|
|
|
Repere istorice ale activitatii de turism
Turismul reprezinta astazi, prin continutul si rolul sau, un domeniu de activitate, o componenta de prima importanta a vietii economice si sociale pentru un numar tot mai mare de tari ale lumii.
Turismul are multiple conexiuni si implicatii in plan economic, social, cultural si politic.
Desi considerat de cei mai multi dintre expertii in domeniu un fenomen specific epocii contemporane, turismul s-a cristalizat in a doua jumatate a secolului al XlX-lea.
La inceput turismul a avut o evolutie lenta, dar profundele transformari din economia mondiala de dupa cel de-al doilea razboi mondial au facut ca turismul sa cunoasca o expansiune deosebita.
Turismul este considerat o forma de recreere alaturi de alte activitati si forme de petrecere a timpului liber presupunand deplasarea temporara a oamenilor in afara resedintei obisnuite si activitatile desfasurate.
Calatorii, avand o motivatie apropiata de sensul modern al turismului, s-au manifestat din anul 1600, dar conceptul de turist s-a consemnat abia la 1800.
Primul document oficial ce se refera la activitatea hoteliera a aparut in Elvetia in anul 1883, iar E. Guyer Freuler publica in anul 1896 studiul "Contributii la o statistica a turismului", in care turismul este definit ca un fenomen al timpurilor moderne bazat pe cresterea necesitatii de refacere a sanatatii si a schimbarii de mediu, de cultivare a sentimentului de receptivitate fata de frumusetile naturii, rezultat al dezvoltarii comertului, industriei si perfectionarii mijloacelor de transport.
Simultan sau ceva mai tarziu, in tari ca Austria, Germania, Belgia, Spania, Franta, Italia, apar lucrari consacrate cercetarii turismului ca fenomen, definirii sau evaluarii lui, analiza impactului acestuia asupra economiei.
Odata cu trecerea anilor si amplificarea calatoriei, abordarile fenomenului turistic au devenit tot mai numeroase, iar continutul notiunii de turism s-a imbogatit, incercand sa reflecte cat mai bine complexitatea acestei activitati.
Unul dintre specialistii consacrati in cercetarea fenomenului turistic este profesorul elvetian
W. Hunziker. El defineste turismul prin"ansamblul relatiilor si fenomenelor ce rezulta din deplasarea si sejurul persoanelor in afara locului de resedinta, atat timp cat sejurul si deplasarea nu sunt motivate de o stabilire permanenta sau o activitate lucrativa oarecare. "
Definitia propusa de W. Hunziker a fost acceptata si pe plan international. Cu toate acestea, definitia a dus la aparitia multor controverse:unii autori au considerat-o prea generala, altii, dimpotriva, prea limitata, ea excluzand o serie de calatorii avand caracter turistic, frecvente in ultimul timp, cum sunt congresele si reuniunile sau calatoriile de afaceri.
Se evidentiaza faptul ca turismul este un fenomen cu deosebita semnificatie pentru economiile de referinta, ce a captat atentia teoreticienilor si practicienilor.
Conectat la dezvoltarea economico-sociala turismul evolueaza rapid, isi largeste continuu sfera de activitate, imprimand definitiilor un caracter limitat.
Notiunea de turism trebuie permanent actualizata, adaptata schimbarilor, confruntata cu celelalte componente ale economiei.
Clasificarea conceptului de turism presupune si definirea subiectului calatoriei, respectiv a turistului.
Si in privinta notiunii de turist, in literatura de specialitate exista diverse opinii:din categoria turistilor fac parte toate persoanele care indeplinesc doua conditii:se afla in locuri departe de casa pentru mai putin de un an si cheltuiesc bani fara sa-i castige acolo(F. W. Ogilvie);sau ca turistul este acea persoana care intra intr-o tara straina pentru orice alt scop decat a-si stabili o resedinta permanenta sau pentru afaceri si care cheltuie in tara in care se afla temporar banii castigati in alta parte(A. J. Norval).
