Tehnician in turism, Dezvoltare durabila in turism

1.Prezentarea generala a zonei :

1.1 - Caracterizarea fizico-geografica

1.1 a)- Clima

1.1 b)- Reteaua hidrografica

1.2 - Obiective turistice

1.3 a)- Repere turistice cu caracter religios

1.3 b)- Repere turistice cu caracter cultural

1.3 c) - Repere turistice cu caracter istoric

1.3 d) - Trasee turistice

1.4 - Arii protejate

1.5 a)- Vegetatia

1.5 b)- Flora

1.5 c)- Fauna

1.6 a)- Stil de viata - mestesuguri

1.6 b)- Bucataria din Dobrogea

1.6 c)- Obiceiuri si traditii

1.6 d)- Vestimentatia

ARGUMENTUL

DELTA DUNARII

1.1 Caracterizarea fizico-geografica

Dupa ce strabate prin Europa 2860 km ,Dunarea construieste ,de mai bine de 10.000 de ani , una din cele mai frumoase delte , permitandu-si ,dupa atata drum , un ragaz luxuriant inainte de a se contopi cu Marea Neagra.

Delta Dunarii este cel mai nou si cel mai jos teritoriu al Romaniei, cu un relief in continua formare si remodelare. Este a doua delta ca marime din Europa. Altitudinea minima este de -36 m pe bratul Chilia si maxima de +13 m pe dunele de pe grindul Letea.

Podisul Dobrogei este situat in Sud-estul tarii fiind cuprins intre Dunare (in vest si nord), Marea Neagra (in est) si granita cu Bulgaria (in sud), este un pamant vechi si complex sub raport geologic. Dupa altitudine, forme de relief si structura geologica, se diferentiaza doua parti: Masivul Dobrogei de Nord si Podisul Dobrogei de Sud.

Zona Ramsar si Rezervatie a biosferei ,intinsa pe 580.000 ha ,Delta Dunarii este un fermecator taram de ape ,stufarisuri ,grinduri si lacuri ,dune de nisip si paduri de salcii ,dar si un straniu colt de tara ,cu o istorie palpitanta ,din care nu lipsesc nici umbra legendarului Herodot ,care a ajuns prin aceste locuri ,nici povestile cu pirati dinspre timpurile mai apropiate. Delta Dunarii se dovedeste unica si fiindca pe intinsul ei se gasesc un sir de asezari.Suprafata propriu-zisa a Deltei Dunarii este de 4142 km² ,din care cea mai mare parte se gaseste pe teritoriul Romaniei ,adica 3446 km².Delta Dunarii ,pastrand caracteristica deltelor ,este o regiune plana ,o campie aluviala in formare,cu o inclinare mica de la vest la est , din care rasar mai pronuntat ,cu doar cativa metrii ,campul Chiliei - un martor de eroziune din Campia Bugeacului ,in sudul Basarabiei ,grindul continental Stipoc si grindurile marine Letea si Caraorman - pe care s-au dezvoltat si formatiuni forestiere de o deosebita valoare floristica.

In raport cu nivelul 0 al Marii Negre ,din teritoriul deltei 20,5 % se gaseste sub acest reper ,iar 79,5 % deasupra acestuia. Altitudinea medie a deltei este de +0,52 m.

Principalele categorii morfohidrografice sunt : grindurile marine ( 27 000 ha) reprezentate prin Letea ,Caraorman ,Crasnicol ,se gasesc in partea estica a deltei si au o pozitie aproape perpendiculara pe bratele Dunarii ; grindurile fluviatile ( 20 000 ha) insotesc bratele Dunarii ,garlele principale si au o desfasurare mai mare la varful deltei cu aspect de campuri aluviale de 2-5 m inaltime ce se subtiaza catre mare ; campurile continentale ( 8850 ha) sunt martori de eroziune din Campia Bugeacului constituie din depozite loessoide ,fiind reprezentate prin Campul Chiliei si partea centrala a grindului Stipoc ; terenuri mlastinoase ,acoperite cu apa ,in functie de nivelul Dunarii ,si de vegetatia palustra ,sunt situate intre -0,5 si 1 m si ocupa ,in conditii naturale ,neamenajate ,67,2 % ; lacurile ocupa depresiunile situate sub 0 m in partea vestica si sub 0,5 m in partea estica ,unde se asociaza in complexe lacustre ; bratele ,garlele si canalele principale acopera o suprafata de 9 959 ha (2,5 %) ,din care numai bratele insumeaza 7 800 ha.

