|
Cinci simboluri ce definesc Irlanda
Republica Irlanda (Poblacht na hÉireann in irlandeza, Republic of Ireland in engleza) este o tara in Europa de Vest care ocupa aproximativ 80% din insula Irlanda, cealalta parte fiind ocupata de Irlanda de Nord, parte a Regatului Unit. Irlanda este cel mai vestic membru al Uniunii Europene, are o economie dezvoltata si o populatie de putin mai mult de 4 milioane. In constiutia republicii, numele tarii este doar Irlanda (Éire in irlandeza) desi numele Republica Irlanda este folosit pentru nu a se confunda cu Irlanda de Nord si cu intreaga insula Irlanda.
Capitala Irlandei este la Dublin.
Republica Irlanda este impartita in 26 de comitate. Fiecare comitat are un consiliu judetean. In afara de cele 26 de comitate, patru orase principale sunt administrate individual si au consiliul lor: Dublin, Cork, Limerick si Waterford.
Limba oficiala: irlandeza, engleza
Sistem politic: republica constitutionala
Moneda: Euro
17 martie - Lá Fhéile Pádraig (citita aproximativ: lo ei-lu po-rig) sau Ziua de Sfantului Patrick, patronul spiritual al irlandezilor, devenita Ziua Nationala a Irlandei. Sfantul Patrick este unul dintre cei mai cunoscuti eroi-misionari ai istoriei irlandeze. Ziua Nationala a Irlandei este celebrata in comunitatile irlandeze din intreaga lume cu parade si petreceri de la care nu pot lipsi berea, culoarea verde si nici trifoiul, simbolul traditional al sarbatorii. Aceasta zi este o ocazie deosebita de sarbatoare pentru irlandezii de pretutindeni si ofera in fiecare an o oportunitate perfecta pentru celebrarea culturii si traditiilor lor intr-o atmosfera calda, cu un umor de calitate, savurand mancarea si bautura specifice. Toate astea au loc intr-un Pub irlandez - ragaz de cateva pahare (sau mai corect 'Pints') de Guinness sau Murphy's si o poveste. Intampinandu-si vizitatorii cu 'O suta de mii de urari de Bun venit' (Céad Míle Fáilte), locuitorii insulei de smarald sunt renumiti prin ospitalitate. Oricine este curios sa ia parte la un astfel de ritual, de la bun inceput va fi uimit de ospitalitatea irlandezilor. Te vor aseza la masa lor si te vor imbia sa le gusti bucatele gatite simplu, nu foarte elaborat, cu tehnici complicate, ci simplu si economic. Aici intervine un al doilea simbol, care defineste Irlanda si anume mancarurile irlandeze. Nu exista mancare irlandeza sa nu fie sanatoase, hranitoare si satioasa. Toate astea pentru ca mancarea irlandeza este facuta numai din ingrediente naturale oferite de pamantul fertil, sau apele generoase care scalda insula.
Istoria irlandezilor apare o data cu sosirea Sfantului Patrick pe aceste meleaguri. Cultura celtica irlandeza nu are influente romane si nu s-au pastrat referinte la acest popor 'barbar'. Abia cand Sfantul Patrick a calcat pe aceste taramuri in secolul V, adica aproximativ anul 462 ca sa raspandeasca Crestinismul, apar si primele scrieri despre irlandezi si anume despre obiceiurile lor, in special cele culinare.. In secolele urmatoare, Irlanda a fost ocupata de vikingi, normanzi, englezi. Atunci familiile irlandeze au inceput sa lucreze pamantul natal, in arenda, pentru cei care-l stapaneau - englezi sau scotieni. De aici au aparut si tensiunile dintre aceste natii. Pamantul avea o importanta deosebita si era un 'vis' patimas, asa ca din cauza acestui vis irlandezii s-au vazut nevoiti sa plece mai ales spre taramul tuturor posibilitatilor, America. Cum averea era judecata dupa marimea cirezii, bovinele erau crescute mai ales pentru lapte - fiind rareori sacrificate.
Cand
vine vorba de bucataria irlandeza trebuie sa retinem
cateva cuvinte cheie: cartofi, varza, bacon, o varietate de feluri de
peste, paine de sodiu si fierbere. Cand vine vorba de obiceiul de a
fierbe mancarea, mai degraba decat a o praji sau frige, Irlanda are in spate
multi ani de traditie. In trecut, orice casa avea in bucatarie,
deasupra focului, o oala de fier imensa, cu trei picioare, care era
in permanenta plina cu apa care fierbea continuu.
Bucataria irlandeza are in prim plan cartoful. De fapt,
irlandezii au fost primii care au dat importanta cartofului in
alimentatie, in 1663 devenind foarte popular in meniul zilnic al
irlandezilor, iar in 1770 devenise cunoscut sub numele de cartof irlandez, ca
dovada ca de la ei s-a raspandit obisnuinta de a-l
consuma. Chiar si astazi retetele irlandeze sunt axate pe
cartof, care este folosit intr-o serie de fierturi, cum ar fi musacaua
irlandeza, din el se praparandu-se chiar si paine sau placinte.