Prima incercare de apropiere a parerilor expertilor dateaza din 1937, cand Consiliul Societatii Natiunilor a recomandat definirea turistului international ca fiind "acea persoana care calatoreste pentru cel putin 24 de ore intr-o alta tara decat cea in care se afla resedinta sa permanenta. "Corespunzatori acestei definitii sunt inclusi in categoria turistilor si persoanele care calatoresc in interes de afaceri, cei care efectueaza croaziere maritime, indiferent de durata sejurului.
Nu sunt considerati turisti persoanele care sosesc intr-o alta tara(cu/fara contract de munca) pentru a ocupa o functie sau a exercita o activitate remunerata sau cei care i8si stabilesc resedinta permanenta intr-o alta tara, elevii si studentii care locuiesc temporar in strainatate, persoanele care locuiesc intr-o alta tara si au locul de munca intr-o tara invecinata, calatorii in tranzit, chiar daca durata calatoriei depaseste 24 de ore.
In anul 1950 Uniunea Internationala a Organismelor Oficiale de Turism accepta aceasta definitie incluzand in randul turistilor a elevilor si studentilor care locuiesc temporar in strainatate.
Conferinta Natiunilor Unite asupra turismului si calatoriilor internationale, in 1963, a recomandat utilizarea termenului de vizitator pentru a desemna orice persoana ce viziteaza o tara, alta decat cea in care se afla resedinta sa obisnuita, pentru orice alt motiv decat desfasurarea unei ocupatii remunerate in interiorul tarii.
Aceasta definitie acopera doua categorii de vizitatori:
a) turisti - vizitatori temporari ce stau cel putin 24 de ore in tara vizitata si ale caror motive de calatorie pot fi grupate in:loisir, afacere, familie, reuniuni.
b) excursionisti - vizitatori temporari care calatoresc pentru propia placere si stau mai putin de 24 de ore.
Clasificarea vizitatorilor dupa durata sejurului sau calatoriei (nr. de innoptari)
Grupa Subgrupa
0vizitatori de 1 zi(excursionisti)
1turisti
1.1. De la 1 la 3
1.2. De la 4 la 7
1.3. De la 8 la 28 1. 3. 1. De la 8 la 14
1. 3. 2. De la 15 la 28
1. 4. De la 28 la 91 1. 4. 1. De la 29 la 42
1. 4. 2. De la 43 la 56
1. 4. 3. De la 57 la 70
1. 4. 4. De la 71 la 91
1. 5. De la 92 la 3651. 5. 1. De la 92 la 182
1. 5. 2. De la 183 la 365
Motivatiile calatoriei pot fi:
- loisir, recreere si vacanta : vizitarea oraselor, participarea la diverse manifestatii culturale si sportive, cumparaturi, voiaje de nunta etc.
- vizite la rude si prieteni : vizitarea parintilor, concedii in familie, participarea la funeralii sau diverse evenimente familiale etc.
- afaceri si motive profesionale : inspectii, reuniuni, conferinte si congrese, targuri si expozitii etc.
- treatment medical : statiuni balneare, fitness, statiuni termale.
- religie / pelerinaje : participarea la diverse evenimente religioase.
- alte motive : tranzit
Industria hoteliera este acea parte a economiei, alcatuita dintr-o suma de activitati, sau mai multor ramuri a caror functie comuna este satisfacerea nevoilor turistilor. lDin industria turistica fac parte sectoarele:
locuinta si alimentatie :hoteluri, moteluri, case de oaspeti, ferme, vase de croaziera, vile, camping-uri, restaurante, baruri si cafenele.
transport :curse navale, cai ferate, autocare, firme de inchirieri auto, operatori taxi, automobile propietate personala.
organizatori de calatorii : agentii de voiaj si tour-operatorii
atractii si agrement : elemente naturale ( forme de relief, gradini, parcuri, lacuri etc) si construite: catedrale, castele, monumente, muzee, galerii de arta, teatre, parcuri de distractie; facilitati sportive si evenimente cultural artistice.
- organizatorii / administratorii destinatiilor : oficii de turism nationale, regionale, locale.
Se remarca, pe de o parte, continutul complex al industriei hoteliere si, pe de alta parte, interferenta cu alte domenii ale economiei, ceea ce mareste dificultatea evaluarii cu exactitate a dimensiunilor si aportului economic al acesteia.
