management turistic si comercial valorificarea potentialului turistic al municipiului alba iulia

 

 

VALORIFICAREA POTENTIALULUI TURISTIC AL MUNICIPIULUI ALBA IULIA

INTRODUCERE

Turismul reprezinta, prin continutul sau, un fenomen caracteristic civilizatiei actuale, una din componentele majore ale vietii economice si sociale ce polarizeaza interesul unui numar tot mai mare de tari. Receptiv la prefacerile lumii contemporane, turismul evolueaza sub incidenta acestora, dinamica sa integrandu-se procesului general de dezvoltare. La randul sau, prin vastul potential uman si material pe care il antreneaza in dezvoltarea sa, ca si prin efectele benefice asupra domeniilor cu care se interfereaza, turismul actioneaza ca un factor stimulator al progresului.

Intr-o acceptiune generala, potentialul turistic al unui teritoriu este definit ca fiind ansamblul componentelor naturale, cultural istorice si economico-sociale, recunoscute stiintific, cantitativ si calitativ si dovedite prin practica si care prezinta posibilitati de valorificare turistica si da o anumita functionalitate pentru turism. Cu alte cuvinte, un teritoriu intereseaza sub aspect turistic in masura in care acesta ofera resurse turistice naturale sau antropice, a caror valorificare, pe fondul unor amenajari tehnice si contextul protejarii mediului inconjurator, poate intra in circuitul turistic si determina o activitate de turism.

Municipiul Alba Iulia, este o asezare urbana de mare interes turistic in care se regasesc mai multe obiective turistice ce constituie puncte de atractie atat pentru turistii romani cat si pentru cei straini. Potentialul turistic consta in numeroasele vestigii ale trecutului milenar, prin monumentele istorice si arhitectonice, unice in Romania, in Europa.

Lucrarea este structurata pe sase capitole, care-si propun sa ilustreze fenomenul turistic actual al orasului, fenomen influentat de factorii geografici, geo-economici si, nu in ultimul rand, de cei geo-demografici. Primul capitol prezinta importanta asezarii geografice, care vine in stransa legatura cu factorii istorici, legatura ce a favorizat dezvoltarea si evolutia orasului - atestat documentar inca din vremea dacilor- si pana in zilele noastre. Urmatoarele doua capitole, prezinta potentialul suportului natural, ca o conditie esentiala spre continuitatea progresului demografic si, implicit, a celui socio-economic. Ultimele capitole prezinta functia turistica a orasului, bazata pe turismul cultural, prin prezenta numeroaselor obiective turistice de natura cultural – istorica si prin evenimentele istorice traite de acest tinut. Toate acestea au contribuit la o crestere a circulatiei turistice, si prin urmare la dezvoltarea infrastructurii moderne a orasului.

Capitolul final, reprezinta o analiza a situatiei actuale a turismului din municipiu si propune oportunitati de dezvoltare a turismului in cadrul localitatii.

Cu aceasta ocazie doresc sa aduc multumirile mele tuturor celor care au facut posibila realizarea acestei lucrari: profesorilor din cadrul Universitatii Crestine Dimitrie Cantemir din Timisoara, doamnei conf. dr. Turcu Daniela, coordonatorul stiintific al acestei lucrari, sub a carei indrumare si al carui sprijin am intocmit lucrarea.

1. CONSIDERATII GENERALE

Alba Iulia, oras cu mare rezonanta in istoria poporului roman isi datoreaza importanta sa istorica, in mare masura, pozitiei geografice, fiind punctul natural de trecere si rascruce de drumuri care l-au legat organic de zonele inconjuratoare, bogate in zacaminte de metale pretioase, sare si podgorii renumite. Arterele de circulatie din Transilvania se intalneau aici, prin care se comunica cu importante centre economice, fapt ce a impulsionat dezvoltarea sa demografica, urbanistica si economica.

Aici au avut loc evenimente majore din istoria neamului si Alba Iulia se mandreste cu faptul ca este considerata capitala spirituala a Romaniei.

1.1. CONSIDERATII DE GEOGRAFIE ISTORICA

Alba Iulia este una dintre cele mai vechi localitati urbane atestate din tara (160 d.Hr.), dar asezarea este cu mult anterioara ; din anii 5000 – 2000 i.Hr., dateaza urmele neolitice expuse la Muzeul Unirii.Perioada de inflorire si dezvoltare se plaseaza insa in epoca daco- romana, cand mai vechea localitate (geto-daca Apoulon), Apulum (infiintata de tribul geto-dacic al apulilor), ajunge la rang de municipium (161 d.Hr.) si colonia (250 d.Hr.).

Numeroase izvoare atesta, existenta pe acest teritoriu si in imprejurimile lui imediate, a unor asezari preistorice datand din mileniul al V- lea i.Hr. In partea de nord a orasului s-a descoperit o importanta asezare neolitica (5000 - 1900 i.Hr.), care a fost locuita de triburi de pastori si agricultori. In numeroase puncte de pe teritoriul orasului - La vii, Platoul romanilor - au fost scoase la iveala obiecte din epoca bronzului (1700 - 1000 i.Hr.). Demna de mentionat este si cetatea de pamant din epoca fierului, descoperita pe inaltimile din stanga Muresului, la Teleac (4 km spre nord- est de Alba Iulia).

O ramura a tracilor va atinge in curand un apogeu politic, social si economic al acestor locuri si acestia sunt dacii. Ei pun bazele unei asezari puternice - Apoulon - ce va inspaimanta mai tarziu lumea romana.

In perioada in care Imperiul traco-daco-get din veacul I i.Hr. se intareste si devine cel mai mare din Europa, dupa Imperiul Roman, Apoulon cunoaste o deosebita inflorire, ajungand unul dintre cele mai mari centre urbane ale Daciei.

Primul razboi daco-roman, din timpul regelui Decebal a pus Apoulon-ul la grele incercari de ordin economic. In schimb, al doilea razboi, condus de Traian, care viza regiunea bogata si minele de aur si argint, i-a adus distrugerea definitiva.

In epoca romana, Apoulon-ul dacic a devenit Apulum si cunoaste o mare dezvoltare.
Primul nucleu al orasului, ale carui inceputuri trebuie puse imediat dupa anul 106 d. Hr., a fost Castrul Legiunii a XIII-a Gemina. Pentru ca era propus drept un castru permanent, castrul de la Apulum a fost unul dintre cele mai mari din Dacia romana.
Cand pe aceste meleaguri au venit slavii, orasul s-a numit Balgradul. Din aceasta au derivat celelalte denumiri ale orasului: Fehervar (in limba maghiara) si Weissenburg (in limba germana).