O alta particularitate a bucatariei irlandeze este painea din
bicarbonat de sodiu. Aceasta este facuta folosind bicarbonat de sodiu
in locul drojdiei, bicarbonat care reactioneaza in combinaaie cu
zerul (laptele batut) si face ca painea sa creasca mai
repede si coca sa fie mai frageda, lucru capital pentru femeile
irlandeze, care aveau extrem de multa munca la ferma. Cum
spuneam mai sus carnea a intrat mai greu in retetele irlandeze. Carnea de
vaca este apreciata ca fiind mai speciala. Porcinele si
ovinele sunt din totdeauna crescute aici pentru a fi sacrificate si
preparate cu grija, gasind o 'intrebuintare' pentru
fiecare bucatica mai grasa sau nu. Carnea de vanat, mai
ales cea de porc mistret este de asemenea apreciata. Cu toate ca
astazi se mananca carne de port, vita sau miel, irlandezii
au ramas fideli baconului si carnaciorilor. Dar pe langa
acestea, si-au pastrat obiceiul de a consuma foarte mult peste:
somon, homar, pastrav, orice marea le ofera. Crevetele din
porturile din Dublin este azi la mare cautare. Pescuitul este o
indeletnicire stravechea irlandezilor. Apele (atat marea cat si apele
dulci) au oferit cu generozitate irlandezilor, inca din timpuri
stravechi, peste si scoici. Somonul este considerat si aici
ca si in alte tari, regele pestilor. Dintre scoici
legenda au facut midiile si stridiile. O legenda irlandeza
spune ca frumoasa Molly Malone bantuie si azi strazile
Dublin-ului cu roaba sa strigand 'Cockles and Mussels, alive,
alive-oh' ('cockles si midii' vii de vanzare)! Azi,
'Molly Malone' este un cantec popular, cantat deseori in Pub-uri.
Asa cum e si 'Washerwoman'. Stridiile sunt asociate
astazi cu inalta societate, pentru efectele lor afrodisiace de care se tot
vorbeste, insa pentru celti aceste moluste erau hrana
saracului si un simbol pentru vremuri grele, de foamete. Erau vandute
la galeata (nu cu duzina sau la bucata) si deseori erau
oferite gratis de 'carciumari' si hangii. Pentru irlandezi
sezonul stridiilor il reprezinta lunile care au in denumirea lor litera
'r' (din septembrie pana in aprilie) cand sunt culese din apele
curate ale golfului Galway. In afara sezonului (mai-august) stridiile provin din
crescatorii din Pacific
Se stie de asemenea ca dieta celtilor cuprinde o larga varietate de lactate, branzeturi si unt De exemplu faimosul unt sarat irlandez, sau branza pe care irlandezii o mananca la masa fara nimic altceva, nici macar paine, ca sa nu-i strice gustul. Si sa nu uitam de faimosul lor mic-dejun foarte satios.
Iar cand vine vorba de bauturi, berea Guinness si Harp sunt faimoase in intreaga lume. Iar orice pub irlandez din intreaga lume serveste whiskey-ul irlandez, mai clar si dulce decat cel scotian, si cafeaua specifica.
Nici o masa nu ar fi completa in Pub-ul irlandez fara o bere sau un whiskey, un cantec si o poveste. 'O bautura vine inainte de o poveste'. Este o veche zicala irlandeza: 'Pe vorba nu se pune taxa'. De aceea in Irlanda, ai liber la vorbit - se vorbeste mult, cu talc, cu patima, veselie si de inima albastra. Sa vorbesti cu elocventa este considerat la irlandezi un har de pret si daca saruti Piatra Blarney poti primi in dar o usurinta si o naturalete in vorbire. Vei vorbi lesne tuturor si intr-un mod convingator. Acest simbol il reprezinta de fapt o piatra din turnul castelului Blarney, despre care se spune ca este vrajita. Ca sa o poti saruta trebuie sa te lasi pe spate, tinandu-te de niste bare de metal ca sa ajungi la locul norocos, binecuvantat.
Sunt un popor 'corect' - nu vorbesc niciodata de bine unii despre altii. Freud comenta: 'Irlandezii sunt specimene pentru care psihanaliza nu este aplicabila'. Un irlandez va lua mereu in ras un lucru serios si va trata cu mare seriozitate o gluma. Se va ingrijora de faptul ca nu este nici un motiv de ingrijorare - nu degeaba este atat de renumit Murphy cu legile sale.
'Ce-as putea zice despre irlandezi? - un scurt poem al unui necunoscut
cei complet nepractici, niciodata previzibili,
uneori irascibili, aproape inexplicabil,
irlandezii. ciudat amestec de sfiala,
mandrie si ingamfare
si refuz indaratnic sa bata in retragere.
el este intotdeauna dispus la harta si bataie,
si totusi zambetul unui copil
ii umple sufletul de incantare.
ochii sai se umplu cel mai usor cu lacrimi
desi puterea lui e cea mai potrivita
sa-ti goneasca teama.
ura lui este atat de intensa pe cat
e de nemarginit devotamentul sau
si nu e cale de mijloc pe care el o va alege.
este salbatic si este bland,
este bun si este rau,
este mandru si este umil,
este vesel si este trist,
este indragostit de ocean,
de pamant si de cer
e inamorat de frumusete, oriunde s-ar gasi ea,
este victorios si victima, o stea si un nor,
dar mai ales e irlandez,
indragostit de D-zeul sau.'
Un alt simbol irlandez important este trifoiul ('Shamrock') -
respectiv trifoiul cu trei foi. Cifra trei are o semnificatie aparte
celti: trecut, prezent, viitor / cer, pamant, adancuri / Sfanta
Treime: Tatal, Fiul si Sf. Duh. In predicile sale Sf. Patrick a
folosit trifoiul ca exemplificare a crucii si Sfintei Treimi.
'Fie ca norocul irlandezului sa te insoteasca mereu! '