|
|
|
1. Analiza situatiei din turismul montan
1. Capacitate
La nivelul anului 2002, capacitatea de cazare din statiunile montane reprezinta 11,5 % din totalul capacitatii de cazare.
In ultimii 4 ani, numarul locurilor de
cazare a cunoscut o scadere in statiunile montane, in 2002
numarul locurilor fiind cu 7,9 % mai mic fata de anul 1999.
Aceasta se datoreaza retrocedarilor vilelor din aceste statiuni
si trecerea unora in regim de exploatare individual.
Ponderea hotelurilor in locurile de cazare s-a mentinut constant in ultimii ani fiind in medie de 32 %.
2. Circulatie
Numarul de turisti straini a crescut in 2002 cu 11,8 % fata de 1999, dar numarul sosirilor turistilor in unitatile de cazare din statiunile montane au inregistrat in ultimii ani o diminuare, in 2002 inregistrandu-se cu 6,7 % mai putin
fata de 1999, scaderea mai mare fiind la turistii romani, respectiv de 9,1%. Aceasta s-a datorat in principal timpului nefavorabil practicarii sporturilor de iarna din ultima perioada (zapada putina si cu durata mica), dar si dotarilor necorespunzatoare a domeniilor pentru schi si anume, lipsei instalatiilor de produs zapada artificiala, a instalatiilor de transport pe cablu de capacitate mica, de tip teleschi, babyschi, etc. Evolutia innoptarilor in aceasta perioada este prezentata in figurile de mai jos.
Hotelurile detin o pondere de 62 % din numarul total de innoptari. Scaderea numarului turistilor romani in unitatile de cazare exploatate in regim public s-a produs datorita orientarii acestora catre cazarea in unitati cu regim de exploatare particular.
2. Piata
La nivelul anului 2002, 10,5 % din
innoptarile din Romania sunt in statiunile montane si din acestea 9,1
% sunt innoptari ale turistilor straini. Romanii reprezinta
80,2 % din turistii sositi in statiunile montane si aproape
87,3 % din numarul innoptarilor.
In cazul turistilor straini dupa tara de origine, Israelul ocupa primul loc cu 20 % din totalul innoptarilor turistilor straini, urmata de Marea Britanie cu 12 %si Germania cu 8 %.
3. Eficienta
Gradul de ocupare in statiunile montane este de 21,9 % in 2002, iar gradul de utilizare a capacitatii de cazare in functiune pentru hoteluri de 34,8 %. Durata medie a unui sejur este 2,6 zile.
5. Puncte tari ale turismului montan romanesc
existenta unui bogat potential turistic montan, favorabil practicarii sporturilor de iarna aferente tuturor categoriile de varsta;
repartizarea uniforma, pe intreg teritoriu tarii, a potentialului turistic montan si a celui pentru practicarea sporturilor de iarna, in cea mai mare parte neamenajat;
frecventa redusa in Carpatii romanesti a fenomenului de avalansa;
cresterea interesului in randul tineretului pentru practicarea schiului;
existenta unei traditii in practicarea turismului montan;
raspandirea relativ uniforma in zona montana a structurilor turistice de primire si alimentatie;
existenta in apropierea domeniilor schiabile montane a zonelor populate si a fortei de munca bine calificate, disponibile.
6. Puncte slabe ale turismului montan romanesc
instalatii de transport pe cablu invechite, uzate moral, mergand pana la diminuarea gradului de siguranta a turistilor;
domeniile schiabile sunt nemodernizate si nedotate cu instalatii de producere a zapezii artificiale si cu echipamente pentru intretinerea partiilor;
lipsa instalatiilor mici de transport pe cablu pentru persoane, de tip teleschi, babyschi, etc.
necorelarea dezvoltarii actuale a turismului montan cu capacitatea structurilor turistice de primire si de alimentatie;
deficiente in intretinerea traseelor turistice montane omologate;
utilitati edilitar - gospodaresti invechite si in neconcordanta cu stadiul actual de dezvoltare a turismului montan, in localitatile montane;
slaba dezvoltare a retelei de drumuri forestiere si a drumurilor de interes turistic in zonele montane.
Din analiza potentialului turistic natural, in scopul identificarii oportunitatilor pentru dezvoltarea turismului montan - cu componenta turism pentru practicarea schiului in Romania, rezulta necesitatea extinderii si modernizarii domeniilor pentru schi, a instalatiilor aferente de transport pe cablu, precum si a celorlalte tipuri de amenajari si dotari pentru practicarea sporturilor de iarna, cum ar fi: schi fond, randonnée, bob, sanie, patinaj, etc.
