,6% fata de anul 2003, pe fondul cresterii
calitatii serviciilor de cazare, aceasta fiind in anul 2004 de 447,563
locuri-zile. In anul 2004 hotelurile detin cea mai mare pondere 63,9%, din
totalul capacitatii de cazare turistica in functiune, taberele de elevi si
prescolari 13,2%, motelurile 6,8%, pensiunile agroturistice 5,7%, cabanele
turistice 4,3% si restul tipurilor de structuri de primire turistica cu
functiuni de cazare turistica 6,1%. Indicele de utilizare neta a capacitatii de
cazare turistica in functiune in 2004 a fost de 28,1%, pe total structuri de
primire turistica
Prezentarea potentialului turistic al zonei
Potential natural
Munti
- Masivul Pietrosul (Muntii Rodnei)-(de 2.303 m, la 10 km de Borsa),
adaposteste cea mai importanta rezervatie naturala din nordul tarii (de interes
geologic, botanic si faunistic). Masivul prezinta numeroase urme glaciare
(creste, vai, circuri, morene). A fost declarat de UNESCO rezervatie a
biosferei;
- Muntii Gutai-(de 1.443 m), acoperiti cu paduri seculare, fac parte din cadrul
lantului muntilor vulcanici. O priveliste bizara ofera 'Creasta Cocosului', la
12 km de Baia Sprie, imens bloc de andezit care domina imprejurimile cu semetia
lui salbatica, formeaza o rezervatie.geologica;
- Muntii Tibles-(de 1.839 m altitudine maxima), presarati cu poieni, stanci si
stane, avand traseele lungi si obositoare, ce necesita multe popasuri;
- Muntii.Maramuresului
Vai si cascade
- Valea Vaserului-se caracterizeaza printr-o succesiune de peisaje inedite, si
formeaza unul dintre cele mai impresionante defilee inguste ale Carpatilor
rasariteni, presarati pe ambii versanti cu zeci de izvoare minerale;
- Valea Izei si Marei, trasee care ofera pe langa peisaje de un mare pitoresc
si satisfactia vizitarii unora dintre cele mai vechi biserici din lemn, precum
si a unui sir intreg de porti maramuresene, adevarate arcuri de triumf rustice;
- Puzdrele-cu o cadere de 40 m;
- Cailor-cu.o.cadere.de.40.m.
Chei si defilee
- Cheile.Lapusului.(Groape -Cheile sunt sapate in calcarele cristaline ale
Culmii Preluca. Cheile, in lungime de cca 25 km, au pereti abrupti.
- Cheile.Tatarului.(Mara) -Chei sapate de Valea Mara, in cursul sau superior,
in platoul vulcanic Izvoarele (Vf. Runcu - 1022 m), cuprinse intr-o rezervatie
geologica, in suprafata de 15 ha. Cheile se caracterizeaza prin pereti abrupti,
puternic fragmentati.