La inceputul sec. XI - lea Balgradul devine iar centru politic al unei formatiuni statale feudale iar populatia purta demult numele de romani. Pe urmele unei vechi biserici romanice se construieste o catedrala in stil gotic care va primi ample transformari arhitecturale in secolele urmatoare ajungand pana in zilele noastre un monument de arta, ce face azi obiectul interesului turistic.

La 1177 se aminteste ca fiind aici Episcopia romano - catolica a Transilvaniei, Alba Iulia devenind orasul cel mai important.

Conditiile in care s-a dezvoltat Balgradul in sec. XI - XIII au fost destul de favorabile, pana in 1241 cand invazia tatara a oprit pentru scurt timp dezvoltarea orasului si chiar a regatului ungar, fiind una dintre cele mai cumplite devastari pe care le-a cunoscut acest oras.

La 1442 Iancu de Hunedoara pregateste, in cetatea Alba Iulia atacul impotriva turcilor, care au invadat Transilvania. Lupta s-a dat la Santimbru. Dupa moartea sa, de ciuma, in 1456, Iancu de Hunedoara este inmormintat la Alba Iulia, sarcofagul sau se afla in Catedrala romano-catolica din oras.

Dupa 1541 Alba Iulia devine capitala principatului autonom al Transilvaniei, pana in 1690.

In anul 1516 incepe construirea unei noi cetati care se termina abia prin sec. al XVII - lea. Principii Transilvaniei inalta edificii importante ca Palatul Princial, cladiri cu diferite destinatii si duc o politica de dezvoltare a orasului.

La 1 noiembrie 1599, trei zile dupa biruinta de la Selimbar, Mihai Viteazul (1593 - 1601) impreuna cu oastea sa intra in oras. Alba Iulia avea sa devina astfel dupa cucerirea Moldovei, prima capitala a celor trei tari unite sub sceptrul marelui voievod.
In timpul lui Gabriel Bathory, inscaunat principe la Alba Iulia in 1613, cu ajutorul domnitorilor romani din principatele vecine, Alba Iulia atinge culmea gloriei si belsugului, a progresului politic constitutional dublat de o propasire culturala, de data asta si in favoarea maselor romanesti. Intreaga Alba Iulia este dotata cu edificii marete, in stilul Renasterii italiene.

In prefata tiparita a Noului Testament aparut la Alba Iulia in 1648, mitropolitul Simion Stefan formuleaza ideea necesitatii unei limbi scrise comune pentru toti romanii din toate provinciile. Acum apar 16 carti scrise in limba romana, printre care, in 1699 apare prima carte didactica in limba romana din Transilvania si anume Bucoavna (abecedar).
In 1658 si 1662 ostile turcesti si tataresti prada si ard din nou orasul.
Prin declaratia de la Sibiu din 10 mai 1688 Transilvania se supune imparatului Leopold, apoi, prin pacea de la Carlovitz din 1699, turcii recunosc si ei oficial intrarea Transilvaniei in Imperiul Habsburgic.

Curtea de la Viena hotaraste la 1711 construirea in acest centru a unei fortificatii ale carei lucrari incep in 1715 si se termina pe la 1738. Noua fortificatie avea sa cuprinda o suprafata foarte mare din orasul vechi si ca urmare acesta a fost daramat si mutat jos, in actuala vatra a orasului. Intre monumentele distruse cu aceasta ocazie se numara si Mitropolia lui Mihai Viteazul ce se afla in coltul de sud-est al cetatii actuale.

Ridicarea noii cetati s-a facut dupa noile planuri ale aceluiasi inginer Giovanni Morando Visconti, conducerea lucrarilor avand-o faimosul general austriac, biruitor al turcilor, Eugeniu de Savoia (1663-1736). Fortificatiile cetatii au fost construite dupa tipul celor realizate la frontierele Frantei, de catre Vauban. La constructia fortaretei - intre anii 1715-1738 - au lucrat circa 20.000 de iobagi din satele din imprejurimile orasului. Alba Iulia, care capata in actele oficiale tot mai des numele de Karlsburg - dupa imparatul care a dispus ridicarea cetatii, Carol al VI-lea - sau Alba Carolina, asa ca sa mai fie pastrat ceva din vechiul nume, de fapt nu mai este decat o gazda saraca, care indeplineste rosturi civile pentru o garnizoana austriaca tot mai numeroasa si bogata.

In sec. al XVIII-lea taranimea iobaga porneste mai multe rascoale care aparent au imbracat o haina religioasa, dar defapt aveau un continut social revendicativ.

Desi la 13 iulie 1795, Maria Tereza - imparateasa de mare glorie habsburgica a emis decretul de toleranta pentru romanii de religie ortodoxa din Transilvania si le-a permis numirea unui episcop ortodox, el nu a avut efectele scontate.

Intre aceste actiuni se inscrie si cererea inaintata imparatului in anul 1779 de Horia si Closca. Lor li se alatura, in 1784 si Gheorghe Crisan. Se aprinde astfel torta care va da foc pulberii de nemultumiri acumulate de secole. Desi rascoala a fost infranta, iar capeteniile au fost aduse in lanturi in cetate la Alba Iulia la 27 decembrie 1784, ea a zguduit puternic, pentru un moment, intreg edificiul oranduirii feudale. Locuitorii orasului au fost martorii, impietriti de ura si groaza, ai supliciului frangerii cu roata a martirilor rascoalei taranesti in dimineata zilei de 29 februarie 1785.

Din acest moment istoric, Alba Iulia a obtinut si valoarea de simbol al luptei maselor populare pentru dreptate sociala si libertate.

Catre sfarsitul sec. al XVIII-lea si primele decenii ale secolului urmator, putredul edificiu al feudalismului incepe sa se naruie. De doua milenii mereu prezenta, intr-un fel sau altul, la evenimentele istorice care au implinit soarta Transilvaniei, Alba Iulia participa din plin la doua dintre etapele principale ale revolutiei de la 1848 - 1849 din Transilvania. Astfel, la sfarsitul lui martie 1848, la Alba Iulia meseriasii si intelectualii, putini cati erau, tin o adunare de protest, marcand aderarea lor la primele cuceriri revolutionare, iar in 1849, garnizoana formata in mare parte din ostasi romani se aliaza luptei revolutionare din Muntii Apuseni, condusa de Avram Iancu.

In 1869 se da in exploatare calea ferata Alba Iulia - Arad, iar in 1895 linia ferata ingusta Alba Iulia - Zlatna, cai de comunicatie importante care ajuta la dezvoltarea economica a orasului. In imprejurimile orasului, creste odata cu exploatarea de tip capitalist, valul de nemultumire in randurile muncitorimii miniere.