Pentru ca Romania sa fie recunoscuta pe plan international ca destinatie turistica pentru practicarea sporturilor de iarna, sunt necesare: imbunatatirea infrastructurii generale, a ofertei pentru sporturile de iarna, refacerea si dezvoltarea infrastructurii specifice pentru turismul montan (amenajarea de noi partii de schi cu instalatiile de transport pe cablu aferente, instalatii si echipamente de producere a zapezii artificiale si de intretinere a partiilor), precum si dezvoltarea, modernizarea si diversificarea structurilor de primire
2. Obiectiv specific
Amenajarea la standarde turistice europene a statiunilor montane si diversificarea ofertei pentru practicarea sporturilor de iarna si a drumetiei montane. Principiul care trebuie sa stea la baza dezvoltarii turismului este cel al dezvoltarii durabile a zonelor, centrelor si obiectivelor turistice.
3. Actiuni strategice
a) Modernizarea si dezvoltarea statiunilor intrate in circuitul turistic international.
b) Valorificarea la standarde europene a potentialului turistic montan aferent statiunilor intrate in circuitul turistic, prin amenajarea complexa a domeniului schiabil si asigurarea corespunzatoare a acestora cu mijloace de transport pe cablu si instalatii de producere de zapada artificiala.
c) Modernizarea, dezvoltarea si diversificarea agrementului, cu accent pe agrementul "après ski".
d) Initierea unui program complex de modernizare si dezvoltare a retelei de cabane si refugii montane.
4. Masurile propuse pentru realizarea obiectivului
- amenajarea de noi partii de schi;
construirea de instalatii de transport cu cablu pentru persoane;
instalarea de echipamente de producere a zapezii artificiale;
instalarea echipamentelor pentru iluminatul nocturn al partiilor de schi;
dotarea cu echipamente pentru intretinerea partiilor de schi;
- reamenajarea si amenajarea partiilor destinate practicarii sporturilor de iarna, altele decat schiul-biatlon, bob, sanie, sarituri de la trambulina, patinoare si echiparea cu instalatiile si echipamentele aferente;
- reamenajarea si construirea de refugii montane pentru asigurarea sigurantei si a primului ajutor in caz de accidente; reamenajarea retelei existente de cabane de creasta si construirea de noi cabane.
Realizarea acestor actiuni se va face prin implementarea programelor nationale, de dezvoltare si de sustinere a turismului montan, respectiv:
Superschi in Carpati
Cabane Montane
Salvamont.
5. Programe de dezvoltare
I. Programul "SUPERSCHI IN CARPATI"
1. OBIECTIVUL GENERAL
Programul isi propune atingerea uneia dintre tintele principale ale strategiei Ministerului Turismului ;i anume, revitalizarea turismului montan din Romania, prin:
a) modernizarea si dezvoltarea domeniului pentru schi, care presupune asigurarea practicarii schiului si a celorlalte sporturi de iarna in conditii optime si de securitate. Prin aceasta se intelege corelarea dimensiunii domeniului pentru schi cu capacitatea de cazare si asigurarea integrala a cererii de week-end;
b) modernizarea si dezvoltarea mijloacelor de transport cu cablu pentru persoane, acestea fiind determinante in aprecierea calitatii ofertelor pentru sporturile de iarna;
c) modernizarea, dezvoltarea si diversificarea agrementului - natura si calitatea agrementului (in special a facilitatilor "après-ski") sunt hotaratoare in alegerea unei oferte (statiuni), iar acest aspect este foarte bine cunoscut si "exploatat" pe piata internationala;
d) modernizarea structurilor de primire si de alimentatie publica ce presupun masuri de crestere a gradului de confort si a calitatii serviciilor.
2. ACTIUNI
Stabilirea zonelor si a suprafetelor care vor fi incluse in domeniul schiabil;
Dezvoltarea durabila a domeniilor pentru schi si concomitent, dotarea cu instalatiile de transport pe cablu aferente, in arealul Valea Prahovei - Valea Ialomitei - Valea Doftanei si statiunea Poiana Brasov;
Constructia, punerea in functiune si exploatarea instalatiilor de transport pe cablu;
Dotarea cu echipamente corespunzatoare a domeniilor schiabile: masini pentru intretinerea partiilor si instalatii pentru produs zapada artificiala;
Amenajarea, dezvoltarea si reabilitarea infrastructurii generale: cai de acces, alimentare cu apa, gaze, curent electric, canalizari, statii de pompare si statii de epurare a apelor uzate, parcari;
Reconversia fortei de munca disponibilizate existente in zona.