Debitul Dunarii la intrare in tara este de 5 600 m³ si creste pana la 6 470 m³.

Principala motivatie pentru care Delta Dunarii nu a fost declarata, in scopul protectiei, ca Parc National, este existenta pe teritoriul ei a 25 de localitati insumand circa 15.000 de locuitori.

Delta constituie un ansamblu complex de ecosisteme, cu functionalitate proprie, capabil de autoreglare si caracteristici de stabilitate importante prin functiile sale: filtru biologic, statiune temporara a unor pasari, loc de reproducere a numeroase specii de pesti, rol de conservare a biosferei.

Principalele diviziuni ale Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii sunt:
. Delta Dunarii
. Complexul lagunar Razim-Sinoe
. Litoralul Marii Negre pana la izobata de 20m
. Zona inundabila Isaccea-Tulcea
. Sectorul Dunarii maritime intre Cotul Pisicii (Mm 74) si Tulcea
. Saraturi-Murighiol.

In Delta Dunarii apar doua tipuri importante de ecosisteme: ecosisteme naturale sau ecosisteme partial modificate de catre om si ecosisteme antropice.

Delta Dunarii a evoluat in stransa legatura cu cele trei brate ale sale ,care au varste diferite ,cel mai vechi fiind Sfantu Gheorghe ,din sud ,si cel mai tanar ,Chilia ,din nord.

a) CLIMA : Prin pozitia sa geografica la 45 ̊̊ latitudine Nordica ,in apropiere de Marea Neagra ,si prin diversitatea peisajului , cu predominarea mediului amfibiu ,clima este temperat - continentala cu influente pontice. Valorile principalilor parametric climatici sunt : nebulozitatea cea mai redusa din tara (sub 5 zecimi) ; 70 de zile cu cer senin ; 2.500 de ore/an de stralucire a soarelui ; 125-135 kca/cm² - an radiatie solara ( cea mai mare din tara ) ; intre 11 si 11,4 ̊ C temperatura medie anuala ( -1 si - 1,5 ˚C in ianuarie , 21 si 22 ̊C in iulie ) ; precipitatiile intre 400-450 mm/an in partea vestica si 300-350 mm/an in partea estica. Desi se gaseste langa mare ,iar in interiorul ei sunt suprafete intinse cu apa sau mlastinoase ,caracterul continental al climei este foarte accentuat. Vara ,la cantitatea redusa de precipitatii se adauga evaporatia mare de la suprafata apei (950-1000 mm/an) ,favorizata si amplificata de vanturile puternice si frecvente. Toamna si primavara ,indeosebi ,se produc furtuni datorita vanturilor de nord-est ca Dunarea la varful deltei ,Ceatalul Chiliei ,dreneaza un bazin hidrografic de 805.300 km² ,cu 120 afluenti mai importanti si un debit mediu de 6.453

b) RETEAUA HIDROGRAFICA-Bratele de varsare ale Dunarii :                                Chilia ,cu multe ramificatii si ostroave ,este cel mai tanar ,mai lung (120 km) si mai viguros prin faptul ca transporta cea mai mare parte de apa si aluviuni (58 %). In evolutia sa a format cateva delte secundare - prima in depresiunea Pardina ,a doua dupa localitatea Chilia Veche si a treia ,in desfasurare ,dupa Periprava. Pe acest brat se practica navigatia fluviatila ,porturi mai importante fiind Ismail si Valcov (Ucraina).

Sulina a fost preferata in urma studiilor Comisiei Europene a Dunarii pentru navigatia maritima ,fapt ce a dus la corectarea unor meandre si adancirea albiei in intervalul 1862 - 1902. Ca urmare ,lungimea s-a redus de la 92 km la 63,7 ,iar volumul de apa si aluviuni scurs a crescut de la 7-8 % la 18,8 % in defavoarea bratului Chilia care transporta inainte 70 %. Orasul Sulina ca port de intrare a vaselor maritime a avut variatii in dezvoltarea sa economica. Datorita aluviunilor depuse la gura bratului s-a realizat un canal care inainteaza treptat in mare pentru protejarea navigatiei.