La 1850 Alba Iulia era indicata drept centru firesc al cailor ferate transilvanene datorita pozitiei sale geografice deosebit de favorabile.

Necesitatea crearii unor banci si institutii de credit care sa sprijine populatia romaneasca se facea simtita foarte acut la sfarsitul sec. XIX.

Intre anii 1894-1895 in oras s-a introdus curentul electric iar in 1900 s-a pus pentru prima data in consiliul orasenesc problema asfaltarii trotuarelor.

Primul razboi mondial aduce dupa sine prabusirea imperiului austro-ungar. In aceste momente cruciale, fortele politice ale natiunii romane din Transilvania, sprijinite de intreaga suflare romaneasca, au trecut la infaptuirea idealului de veacuri, Unirea Transilvaniei cu Romania.

Orasului Alba Iulia i-a revenit marea si nobila misiune de-a gazdui desfasurarea acestui maret act din viata Romaniei moderne. Evocand atmosfera creata cu ocazia evenimentului, amintim ca in dimineata zilei de 1 decembrie 1918 spre Alba Iulia se revarsau adevarate torente populare, care veneau sa pecetluiasca de aceasta data unirea inceputa, cu trei veacuri in urma, tot in acest loc, de Mihai Viteazul.

Prin cuvantul lor aduceau mesajul poporului care i-a ales si i-a insarcinat sa hotarasca in numele sau unirea. In zorii zilei de 1 decembrie, multimea adunata in straie de sarbatoare, care prezentau costume din toate partile Romaniei, sub falfairile sutelor de steaguri tricolore, inconjoara cladirea in care urma sa se tina marele sfat national. Delegatii oficiali, cei 1228, se inghesuiau in aceasta cladire a carei sala mare poarta azi numele de Sala Unirii. Atunci era un cazinou militar.

Ratificarea unirii Transilvaniei cu Romania s-a facut apoi prin Decretul Lege nr. 3631 din 11/24 dec. 1918.

In anul 1922 se ridica Catedrala Reintregirii Neamului unde in ziua de 15 octombrie are loc incoronarea regelui Ferdinand si a reginei Maria.

Ca o recunoastere a rolului pe care l-a avut Alba Iulia in istoria neamului, in fiecare an la 1 Decembrie se sarbatoreste aici Ziua Nationala a Romaniei, municipiul Alba Iulia fiind declarat de catre Parlamentul Romaniei in anul 1994 ’’Cetate simbol a Marii Uniri a romanilor’’ .

1.2. POZITIA SI LOCALIZAREA GEOGRAFICA

Municipiul Alba Iulia, resedinta judetului Alba, este situat in zona de sud - vest a Transilvaniei, la intersectia paralelei 46°4'17' latitudine nordica cu meridianul 23°26'13', fiind plasat in culoarul Muresului, in zona de contact dintre 2 mari unitati naturale - Muntii Apuseni si Podisul Tarnavelor, despartite de raul Mures.

Orase invecinate: in partea de est se afla orasul Zlatna (30km), in partea de vest orasul Blaj (35km), in nord orasul Teius (16 km), iar la sud Sebes (13 km).

Vatra municipiului Alba Iulia se afla amplasat pe doua dintre terasele Muresului, intre ele existand o diferenta de nivel de aproximativ 20 m, care impart asezarea in doua parti distincte si anume:

- orasul nou sau orasul de jos, Platoul Romanilor - situat pe prima terasa a Muresului, cuprinzand o zona de peste 3 km din lunca Muresului si care formeaza spre est un ses lung de 8-10 km si lat de 2-4 km.

- orasul vechi sau orasul de sus, cu cetatea si constructiile ridicate in ultimii ani pe vatra vechilor asezari, situat pe a doua terasa a Muresului, cu cca 18- 25m mai sus.

Dezvoltarea orasului s-a datorat si pozitiei geografice favorabile.

Diversitatea formelor de relief din jur, imbinate in mod armonios, ofera perspective placute locuitorilor si vizitatorilor orasului. Spre sud, se vad crestele Muntilor Sureanu si Candrel, cu varfurile Batrana (1 792 m), Sureanu (2 052 m), si Vf. lui Patru (2 130 m). Spre vest, domina orasul, ultimele inaltimi ale Muntilor Metaliferi, cu Vf. Mamut (765 m), bogat impadurit si deosebit de accesibil turismului. Spre nord se afla Muntii Trascaului, cu inaltimi de peste 1 000 m: Piatra Craivei (1 078 m), Dealul Stanii (1 111m) si dealurile domoale ale Podisului Secaselor dominate de Magura Strajii (548 m).

Altitudinea minima este de 218 m in sud-est, pe terasa de lunca a Muresului, iar altitudinea maxima de 270 m, in partea de vest.

2. POTENTIALUL ATRACTIV AL CADRULUI NATURAL

Potentialul turistic natural este alcatuit din totalitatea resurselor turistice puse la dispozitie de cadrul nantural al unui spatiu: unitati, tipuri de forme de relief; tipuri si subtipuri climatice; ape de suprafata si subterane; etaje de vegetatie sau asociatii vegetale – incluzand si modificarile produse de interventiile antropice – care prin valoarea si atractivitatea lor justifica deplasari de populatie pentru vizitare si care conduc la amenajari de ordin turistic. In multe situatii, componentele cadrului natural au un rol predominant in determinarea valorii potentialului turistic al unui teritoriu si a dezvoltarii industriei turistice’’. (Candea, Melinda, Erdeli, G, Potentialul turistic al Romaniei si amenajarea turistica a spatiului, 2003, pag.49) .

2.1. POTENTIALUL TURISTIC AL RELIEFULUI

In judetul Alba predomina formele inalte de relief astfel: muntii ocupa cca. 52% din suprafata, zonele de podis si dealuri 26 %, iar zonele depresionare inclusiv luncile raurilor, 22%.

Pe teritoriul judetului se gasesc urmatoarele unitati de relief : o buna parte din Muntii Apuseni, Muntii Surianu ( Muntii Sebesului) apartinand de Carpatii Meridionali, Podisul Secaselor, Podisul jos al Tarnavelor, Depresiunea Alba Iulia-Turda si partial Culoarul depresionar al Orastiei.

Muntii Apuseni se gasesc in vest si nord-vest si sunt caracterizati de o structura geologica complexa cu resurse foarte variate si bogate, cat si amplasarea favorabila asezarilor omenesti care este creditabil pentru formarea timpurie si cresterea constanta a potentialului in aceasta regiune odata cu resursele din subsol, minereuri neferoase (cupru, plumb, zinc) si metale pretioase (aur, argint), resursele terestre - pamant arabil (in majoritate pasuni si fanete) si paduri - joaca un rol important in economia judetului.