Etapa I
Faza 1 - ridicarea la standarde internationale, prin masuri adecvate de modernizare si dezvoltare, a dotarilor pentru practicarea sporturilor de iarna, in statiunile: Poiana Brasov (Anexa 1), Sinaia (Anexa 2) si Predeal (Anexa 3).
Faza 2 - amenajarea si dezvoltarea rapida a dotarilor specifice si a statiunilor - satelit a celor 3 statiuni reprezentative, care sa ajute la consolidarea ofertei: Azuga (Anexa 3), Busteni (Anexa 4), Padina - Pestera (Anexa 5). Aceasta faza va trebui sa se desfasoare simultan cu prima, ca o completare si o diversificare a acesteia.
Faza 3 - dezvoltarea domeniilor schiabile in Valea Doftanei, Leaota si Bran - Moieciu.
Realizarea acestei etape va conduce la crearea primului sistem integrat de statiuni montane din Romania, ce va cuprinde masivele Bucegi, Leaota, Baiului si Postavarul. Statiunile vor fi legate prin teleferice de mare capacitate care vor uni culoarul Rucar -Bran, cu Valea Ialomitei, Valea Prahovei - Valea Timisului si Valea Doftanei.
Etapa a II-a
Modernizarea si dezvoltarea, prin programe individuale, a 25 de statiuni si localitati turistice cu amenajari pentru sporturi de iarna.
In cadrul acestor programe se va urmari corelarea capacitatilor de cazare cu dimensionarea domeniului schiabil, dezvoltarea infrastructurilor deficitare, dupa caz, cu accent deosebit pe diversificarea agrementului si cresterea calitatii serviciilor.
Obiectul acestei etape este il constituie modernizarea si dezvoltarea urmatoarelor statiuni si localitati turistice (25): Izvoarele, Borsa, Vatra-Dornei, Campulung - Moldovenesc, Tihuta, Harghita - Bai, Harghita Madaras, Izvorul Muresului, Lacu Rosu, Lepsa, Covasna, Comandau, Sugas Bai, Cheia, Balea - Lac, Paltinis, Parang, Straja - pasul Valcan, Rausor, Muntele Mic, Semenic - Crivaia, Stana de Vale, Arieseni, Baisoara, Fantanele-Belis.
Etapa III
Realizarea unor noi statiuni sau centre turistice pe 38 de amplasamente noi, situate in vecinatatea unor localitati, sau sustinute in prezent numai de o structura turistica.
Amplasamente identificate sunt urmatoarele: Luna-Ses, Valea Vaserului, Tibles (Fiad), Puzdrele, Valea Vinului, Carlibaba, Lesu, Valea Putnei, Chiril (Zugreni), Brosteni, Borca, Gura Haitii, Colibita, Lapusna, Ardeluta, Slanic-Moldova, Soveja, Vetresti - Herastrau, Valea Dambovitei (Pecineagu), Iezer, Piscul Negru, Molivis, Lotrioara, Malaia, Obarsia Lotrului, Vidra, Gatu Berbecului, Poarta Raiului (Sureanu), Petrimanu (Latorita), Campusel, Baleia, Raul Ses (Godeanu), Gura Zlata, Olteana (Tarcu), Rogojel (Vladeasa), Lunca Visagului (Vladeasa), Steaua (Somesul Rece), Valea Ierii.
3. IMPACTUL ECONOMIC
Influenta investitiilor din cadrul programului se va face simtita in:
a) sectorul serviciilor;
b) sectorul constructiilor;
c) sectorul transporturilor.
4. IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
Realizarea investitiilor aferente programului nu va avea influente negative asupra mediului inconjurator. Vor fi realizate puncte ecologice de transfer a deseurilor, canalizari, statii de epurare a apelor menajere, lucrari specifice de protectie a cursurilor de apa (consolidarea malurilor, de taluzare, de inierbare), de consolidare a terenurilor si alte lucrari specifice pentru reducerea impactului asupra mediului.
5. IMPACTUL SOCIAL
Programul va oferi oportunitati:
a) pentru deschiderea de afaceri noi
b) pentru dezvoltarea celor existente
c)va crea noi locuri de munca si conditii pentru reconversia fortei de munca in timpul realizarii investitiilor si dupa finalizarea acestora, concomitent cu reducerea somajului;
d) va crea conditii pentru stabilizarea populatiei locale, in special a tinerilor, in asezarile zonei montane adiacente;
e) va contribui la cresterea veniturilor si a nivelului de trai al populatiei locale.
6. IMPACTUL FINANCIAR
In realizarea programului, un rol important revine parteneriatului administratie publica centrala - administratie publica locala - sectorul privat.