Sfantu Gheorghe ,cel mai sudic si mai vechi brat cu o lungime de 108,2 km ,a suferit si el in ultimii ani modificari prin rectificarea meandrelor in numar de sase ,scurtandu-se la 69,7 km. Volumul de apa si aluviuni care se scurge pe acest brat este de 23,2 %. Inainte de varsare ,din bratul Sfantu Gheorghe se desprinde un alt brat ,pe partea dreapta ,care la randul lui se bifurca in Garla de Mijloc si Garla Turceasca. Ambele debuseaza intr-un golf numit Meleaua Sfantu Gheorghe rezultat din aparitia si dezvoltarea insulelor Sacalin. Pe malul stang al Garlei Turceasca a existat pana in 1978 ,cand a ars ,constructia din lemn a Farului Turcesc datand din 1862re afecteaza tarmul marii prin abraziune.

Diferentierea spatiului deltaic ,de la prima bifurcatie catre tarmul marii ,si de la bratele principale spre exterior ,este rezultatul evolutiei in timp care a dus la formarea grindurilor ,lacurilor ,garlelor si terenurilor mlastinoase si ,respectiv ,a ecosistemelor. Ca regiune tanara in continua consolidare ,Delta Dunarii constituie un loc favorabil pentru dezvoltarea unei flore si faune unice in Europa ,cu numeroase specii rare.

Obiective turistice :

1. Hotel Mon Jardin **** : situat in Delta Dunarii - localitatea Mahmudi

2.Hotel plutitor ***

3.Complex mila 35 **** : amplasat la doar 3 mile distanta de orasul Tulcea.

4.Pensiunea Dunavat *** : situata intr-o zona salbatica din Delta Dunarii ,in localitatea Dunavatul de Jos pe malul lacului Barcas.

In afara de plajele de nisip de pe malul marii ,de la Sulina sau Sfantul Gheorghe care confera un ideal loc de izolare si relaxare ,se poate opta pentru inchirierea unei barci cu motor si efectuarea unei excursii in Delta.

-In zona actualelor comune Murighiol si Chilia Veche s-au gasit movile funerare care dateaza de prin secolul VIII-VI inainte de Cristos.

-In zona malului sudic al bratului Sfantul Gheorghe au fost localizate trei fortificatii romane la Mahmudia ,Murighiol si Dunavatul de Jos.

-Pe grindul Letea ,Caraorman in comuna C.A. Rosetti si in in satul Periprava au fost cateva descoperiri ce dateaza din epoca medievala timpurie.

-Histria - cea mai veche asezare urbana din Romania. Se pot vedea ruinele unui oras infloritor acum 2.600 de ani. Asezarea a fost inconjurata de un puternic zid de aparare si era alimentata cu apa prin conducte lungi de peste 20 de km.. In sec al VI - lea urmare a invaziei avarilor orasul a fost aproape in intregime distrus ,obligand locuitorii sa se retraga in zone mai linistite.

Repere turistice cu caracter religios :

1. Cetatile: soapte ale istoriei si scuturi ale strabunilor nostri :Principala zona turistica a municipiului Tulcea : Cetatea Aegysus , asezare getica, cucerita de romani a fost mentionata de Ovidiu ca ' veche cetate ', aparata de ziduri puternice,situata pe malul Dunarii, intr-un loc inalt, la care cu greu se putea ajunge.

2. Vatra de pietate a ortodoxismului, Manastirea Celic Dere este mostenitoarea si continuatoarea traditiilor monahale dobrogene ale caror inceputuri se inscriu in cronologia veacurilor IV-VII cand ne sunt atestate atat de cunoscuta Episcopie a Tomisului, cat si cele dunarene de la Axiopolis(Cerna).

3. Aflata in judetul Tulcea, la 6 km de comuna Niculitel, Manastirea Cocos este asezata intr-un loc retras, la poalele unui deal invaluit in mireasma padurilor de tei. Odata, demult, de pe acest deal s-a auzit intr-o noapte cantecul unui cocos salbatic insotit de o bataie de toaca.