Zona Muntilor Apuseni au inaltimi moderate, intre 1000 si 1800m si cuprind prelungirile de sud-est ale muntilor Bihariei (Vf. Gaina, 1486m), cu numeroase forme carstice (pesterile: Scarisoara, Pojarul Politei s. a.; cheile Ordancusei, Galdei, Rametului s. a.), culmile de sud ale Muntelui Mare (Vf. Balomireasa 1632 m si Vf. Muntele Mare 1826 m), culmile de nord-est ale muntilor Metaliferi si intreg ansamblul Muntilor Trascau, cu un relief variat, dezvoltat in mare parte pe calcare jurasice, reprezentat prin maguri calcaroase izolate (Piatra Craivii, Piatra Cetii, Corabia etc.), Abrupturi calcaroase, chei (Aiudului, Valisoarei, Galdei, Cetii, Geoagiului etc.), pesteri (Huda lui Papara), precum si prin numeroasele maguri vulcanice, intre care se remarca cele doua varfuri ale Detunatelor.

Unitatea montana sudica este foarte restransa si cuprinde doar terminatiile nordice ale Muntilor Sureanu si Candrel. Muntii Sebesului se intind in sudul judetului. Au altitudini de peste 2.000 m si au o importanta retea hidrografica, resurse forestiere si turistice. Muntii Sureanu apartin de grupa Parangului si au o orientare nord-sud, pe stanga vaii Sebesului. Masivul Sureanu prezina cele trei forme de eroziune cunoscute in tara noastra: Gornovita (400-1200 m), Rau Ses (1400-1800 m), si Borascu (1800-peste 2200 m). Deasupra platformelor de eroziune se ridica cateva inaltimi care reprezina cele mai mari inaltimi ale judetului Alba (Vf. Lui Patru - 2130m; Sureanu - 2059m; Batrana - 1792m) se afla chiar la limita judetului si au in componenta lor sisturi cristaline si sisturi metamorfice.

Din Muntii Candrelului, doar o fasie ingusta se afla intre limitele teritoriale ale judetului Alba. Alcatuiti tot din sisturi cristaline, au aspectul unor cupole largi, greoaie.

Valea Muresului si locurile de la marginea ei reprezinta importante resurse agricole favorizand recoltele de cerealele si legume, cat si cresterea animalelor. De asemenea depresiunea este coridorul principal pentru drumurile rutiere si feroviare favorizand un trafic intens intern si international. Aproape un sfert din suprafata judetului este acoperit de podisul Tarnavelor, cu altitudini medii intre 550-600m, cu resurse agricole bogate (in special culturi de cereale si podgorii) si depozite de gaze naturale.

In lungul vailor, care fragmenteaza spatiul montan din vestul si nord-vestul judetului se detaseaza mai multe depresiuni intramontane, bine individualizate: Abrud ( pe valea Abrudului), Campeni si Salciua (pe valea Ariesului), Zlatna si Ighiu (pe Valea Ampoiului), Trascau (pe Valea Aiudului), Mogos (pe Geoagiu) etc. Culoarul larg al vaii Muresului, ce strabate teritoriul judetului pe directia nord-est – sud-vest, separa zona montana din vest de zona de podis din estul judetului, care se remarca print-un relief colinar apartinand Podisului Tarnavelor si Podisului Secaselor, cu inaltimi de 400 - 550 m, fragmentate pe vai largi, cu lunci si terase.

Zona depresionara axata pe Mures, cunoscuta sub numele de Depresiunea Alba Iulia – Turda, este orientata in directia nord – nord-est – sud – sud-vest. In partea sa de sud-vest, se prelungeste cu o alta zona depresionara, de origine tectonica si anume Culoarul Orastiei, care nu intra decat partial in teritoriul judetului Alba, mai precis de la Alba Iulia la vest de Sibot.

Culoarul Muresului are un caracter depresionar, sub raport morfologic, aflandu-se la contactul dintre muntii Apuseni si podisul Transilvaniei. Modelarea subaeriana si fluviatila a dus la formarea unei asocieri de coline domoale, glacisuri, terase etajate si lunci extinse.

Zonele depresionare si luncile raurilor au o importanta economica deoarece sunt bogate in nisipuri si pietrisuri, folosite in constructii.

2.2. POTENTIALUL CLIMATO-TURISTIC

Clima, constituie si ea la randul ei o componenta de importanta majora a potentialului turistic natural al Romaniei, ce favorizeaza sau din contra sta in calea organizarii si desfasurarii activitatilor turistice.

Datorita pozitiei sale geografice, municipiul Alba Iulia beneficiaza de un climat continental moderat, sub influenta circulatiei vestice, prin intermediul careia ajung aici mase de aer mai umed. Pe aceasta circulatie dominanta se suprapun si mase de aer sudic si sud-vestic de origine mediteraneana. Se resimt, mai rar, si influentele circulatiei nordice, prin intermediul carora ajung in culoarul Muresului mase de aer rece si foarte rece. Aceasta circulatie este insa atenuata mult de Muntii Trascaului, formandu-se in zona Alba Iulia – Ighiu – Galda o microclima ce favorizeaza cultura vitei de vie.

O caracteristica aparte este climatul cu efect de Föhn, aici primaverile fiind timpurii, verile calde si senine, precipitatiile mai reduse, iar toamnele lungi si insorite, benefice activitatiilor turistice. Viteza medie a vantului este cuprinsa intre 3,5-5,5 m/s.

Ca o consecinta a föhnului, Alba Iulia beneficiaza de numeroase zile insorite , intre 2000 -2100 ore/an, cu diferentieri in functie de anotimp.

Nebulozitatea este strans legata de umezeala aerului si definitorie pentru notiunea de ’’timp frumos’’, atat de importanta pentru turisti. Valoarea medie anuala a nebulozitatii este de 3,5 zecimi, dar variaza mult in cursul anului intre valorile maxime din timpul iernii si minime din timpul verii. Nebulozitatea maxima se produce in decembrie (7,4 zecimi), cand intensitatea circulatiei turistice este redusa, iar cea minima in august (3,9 zecimi), suprapunandu-se cu intensitatea maxima a numarului de turisti.

Umezeala aerului reprezinta un alt element climatic definitoriu pentru desfasurarea optima a activitatii turistice, imprimand climatului, impreuna cu precipitatiile nuanta de umed sau uscat. Factorul umiditate are valoare anuala relativ mijlocie, de 71% , cu cresteri in lunile de vara.