Programul va folosi surse de finantare din credite interne si parteneriat public - privat, fonduri speciale, fonduri nerambursabile, credite externe.
7. BENEFICIARI DIRECTI SI PARTENERIAT
Beneficiari :
Consiliile judetene cu zona montana, identificate in studiul de fezabilitate
Consiliile locale.
Parteneri:
Consiliile judetene si locale
Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului
Investitori in sectorul privat.
In prezent exista urmatoarele propuneri de proiecte de dezvoltare si modernizare, unele aflate in derulare:
Proiectul de dezvoltare a domeniului de schi "PREDEAL - AZUGA", este un proiect in derulare, a carui valoare este estimata la cca. 25 mil. euro
Proiectul de realizare a infrastructurii de acces "BUSTENI - KALINDERU - VALEA ALBA, proiect in derulare, in valoare totala de 4,7 mil. euro;
Proiectul de modernizare a retelei cailor rutiere de acces in zona montana VALEA DOFTANEI - SACELE si a legaturilor cu zona turistica, in valoare totala de 6,5 mil. euro;
Proiectul "SECTRA" cu o valoare totala estimata la cca. 11 mil. euro, pentru dezvoltarea si modernizarea domeniului de schi si dinamizarea sporturilor de iarna din statiunea Sinaia;
Proiectul de modernizare si dezvoltare a activitatii turistice din statiunea POIANA BRASOV, cu o valoare totala estimata la cca.11 mil. euro;
Proiectul de amenajare a domeniului schiabil in arealul PADINA - PESTERA - LEAOTA, cu o valoare estimata a lucrarilor de investitii la cca. 210 mil. euro.
II. Programul de reabilitare si
extindere a retelei de cabane
turistice montane
Drumetiile montane si cabanele asociate acestora, ca baza materiala pentru odihna, cazare si agrement, a reprezentat si reprezinta o optiune pentru un segment foarte variat de turisti (ca varsta, categorie sociala, nivel al veniturilor etc.), romani si straini
Multe dintre cabanele montane, construite cu peste 80 de ani in urma au fost distruse sau, sunt in prezent intr-o stare total necorespunzatoare.
In acelasi timp sunt multe masive montane din Romania care nu beneficiaza de nici o cabana, sau au un numar insuficient, raportat la distantele de parcurs dintre ele.
In aceasta situatie, punerea in practica a unui program amplu de reabilitare si extindere a retelei de cabane din zona montana se impune ca un obiectiv prioritar pentru dezvoltarea turismului romanesc.
Programul vizeaza exclusiv reteaua de cabane montane (de creasta) la care accesul nu se face decat "cu piciorul".
Programul are trei componente :
A. Reconstruirea cabanelor montane distruse in ultimul timp, respectiv:
1.Puzdrele - Muntii Rodnei
3. Piatra Mare - Muntii Piatra Mare
4. Malaiesti - Muntii Bucegi
5. Suru - Muntii Fagaras
6. Scarisoara - Muntii Bihor
B. Modernizarea cabanelor montane aflate intr-o stare tehnica necorespunzatoare, respectiv:
1. Ciucas - Muntii Ciucas
2. Caraiman - Muntii Bucegi
3. Omu - Muntii Bucegi
4. Turnuri - Muntii Fagaras
5. Padis - Muntii Bihor
C. Construirea de cabane noi in masive montane in care nu exista, sau in masive cu un numar insuficient de cabane, respectiv:
1. Rica - Muntii Maramures
2. Rachitis - Muntii Calimani
3. Poiana Alba - Muntii Hasmas
4. Izvoarele Narujei - Muntii Vrancei
5. Penteleu - Muntii Penteleu
6. Pasul Predelus - Muntii Baiului
7. Rentea - Muntii Piatra Mare
8. La Polite - Muntii Bucegi
9. Rudarita - Muntii Fagaras
10. Bratila - Muntii Fagaras
11. Malita - Muntii Fagaras
12. Izvorul Gilortului - Muntii Parang
13. Parangul Mic - Muntii Parang
14. Poiana Pelegii - Muntii Retezat
15. Cheile Nerei - Muntii Aninei
16. Cuntu - Muntii Tarcului.
III. Programul "Salvamont"
Este un program de sustinere a dezvoltarii turismului montan si are urmatoarele obiective:
- marcarea si omologarea traselor montane;
- intretinerea traseelor montane;
- organizarea si finantarea centrelor si echipelor de salvare in munti -
Salvamont;
- dotarea corespunzatoare a echipelor Salvamont.
Atingerea obiectivelor programului are ca finalitate facilitarea drumetiilor montane si cresterea sigurantei turistilor.