4.Sfant asezamant Manastirea Saon a luat fiinta sub stapanirea otomana in anul 1846, prin plecarea unor calugari de la Manastirea Celic-Dere. Cei veniti la Saon au ridicat aici din chirpici cateva chilii si un Paraclis ca metoc al Manastirii Celic-Dere. Dupa revenirea Dobrogei la Patria-Mama, Saonul impreuna cu toate bisericile si manastirile acestor locuri au trecut sub jurisdictia Episcopiei Dunarii .

Repere turistice cu caracter cultural :

1.MUZEUL DELTA DUNARII : Monument de arhitectura, cladirea muzeului a apartinut armatorului grec Alexandru Avramide, care sosea in orasul Tulcea pe la mijlocul sec.XIX animat de o ambitie si o tenacitate ce aveau sa faca din el unul din cei mai instariti oameni din regiune.

2. MUZEUL DE ARTA : Inceputul constituirii colectiilor de arta se suprapune cu intemeierea Muzeului Tulcean in mai 1950, intr-o expozitie eterogena, in actuala cladire a Muzeului de Stiinte ale Naturii ' Delta Dunarii '.

3. MUZEUL DE ETNOGRAFIE :Muzeul de Arta Populara al ICEM Tulcea este organizat din anul 1989 si a ajuns astazi sa detina un numar de aproximativ 6400 de piese impartite in colectia de etnografie (instrumentar agricol si pentru cresterea animalelor, instrumentar pentru industria casnica textila, instrumentar de pescuit, colectie de piese de arama, etc.) si colectia de arta populara (tesaturi de uz casnic si decorativ, piese de port si podoabe, etc.).

Repere turistice cu caracter istoric :

1.MUZEUL DE ISTORIE : Muzeul de Istorie si Arheologie al

judetului Tulcea a fost infiintat in anul 1975, in parcul Monumentul Independentei, in ambianta unui complex arheologic si istoric, alaturi de ruinele vechiului Aegyssus (dava getica, oras roman si veche asezare romaneasca) si de monumentul ridicat in 1899 de catre locuitorii din Tulcea eroilor Razboiului de Independenta (1877-1878).

Trasee turistice

1.Tulcea - canalul Mila 35 - garlele Sireasa, Sontea - canalul Olguta - Dunarea Veche - satul Mila 23 - Crisan - maliuc - Tulcea

2.Tulcea - Victoria - canalele Litcov, Crisan - Caraorman - Crisan - Maliuc - Tulcea

3.Tulcea - Maliuc - Crisan - canalul Crisan - Caraorman - canalul Caraorman - lacurile Puiu, Rosu, Rosulet - canalul Rosu - Imputita - canalul Bursuca - Sulina - Tulcea

4.Murighiol - canalele Dunavat, Dranov - golful Holbina - lacul Razim - Gura Portitei

5. Jurilovca - Gura Portitei

6. Crisan - Dunarea Veche - canalul Eracle - garla Lopatna - canalul Lopatna - Trei Iezere

7. Crisan - Dunarea Veche - canalul Magearu - Dunarea Veche - bratul Sulina - Crisan.

Transportul naval de pasageri - asigura curse zilnice pentru pasageri pe cele 3 brate ale Dunarii: Chilia, Sf. Gheorghe, Sulina.

Transportul feroviar - dispune de o gara de calatori si o gara de marfuri. Gara de calatori asigura 2 curse zilnice pe ruta Tulcea-Bucuresti si retur si 4 curse zilnice pe ruta Tulcea-Constanta si retur. Prin gara de marfuri se deruleaza transportul de materii prime si marfuri catre si dinspre toate zonele tarii

Transportul rutier - este asigurat catre toate localitatile de pe uscat din judet. Legatura in afara judetului se realizeaza prin curse zilnice Tulcea-Bucuresti, Tulcea-Constanta, Tulcea-Galati, Tulcea-Braila si retur.

Transportul aerian - este asigurat prin aeroportul 'Mihail Kogalniceanu' situat la 13 km de municipiu si care organizeaza curse ocazionale charter. Se asigura permanent servicii de aviatie utilitara pentru agricultura si sanatate.