Valoarea medie a temperaturii anuale este relativ ridicata, atingand +9,5°C. Temperatura medie a lunii ianuarie oscileaza intre -3°C si -10°C , minima absoluta inregistrata pana in prezent fiind de -31°C in anul 1964. Media lunii iulie este de 20°C, maxima absoluta atingand 42,5°C in anul 1952.

In zona Albei Iulia precipitatiile sunt usor deficitare, cu o medie de 650 mm/an. Cele mai bogate precipitatii se inregistreaza in lunile mai-iunie, atingand valori medii intre 70,0 mm si 85,2 mm. Cantitatea maxima de precipitatii in 24 de ore a fost de 55,3 mm in data de 16 august 1949.

Valori medii lunare ale temperaturii si precipitatiilor inregistrate la statia meteo Alba Iulia

Tabel 2.2

Sursa : Institutul National de Statistica. Directia Regionala de Statistica Alba

In anotimpul rece precipitatiile cad sub forma de zapada, inregistrandu-se anual un numar de 20-30 de zile de ninsoare. Ninsorile nu sunt foarte dese, zapada fiind mai putin caracteristica arealului, stratul de zapada masurand intre 25 – 30 cm, fara sa se mentina timp indelungat.

2.3. POTENTIALUL TURISTIC AL HIDROGRAFIEI

Apa – privita ca resursa turistica, ’’materie prima’’ pentru diferite forme de turism, ca element al spatiului geografic definit printr-o mare atractivitate – ocupa un loc prioritar in turism, impunandu-se prin multiplele sale forme de organizare si anume ape subterane, izvoare, retele hidrografice, lacuri, prin calitatea sa si nu in ultimul rand, prin valoare peisagistica. (dupa Candea, Melinda, Erdeli, G, (2003), Potentialul turistic al Romaniei si amenajarea turistica a spatiului, pag.127).

Si in orasul Alba Iulia, hidrografia constituie un factor important al dezvoltarii turismului datorita prezentei raului Mures, ce traverseaza judetul pe o lungime de 144 km si care prin peisajele oferite, constituie un deosebit punct de atractie turistica.

Pe teritoriul municipiului Alba Iulia curg raurile Mures, Sebes si Ampoi, precum si cateva mici paraie ce se varsa in Mures.

Debitul sau normal este la Alba Iulia, de 100m³/sec. Sunt situatii insa cand, din cauza precipitatiilor abundente, a zapezilor topite brusc in munti si a pantei mici de scurgere, Muresul iese din albie, inundand lunca minora si majora. De amintit este inundatia care a avut loc intre 16-18 mai 1970, cand Muresul a atins la Alba Iulia un debit de 2192 m³/sec., iar apele lui s–au ridicat la o inaltime de 806 cm. Nivelul apei a crescut cu circa 10 m. Cantitatea enorma de apa ce a navalit in albia Muresului a ajuns pana pe terasele inferioare, inundand numeroase localitati iar in municipiul Alba Iulia a ajuns pana in zona sa centrala, unde stratul de apa, in unele sectoare a atins 3 m. In urma acestei catastrofe s-au luat masuri prin amenajarea complexa a raului Mures.

Ampoiul, ce conserva vechea denumire daco-romana, curge in totalitate pe teritoriul judetului Alba, avand o lungime de 57 km, izvoraste din Muntii Metaliferi si se varsa in Mures, in dreptul satului Ciugud. Se pare ca in antichitate si in evul mediu el si-a schimbat de mai multe ori cursul, albia lui actuala fiind sapata in secolul al XVIII-lea pentru a feri orasul de inundatii. Local, portiunea dintre Barabant si varsarea Ampoiului in Mures este numita Valea Noua.

Relieful accidentat cu pante abrupte si debitul bogat al apelor ce coboara pe aceste pante sunt surse de energie deosebit de importante pentru judetul Alba si pentru intreaga tara. Actiunea antropica s-a orientat, datorita importantului potential hidroenergetic, catre construirea pe raul Sebes a 4 hidrocentrale: Galceag, Sugag, Sasciori, Petresti, dintre care primele trei sunt de tip centrala pe derivatii iar ultima de tip centrala baraj. Tot din raul Sebes este asigurata alimentarea cu apa potabila a Municipiului Alba Iulia si a altor cateva localitati.

Foto. 1 Amenajare hidroenergetica pe Raul Sebes

Sursa: www.apm-alba.ro

Apele de suprafata, lacurile intregesc peisajul zonei. Desi sunt slab reprezentate in judetul Alba, un rol important ca punct de atractie este detinut de lacul de origine carstica – Iezerul de la Ighiel, cu o suprafata de 5,3 ha, situat la o altitudine de 915 m. Lacul impreuna cu regiunea inconjuratoare reprezinta o rezervatie naturala pentru pastravi si mufloni. Langa Alba Iulia se afla Tausorul, lac ramas intr-un brat parasit al Muresului.

Potentialul turistic al raurilor Mures si Ampoi focalizeaza atentia populatiei urbane, in special, prin turismul de sfarsit de saptamana.

2.4. POTENTIALUL TURISTIC BIO - PEDOLOGIC

Componentele invelisului biogeografic detin o deosebita importanta in diversificarea potentialului turistic natural si contribuie in acelasi timp la sutinerea fenomenului turistic.

Flora din jurul municipiului Alba lulia se caracterizeaza prin prezenta unei varietati specifice zonelor de lunca, podis si munte de joasa altitudine. Spre vest, pantele Muntilor Metaliferi sunt impaduriti cu specii de foioase cum ar fi: gorun, carpen, frasin.

In componenta padurilor de pe dealurile din stanga Muresului distingem : stejarul, carpenul, frasinul, carora li se adauga stratul arbustiv constituit din: maces, paducel, porumbel. In aria zonelor depresionare de pe Mures, Sebes si Ampoi traiesc salcii si plopi, terenurile fiind cultivate in cea mai mare parte.

Fauna este si ea destul de bogata. Dintre mamifere amintim: iepurele, vulpea, viezurele, mistretul, caprioara.

In zona padurilor, care coboara pana pe podisuri si in depresiuni, exista o fauna mai bogata si mai variata. Dintre cele care prezinta interes economic sau cinegetic sunt: ursii, cerbii, caprioarele, veveritele, dihorii, viezurii, vulpile, lupii, iepurii, mistretii, rasii, jderii de scorbura si de piatra.

Pasarile sunt prezente intr-o varietate extrem de mare dintre care: rate salbatice, batlani, berze, gaste salbatice, fazani, prepelite, potarnichi, ereti, ulii.

Dintre cele de interes cinegetic amintim: sitarul, porumbelul gulerat, cocosul si gainusa, fazanul.

Din punct de vedere al formatiunilor geologice, judetul Alba, cu un relief atat de divers, cu vai, cu dealuri, munti, ape si cu un climat favorabil, prezinta variate tipuri de sol, care ilustreaza diversitatea succesiunilor vegetale ce au existat in decursul timpurilor si diversitatea mediului natural al acestui judet.

Astfel se constata ca :

- Zona de munte se remarca prin solurile ruginii, de tip brun alpin sau podzoluri alpine.

- Zona padurilor de rasinoase cuprinde podzolitele si solurile brune acide.

- Zona padurilor de fag solul brum de padure slab acid.

- Zona dealurilor acoperite cu paduri de gorun sau unde sunt terenuri agricole este ocupata de solurile galbui de podzolire secundara, solurile brune roscate de padure, iar pe regiunile calcaroase intalnim rendzinele.

- Campia din Valea Muresului prezinta soluri aluvionare, care s-au format prin revarsari repetate, acestea fiind cele mai noi soluri.

Desi pamantul judetului Alba apartine in general zonei padurilor, totusi dispune de soluri fertile favorabile pentru cultura cerealelor, a plantelor industriale, a pomilor fructiferi si a vitei de vie, in judet aflandu-se importante regiuni viticole, nu foarte mari ca intindere dar cunoscute pentru calitatea vinurilor produse. Cultura vitei de vie este favorizata in aceste locuri de un relief care pare a-i fi special destinat, format din nesfarsite spinari de deal prea putin cultivate cu folos si care abia asteapta sa fie acoperite cu vii.

In zona Albei Iulia se afla podgoria Alba, care-si imparte viile intre centrele viticole Alba-Iulia si Ighiu, constituind un punct turistic deosebit pentru turistii care calca aceste meleaguri.

Foto. 2 Teren cultivat cu vita de vie

Sursa : www.apulum.ro

2.5. PATRIMONIUL TURISTIC CULTURAL ISTORIC

Orasul Alba Iulia se numara printre putinele localitati din Romania care au fost predestinate sa ocupe un loc de mare importanta in istoria asezarilor omenesti si a fortificatiilor, din preistorie si pana in epoca moderna.

In decursul celor peste 2000 de ani de existenta a orasului, prezenta unei fortificatii – fie Castrul Roman, fie Cetatea Medievala, fie, in sfarsit Cetatea Bastionara din veacul al XVIII-lea – a constituit nucleul principal al asezarii sub aspect strategic si urbanistic.

2.5.1. VESTIGII ISTORICE

• Castrul Legiunii a XIII – Gemina

In urma cercetarilor arheologice intreprinse in ultimii ani s-a putut constata ca prima fortificatie ridicata aici de soldatii Legiunii a XIII–a Gemina nu a fost complet distrusa in secolul al XVIIII, cu ocazia construirii cetatii bastionare. Este un lucru cert ca traseul vechii cetati medievale – fundatiile, o parte din elevatia zidurilor, cel putin doua porti, de vest si de est, si santul de aparare, carora li s-au facut numeroase reparatii si adaugiri de noi elemente de fortificare, in functie de cerintele de apararare, atestata documentar incepand cu veacul al XIII-lea, a fost comun cu cel al castrului roman.

Se constata astfel la Alba Iulia o situatie deosebita si mai rar intalnita pe teritoriul tarii noastre, ca o fortificatie romana, ridicata in secolul al II-lea d.Hr., sa fie folosita neintrerupt pana la inceputul veacului al XVIII-lea, faptul constituind o dovada dintre cele mai elocvente cu privire la continuitatea de viata a populatiei autohtone in acest important centru al Daciei Romane.

Prima fortificatie romana edificata la Alba Iulia a fost Castrul Legiunii a XIII-a Gemina, situat pe o terasa intinsa si mai inalta cu circa 18 – 20 m fata de lunca Muresului, ocupand o pozitie strategica din cele mai importante pe principalele cai de comunicatie ale Daciei Romane. Se presupune ca locul stabilit pentru sediul Legiunii a XIII- a Gemina a fost desemnat dupa terminarea campaniei de cucerire a Daciei, adica in anul 106, nefiind exclus ca la alegere un cuvant deosebit de important sa-l fi avut insusi imparatul Traian. Afirmatia se sprijina pe faptul ca el a tinut sa marcheze in acelasi an, dupa o veche traditie romana, locul capitalei Ulpia Traiana, si, fara indoiala, cu asentimentul sau s-a stabilit si amplasarea unitatilor in provincia nou cucerita. Se cunosc putine informatii scrise despre construirea castrului,dar cercetarile arheologice au confirmat existenta lui chiar odata cu stabilirea aici a Legiunii a XIII- a Gemina.

Abia in jurul anului 205 o inscriptie mentioneaza refacerea praetoriului si a zidurilor castrului, care avea deja o vechime de aproape 100 de ani. Avea forma unui patrulater cu laturile intre 440 si 430 m, ingloband circa 18 – 20 ha, ceea ce corespunde in general cu tipul si dimensiunile castrelor romane de legiune datate in secolele II – III d.Hr.

Cetatea medievala

Dupa retragerea aureliana, castrul roman de la Apulum a continuat sa fie loc de refugiu si asezare pentru populatia autohtona in fata migratiilor din secolele IV-VIII. Numeroase cercetari arheologice si descoperiri intamplatoare atesta utilizarea fortificatiei pentru locuire si aparare, constituind una din cele mai importante vetre de formare a poporului roman.

Fortificatia medievala apare mentionata pentru prima data in documente in anul 1206. Din informatiile documentare aflam ca in 1349 cetatea era puternica, iar in 1442 a oferit adapost lui Iancu de Hunedoara dupa infrangerea sa temporara la Sintimbru.

Cetatea bastionara Alba Iulia

Foto. 9 Zidurile cetatii

Sursa: www.apulum.ro

Cea mai mare si mai valoroasa fortificatie bastionara din sud-estul Europei s-a construit la Alba Iulia in prima jumatate a secolului al XVIII-lea.

La inceputul secolului al XVIII-lea se incheie o etapa lunga si glorioasa din evolutia orasului si a cetatii Alba Iulia. Prin pacea de la Carlowitz in 1699, Imperiul Habsburgic a devenit stalpul Transilvaniei, hotarandu-se construirea la Alba Iulia a unei noi fortificatii, initiativa ce avea sa fie pusa in aplicare abia din 1715.Proiectul noii fortificatii bastionare de la Alba Iulia a fost intocmit de arhitectul Giovanni Morando Visconti(1652- -1717), fiind aprobat la 18 aprilie 1714 de catre maresalul Eugeniu de Savoia.