Avantaje turistice fata de alte zone :

In Delta Dunarii se pot efectua o gama mai larga de activitati de relaxare si agrement decat in orice zona turistica fie montana fie litorala. Spre exemplu : se poate face plaja ( la Sfantul Gheorghe si Sulina se pot face si bai in mare ), se poate pescui ,se pot observa pasarile ,fauna si flora ,se pot organiza expeditii si excursii in padurile din Delta,se pot vizita dunele de nisip ,se pot face plimbari cu barca cu vasle sau cu salupa pe canalele si lacurile din Delta ,se pot petrece seri in salbaticie pe insule izolate la lumina focului focului de tabara ,sau se pot practica sporturi nautice ,si nu in ultimul rand se poate vana.

Arii protejate

Intreaga Delta a Dunarii a fost declarata REZERVATIE A BIOSFEREI.

Pe fondul rezervatiilor principale si secundare existente - determinate de necesitatea conservarii procesului natural de evolutie, ocrotirii faunei si florei specifice - au fost precizate incinte strict protejate cu o suprafata de cca 50.000 de hectare. Pot fi observate, in mare, trei unitati distincte:

1. Rosca - Buhaiova - Letea, puncte de reper ale perimetrului celor 12.000 de hectare localizate in depresiunea Matita din nordul Marelui M (bratul Sulinaa). Lacul Rosca, Merhei si o imbinare de ghioluri, mlastini stuficole, plauri gazduiesc mari colonii de pelicani, egrete, starci, tiganusi, lopatari.

2.     Sacalin - Zatoane se intinde in sudul comunei Sfantu Gheorghe pe cca 21.000 de hectare limitrofe litoralului. Este o succesiune de grinduri cu lacuri izolate, zone mlastinoase, ape fluviale si salmastre, balti nisipite, stuf, travesrate de dune paralele. Lacurile Zatoane, in special, sunt locuri de pasaj, de popas si de clocit pentru lebedele mut, starcii albi, rosii si galbeni, tiganusi, lopatari.

3.     Periteasca - Bisericuta - Gura Portitei continua spre sud rezervatia precedenta, cu peste 4.000 de hectare. Se individualizeaza prin grinduri uscate scaldate de apele marii ori ale lacului Razim, prielnice mai cu seama existentei pasarilor de tarm cu saratura si celor in pasaj.

In total sunt nominalizate 18 zone strict protejate. Se adauga celor de mai sus Raducu (2.500 ha), Nebunu (115 ha), Rodundu (228 ha), Potcoava (652 ha), Vatafu-Lunguletu (1.625 ha), Caraorman (2.250 ha), Saraturi-Murighiol (87 ha), Erenciuc (50 ha), Belciug (110 ha), Popina (98 ha), Capul Dolosman (125 ha), grinduri Lupilor (2.075 ha) si Chituc (2.300 ha), Istria-Sinoie (400 ha).

Vegetatia 

In ecosistemul grindurilor se gasesc palcuri de salcii ,impreuna cu plopul alb si unele specii de arbusti. Uneori salciile formeaza adevarate galerii in lungul bratelor si canalelor mai mari. Pe grindurile Letea si Caraorman cu relief nisipos sub forma de dune s-au dezvoltat padurile de stejar in amestec cu alte specii si liane ,ceea ce le da un aspect subtropical. In spectrul floristic al acestora se gasesc specii de arbori ca : stejar ,frasin ,ulm ,plop alb ,cenusiu si tremurator ; de arbusti ca porumbar ,paducel ,maces ,dracila ,lemn cainesc ,catina alba ,catina rosie ; plante agatatoare ca vita salbatica ,iedera ,hameiul ,si cea mai interesanta ,o liana cu lungimea de 25 m.

Ecosistemele apelor stagnante ,ale stufarisurilor si grindurilor fluviatile au suferit modificari majore prin construirea unor incinte pentru culture agricole ,plantatii silvice si crescatorii piscicole care la nivelul anului 1991 insumau o suprafata de 100 700 ha reprezentand cca 30 % din suprafata deltei romanesti.