Pentru fortificatia de la Alba Iulia, Visconti a ales o varianta simpla din primul sistem Vauban, constatare ce rezulta si din explicatiile ce insotesc proiectul din 1736, precizand ca lucrarile au fost ’’executate dupa cele mai noi metode de fortificare’’. La inceputul secolului al XVIII-lea principiile lui Vauban, cel mai mare arhitect in domeniul fortificatiilor bastionare, au fost preluate de arhitectii si comandantii militari din toata Europa. In Imperiul habsburgic cei care au promovat sistemele lui Vauban au fost insusi maresalul Eugeniu de Savoia si generalul Steinville, ambii de origine franceza, cunoscatori directi ai calitatilor remarcabile ale fortificatiilor Frantei. Generalul de Steinville a coordonat lucrarile de la Alba Iulia unde si-a avut resedinta in calitate de comandant al trupelor imperiale si inspector al fortificatiilor din Transilvania.

Cetatea bastionara din Alba Iulia a fost ridicata intre anii 1714-1738, fiind considerata cea mai reprezentativa fortificatie bastionara de tip Vauban din tara noastra. Planul cetatii a fost intocmit de arhitectul italian Giovanni Morando Visconti, sub conducerea generalului Stefan de Steinville, completata apoi de generalul Weiss.

Lucrarile propriu-zise la fortificatia de la Alba Iulia au inceput la 4 noiembrie 1715, cand s-a pus piatra de temelie a bastionului Carol, dedicat imparatului, situat pe latura de nord a cetatii.

Intre secolele XVIII-XIX cetatea a indeplinit rolul de centru militar al Transilvaniei si de depozit general pentru armament.

Cetatea este alcatuita din 7 bastioane, configurandu-i imaginea stelata caracteristica cetatilor de acest tip. Urmarind sensul acelor ceasornicului, incepand din stanga portii principale, denumirile sunt urmatoarele: Sf. Eugeniu, Sf. Stefan, Sf. Trinitate, Sf. Mihail, Sf. Carol, Sf. Elisabeta si Sf. Capistrano.

Bastionul dedicat lui Eugeniu de Savoia este decorat cu blazonul printului incadrat de doua sirene. Sub blazon, pe o filactera, se afla inscriptia :’’Eroicului principe Eugeniu de Savoia’’. In continuare bastionul Sf. Stefan a fost dedicat lui Steinville si poarta la coronament blazonul acestuia incadrat de volute, din care atarna frunze si clopotei, iar la extremitate se afla doua fiinte bizare, probabil fauni. Bastionul Trinitatii este cel mai mare dintre bastioane, curtinele dintre bastioane masurand 116-135 m, avand plasat in centru un blazon incoronat cu campuri multiple, iar pe flancuri volute articulate cu frunze de acant. Bastionul Sf. Mihail poarta pe platforma octogonala statuia arhanghelului ucigand balaurul, iar pe blazonul incadrat de volute rotunjite se afla stema Austriei. Consolele laterale se transforma partial in niste animale fantastice. Bastionul Sf. Carol, dedicat imparatului, are la coronament, distrus de vreme, un tors barbatesc cu un cartus in mijlocul caruia, pe un medalion, se gaseste monograma impartului.Urmatorul bastion, Sf. Elisabeta, a fost dedicat imparatesei Elisabeta Cristina. In campul principal se afla coroana si blazonul incadrate de volute asemanatoare cu cele de la bastioanele Sf. Carol si Sf.Trinitate. Ultimul bastion, Sf. Capistrano, a fost dedicat Transilvaniei. Sub consola se poate observa stema principatului incadrata de doua sirene.

Perimetrul zidurilor este de aproximativ 12 km, acestea fiind ridicate cu ajutorul a 20.000 de iobagi. Zidurile fortificatiei bastionare de la Alba Iulia sunt construite in principal din caramida, piatra de cariera sau provenita din ruine romane si din piatra cioplita pentru socluri si muchiile bastioanelor. Ele masoara la baza 3 m, iar la varf 1,20 m, fiind sprijinite in interior de contraforturi menite sa neutralizeze impingerile de pamant. Paramentul exterior al zidurilor este construit numai din caramida cu deosebita maiestrie.

Intrarea se face prin sase porti, decorate cu statui si reliefuri de catre o echipa de sculptori condusa de Johann König.

Proiectarea si construirea cetatii a determinat si modificarea tramei stradale, astfel s-au construit cele sase porti, trei spre oras si alte trei spre campul de instructie din vest.
Cetatea este impresionanta atat prin elementele decorative, cat si prin frumusetea celor sase porti ale fortificatiei, care sunt unice in toata arhitectura militara europeana. Fara indoiala, sursa de inspiratie pentru artisti a fost mitologia antica, decoratia fiind realizata de sculptori ca Johann König, Johann Vischer si Giuseppe Tencalla. In totalitate cetatea se impune ca cel mai semnificativ ansamblu de plastica figurativa baroca din Transilvania. Intre zidurile ei s-au desfasurat evenimente de cea mai mare importanta pentru istoria poporului roman: epilogul rascoalei lui Horea si Marea Unire a Transilvaniei cu Romania la 1 Decembrie 1918.

Scurgerea timpului si-a pus amprenta mai ales pe partea decorativa cu care a fost inzestrata cetatea, macinand si mutiland unele basoreliefuri si sculpturi. Cu toate acestea, fortificatia de la Alba Iulia constituie cel mai reprezentativ monument de arta militara al secolului al XVIII-lea din tara noastra, sub aspect arhitecural si artistic.

Foto. 10   Poarta I a Cetatii

Sursa: www.apulum.ro

2.5.2. EDIFICII CULTURAL – ISTORICE

• Biblioteca Batthyaneum

Foto. 11 Biblioteca Battyaneum

Sursa: www.apulum.ro

Intre institutiile ce pastreaza imensul tezaur istorico-artistic al orasului, Biblioteca Battyaneum ocupa un rol de frunte. Purtand numele intemeietorului, Ignatius Batthyani (1741 - 1798), episcop al Transilvaniei, erudit carturar si pasionat bibliofil.

In aprilie 1784, manastirea calugarilor trinitarieni din Alba Iulia este preluata si transformata in cazarma de armata austriaca. Cativa ani mai tarziu, in 1792, episcopul vatolic Ignat Batthyani infiinteaza in ea un ’’institut carturaresc’’.

Nucleul initial al bibliotecii, incluzand piesele de baza, il constituie cele 8000 de volume si manuscrise rare pe care Ignatius Batthyani le cumpara in 1786 la Viena de la cardinalul Cristofor Migazzi. Cu gandul la fondarea unui centru cultural - stiintific la Alba Iulia, episcopul a continuat cu perseverenta.