Flora: Predomina mediul acvatic ,deci flora si fauna sunt acvatice. Dar nu lipseste nici mediul terestru ,reprezentat prin grindurile Letea ,Caraorman ,Stipoc ,Saraturile si Campul Chiliei ,zone secetoase pe care se dezvolta o flora si o fauna adecvate ,specifica stepelor est - europene cu influente mediteraneene.

Intre mediul acvatic si terestru se interpune cel mlastinos ,inundabil ,care este purtatorul unei flore si faune cu posibilitatea de adaptare alternativa in functie de regimul hidrologic sezonier si anual. La contactul dintre apele dulci si cele marine au loc procese fizice ,chimice si biologice deosebite ,fapt ce a determinat ca aceasta zona sa se considere un ecosistem aparte ,numit avandelta. Golful Musura si meleaua Sfantul Gheorghe sunt cele mai reprezentative din acest ecosistem .

Cercetarile recente au dus la identificarea a 955 specii de cormofite spontane, reprezentand:
- elemente eurasiatice (28%)
- estice (24%)
- europene (14%)
- cosmopolite si adventive.

Din punct de vedere ecologic numai un sfert dintre specii (26%) sunt legate de mediul acvatic (hidrofile, higrofile si higromezofile), restul fiind mezofile, xerofile, eurifile, halofile, psamofile. Nota dominanta o dau stuful, papura, salciile, plantele plutitoare (nuferii, cornacii, cosorul). In delta isi gasesc refugiul o serie de specii rare, cum sunt : Ephedra distachya, Carex colchica, Nymphaea candida, Convolvulus persicus.

Fauna :

In interiorul deltei se deosebesc cateva ecosisteme principale. Ecosistemul apelor curgatoare cuprinde ,in primul rand ,bratele Dunarii ,dar si o serie de garle si canale mai importante. Prima veriga a vietii aici e planctonul ,fito- si zoo- ,ce serveste ca hrana pentru numeroase animale de genul viermilor ,molustelor ,larvelor si chiar pestisorii se dezvolta in conditii optime. Ihtiofauna domina acest ecosistem si este reprezentata prin : crap ,salau ,somn ,avat ,morunas ,toate in regres datorita calitatii apei ; precum si sturioni de apa dulce - cega ,viza ,pesti migratori ca scrumbia de Dunare ,sturioni marini - morun ,nisetru ,pastruga ,toti de asemenea intr-un regres evident. Ecosistemul apelor stagnante ,in care intra in primul rand lacurile ,dar la care se mai adauga garlele si canalele impotmolite ,se caracterizeaza printr-o flora bogata ,submersa si plutitoare ,cum ar fi : bradisul ,cosorul ,sarmulita sau vajoaica ,ciuma apei ,toate submerse dar in regres ca urmare a eutrofizarii apei ; nufarul alb ,nufarul galben ,ciulinul de balta ,limba broastei ,sageata apei ,toate plante plutitoare cu radacini care se gasesc la marginea lacurilor ; lintita ,pestisoara ,rizacul ,matasea broastei ,plante plutitoare fara radacina si cu efecte negative asupra productivitatii biologice a apelor. Fauna este foarte variata cuprinzand pesti ca : crapul ,linul ,platica ,rosioara ,carasul ,in ofensiva fata de crap ,bibanul ,stiuca ,salaul ,somnul ,de asemenea in regres. Ecosistemul suprafetelor mlastinoase si inundabile este dominat de o vegetatie emersa constituita predominant din stuf iar spre grinduri papura ,rogoz ,pipirig ,stanjenei galbeni ,izma de balta ,salcia cenusie. Aceste suprafete constituie locuri de depunere si de dezvoltare a puietului de peste ,de cuibarire a multor specii de pasari ,habitat al unor mamifere ,batracieni ,reptile.

Pasari mai semnificative ale ecosistemului sunt : rata motata ,rata rosie ,rata cu ciuf ,rata mare ,gasca de vara ,cormoranul mic ,starcul rosu ,egreta mare ,egreta mica ,starcul galben ,lopatarul ,starcul cenusiu ,starcul de noapte ,pelicanul comun ,pelicanul cret ,lebada muta ,ibisul sau tiganusul. Delta este locul celor mai valoroase specii de pasari ,multe dintre ele protejate prin suprafete strict delimitate. Astfel ,in rezervatia Rosca-Buhaiova sunt protejate circa 2.000 de cupluri de pelicani comuni si 300 de cupluri pelicani creti. Mamifere ale ecositemului sunt : vidra ,nurca ,hermina mica ,mistretul ,pisica salbatica ,vulpea cu burta ,iepurele. Recent au migrat si s-au adaptat repede cainele enot ,bizamul ,si mai rar nutria. O raspandire recenta si apreciabila o are fazanul.

Stil de viata - mestesuguri

Din cele mai vechi timpuri, pescuitul a constituit principala ocupatie a locuitorilor din Delta Dunarii. Desi astazi resursa piscicola a cunoscut un regres, pescuitul este in continuare principala preocupare. Localitatile unde pescuitul reprezinta principala activitate a locuitorilor sunt: Crisan, Mila 23, Gorgova si Sfantu Gheorghe. Populatia activa din rezervatie este de circa 35,3% avand un grad de ocupare de cca 81.4% repartizat diferentiat pe activitati:

• pescuit si piscicultura (15,3%),
• agricultura si silvicultura (29%),
• industrie, constructii, comert, prestari servicii (15,7%),
• turism, transporturi, comunicatii (15,4%),
• sanatate (1,9%),
• invatamant, educatie, cultura (5,7%),
• administratie publica (13,5%)
• alte activitati (3,6%).

Cea de-a doua ocupatie principala a locuitorilor Deltei o constituie cresterea animalelor, care dintr-o activitate temporara a devenit o preocupare permanenta la sfarsitul secolului XIX. Localitati cu traditie in cresterea animalelor sunt: Letea, Periprava, C.A.Rosetti, Sfistofca si Caraorman.Agricultura traditionala a fost practicata mai ales in zonele cu suprafete mari de teren arabil: Chilia, Pardina, Plaur, Salceni, Ceatalchioi si Patlageanca, formate din soluri aluviale de pe grindurile fluviatile cu risc mic de inundare.Din cauza solurilor sarace (nisipoase), agricultura a cunoscut o mai mica dezvoltare pe grindurile marine Letea si Caraorman.
Dupa 1960, pescuitul si agricultura au cunoscut modificari prin intensificarea exploatarii stufului (mai tarziu abandonate), amenajari piscicole, mari incinte agricole si silvice .

Bucataria din Dobrogea

Dobrogea este influentata in primul rand de fauna ,de clima ,dar si de bucataria orientala.La prepararea mancarurilor se foloseste mult pestele ,vanatul ,si carnea de oaie , dar si carnea de pasare ,vaca ,si porc.Dobrogea este bogata in legume si fructe ,lapte ,branzeturi si oua.Mancarurile din Dobrogea redau cu prisosinta bogatia materiilor prime de care dispune aceasta zona.

Mancarurile din bucataria dobrogeana sunt usoare ,gustoase ,la pregatirea acestora se foloseste mult untdelemnul ,untul si margarina.Ciorbele se acresc cu bors ,zeama de varza dar si otet ,sunt realizate din legume si mai ales peste.Se folosesc mult gustarile din legume prospete sub forma de salata in combinatie cu oua ,branza ,smantana.Sosurile sunt colorate cu pasta de rosii ,se obtin de legume inabusite cu faina dizolvata in apa si « stinse » cu supa de oase. Preparatele de baza sint insotite de garnituri din orez, legume dar si paste fainoase. Se foloseste mult laptele batut, iaurtul dar si brinza telemea care se consuma ca atare dar si in pregatirea altor mincaruri.

Dintre mincarurile specifice bucatariei dobrogene amintim: ciorbele pescaresti, ciorba de burta, marinatele din peste, saramura de crap, pestele la protap, crapul umplut, cirnatii de oaie, mielul la protap, saslacul, chebabul, musacaua, chefirul, garniturile de orez, dar si baclavalele, sarailiile, dulciurile cu stafide si rahat.

Placinta cu stafidePeste cu legume

Obiceiuri si traditii din Dobrogea :

In  Dobrogea, intalnim obiceiuri care s-au pastrat din vremuri de demult si inca mai sunt practicate:

'Lazarelul' - practicat in Sambata de Florii - practicat si in prezent in localitatea cu populatie preponderent greceasca, Izvoarele. Obiceiul povesteste ca Lazar, moare intr-un accident in timp ce se afla la padure pentru a aduce hrana pentru animale. Mama si fecioarele din sat il plang, iar din mormantul lui Lazar se dezvolta un copac cu ramuri bogate.

'Caloianul' - practicat dupa Paste - Obiceiul consta in fabricarea unei papusi de lut, ce era ingropata in camp, ca apoi dupa o perioada de timp sa fie deshumata, rupta in bucati si imprastiata pe camp, simbolizand fertilitatea, belsugul culturilor si regenerarea vegetatiei.

'Mosoiul' - se practica si azi, numai la Luncavita, obicei al colindatului cu masti ce a devenit o emblema nu numai a Luncavitei, dar si a Dobrogei.

'Oleleu' practicat in seara Ajunului de Craciun de grupuri de flacai ce bat cu talangile in pamant fiind asezati in cerc sau semicerc in fata casei sau portii simbolizand protejarea gospodariei de spiritele rele. Obiceiul se mai practica in zona Macinului.

Vestimentatia :

Portul din Dobrogea prezinta caracteristicile zonelor muntenesti si de campie, de pe malul stang al Dunarii.

Ca o caracteristica a regiunii este faptul ca alaturi de populatia romaneasca se gasesc si alte minoritati nationale: lipoveni, bulgari, turci, macedoni si tatari. Astfel portul din Dobrogea pastreaza aspectele specifice multitudinii etnice.

Costumul femeiesc este reprezentat prin:

-camasa: bogat ornamentata, lucrata pe panza alba tesuta in casa;

-poale: ornamentate doar in partea de jos, continuand modelul camasii;

-barneata: brau - tesuta in casa, din canva;

-bundita: cojoc fara maneci, confectionat din piele de oaie, bogat ornamentat cu motive geometrice si vegetale.

Costumul barbatesc este reprezentat prin:

-caciula: confectionata din piele de miel;

-camasa: alba, cu broderie executata cu arnici si cu matase, cu motive geometrice si florale;

-chimir: brau tesut la razboi sau confectionat din piele, purat peste camasa;

-itari: pantaloni confectionati dintr-o stofa alba, lucrata in casa;

-bundita: cojoc fara maneci, confectionat din piele de oaie, bogat ornamentat cu motive geometrice si vegetale.

DOBROGEA - Razboiul energiei eoliene

In urmatorii 10 ani, o cincime din necesarul de energie electrica al Romaniei va fi generat de surse nepoluante.

Romania ar putea produce cu forta vantului la fel de multa energie cat se produce cu reactoarele 1 si 2 de la centrala nucleara din Cernavoda. Cu o conditie, sa investeasca in centrale eoliene in zona Dobrogei

Cea mai mare parte a acestui tip de energie urmeaza sa fie produsa de centrale eoline. Iar zona cu cel mai mare potential in ceea ce priveste energia eoliana si solara este Dobrogea.

Desi energia eoliana este una curata si in principiu ar trebui sa nu afecteze mediul inconjurator, mai multe organizatii de mediu nationale si locale nu sustin amplasarea unor astfel de instalatii in Dobrogea. Motivatiile sunt doua: regiunea face parte din ruta principala de migratie a pasarilor si tot aici se afla Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, patrimoniu Unesco. Situatia este cu atat mai complicata cu cat mai mult de 80% din suprafata judetului Tulcea face parte din Natura 2000, iar politica Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile in ceea ce priveste amplasarea sau, dimpotriva, interzicerea instalatiilor eoliene in astfel de zone este inca una neclara.

Ornitologii argumenteaza ca terenurile concesionate investitorilor sunt habitatul a peste 372 de specii de pasari protejate, dar si zona de iernat a peste 1 milion de pasari migratoare. La randul lor, botanistii sustin ca in zona de nord a Dobrogei traiesc aproximativ 400 de specii de planate in pericol de disparitie.