Dupa moartea fondatorului ei, biblioteca creste simtitor in perioada urmatoare, ca numar de carti, dar nu si pe plan valoric, fondul de carti si manuscrise initial constituind principalul tezaur.

De abia azi, aceasta biblioteca, ’’devenita bun al intregului popor’’, isi poate indeplini adevarata ei menire, aceea de a fi un izvor documentar de prim ordin, usor accesibil cercetatorilor din tara si din strainatate.

Sala principala a bibliotecii se afla chiar in fosta biserica trinitariana. Numeroasele rafturi sunt impartite in doua de o galerie orizontala ce inconjoara de jur imprejur fostul naos. Etajarea rafturilor in doua parti prin aceasta galerie a fost facuta pentru ca orice carte sa fie accesibila fara ajutorul unei scari inalte, iar pe de alta parte pentru a se mari efectul estetic al asezarii rafturilor.

Prin infatisarea sa ’’– cu ornamente in stil baroc, asa numitul stil Zopf, pe un fond verzui deschis in care cartile legate in piele, majoritatea cu titluri aurite la cotor, sunt insiruite dupa marime si culoare – ’’, sala principala a Bibliotecii Batthyaneum are aspectul tipic al marilor biblioteci din veacul al XVIII-lea. In afara de valori documentare de interes general, Biblioteca Batthyaneum mai cuprinde si pretioase izvoare din cultura patriei, indeosebi a Transilvaniei. Enumeram cateva titluri: Palia de la Orastie, singura editie pastrata din tipografia romaneasca de la Orastie, scoasa in 1582; Noul Testament a lui Simeon Stefan din 1648, cea mai importanta tiparitura aparuta la Alba Iulia; Sicriul de aur, carte tiparita in 1683 la Sebes; Evanghelia invatatoare, scoasa in tiparnita de la Alba Iulia la 1699; Elementa linguae daco-romane sive valachicae – Elemente de limba daco-romana sau valaha a lui Gh. Sincai, tiparita in 1805 la Buda; o traducere in lumba germana a Descrierii Moldovei, opera lui Dimitrie Cantemir, tiparita la Frankfurt si Leipzig in 1771; Storia della moderne rivoluzioni de la Valachia – Istoria revolutiilor moderne ale Valahiei, a lui Anton Maria, editata la Venetia in 1718. O bogata colectie de tablouri, potire, odajdii, piese arheologice, colectii numismatice completeaza bogatia bibliotecii.

Biblioteca dispune la ora actula de peste 55.000 carti, 19.000 documente, 1230 manuscrise, 500 incunabule si este intre cele mai valoroase din Romania.

Prin nepretuitele sale valori bibliofilice si documentare, Biblioteca Batthyaneum este apreciata in intreaga lume. Se remarca, in special, fondul de manuscrise vechi, incunabule si tiparituri rare, dintre acestea amintim: Codex Aureus (sec. IX), manuscris cunoscut si sub numele de Evangheliarul de la Lorsch, care cuprinde evangheliile lui Marcu si Matei, Psaltirea lui David (sec. XII), Codex Burgundus (sec. XV), Biblia Sacra (sec. XIII), Palia de la Orastie (1582), Biblia lui Serban Cantacuzino (1688), Noul Testament de la Balgrad (1648).

In anul 1792 este infiintat aici primul observator astronomic de pe teritoriul tarii noastre.

• Muzeul National al Unirii – Cladirea Babilon

Foto. 12 Muzeul National al Unirii – Cladirea Babilon

Sursa: www.apulum.ro

Muzeul National al Unirii din Alba Iulia se numara printre cele mai importante institutii muzeale din Romania, atat din punctul de vedere al patrimoniului sau, cat si al prestigiului stiintific. Muzeul este adapostit in Cladirea Babilon din 1968, care prin bogatia plastica a fatadelor reprezinta cel mai important monument de arhitectura romantica din oras.

La origine cladire cu destinatie militara, cladirea Babilon a fost construita intre 1851-1853. Cladirea are 2 etaje si peste 100 de incaperi unde se afla expozitia de baza, depozitele, biblioteca si laboratoarele de restaurare.

Istoria muzeului

Inceputurile institutiei sunt legate de 'Societatea de istorie, arheologie si stiinte naturale din judetul Alba', infiintata in 1887, care a inaugurat primul sediu al muzeului in actuala cladire a Scolii generale nr. 3, unde au fost adapostite peste 1000 de piese arheologice si numismatice. Colectia a sporit prin activitatea remarcabila a primului director, Adalbert Cserni, care pana la moartea sa in 1916, a efectuat ample cercetari arheologice in diverse puncte ale orasului, editand totodata primele 18 fascicule din publicatia muzeului.

Dupa Unirea Transilvaniei cu Romania din 1918, muzeul a beneficiat de sprijinul societatii 'Astra', fiind mutat in aripa nord-estica a complexului Catedralei Ortodoxe si inaugurat la 20 mai 1929 sub numele de Muzeul Unirii, colectia sporind cu numeroase piese legate de revolutia din 1848 dar mai ales de actul Marii Uniri. Perioada crizei economice si anii ce i-au urmat au influentat negativ activitatea muzeului din Alba-Iulia..

O veritabila renastere a muzeului are loc in 1938, cand Nicolae Iorga il numeste director pe profesorul Ion Berciu, o personalitate erudita si dinamica, care va sti sa utilizeze cu eficienta resursele financiare, atat prin cercetarile arheologice dar mai ales prin fondarea revistei muzeului 'Apvlvm' in 1939.

Dupa cel de-al doilea razboi mondial, odata cu instaurarea dictaturii comuniste, la conducerea muzeului ajung figuri obscure, urmandu-se astfel principiul antiintelectualist, care a ramas una dintre caracteristicile fundamentale ale politicii culturale din Romania pana in 1989.

In 1958 fosta Casa a Armatei, care includea istorica Sala a Unirii, trece in administrarea muzeului.

Aniversarea semicentenarului unirii Transilvaniei cu Romania in 1968 la Alba Iulia, a determinat transformarea si restaurarea cladirii 'Babilon', datand din 1853, care va adaposti noi sectii expozitionale, institutia primind numele de Muzeul de Istorie Alba Iulia.

Un nou moment aniversar, cel din 1975, cand la Alba Iulia se celebrau 375 de ani de la prima Unire realizata de Mihai Viteazu, si 2000 de ani de existenta a orasului, a prilejuit reorganizarea completa a expozitiei de baza a muzeului, intr-un circuit continuu ce cuprindea parterul, etajul I si II ale cladirii 'Babilon', institutia revenind la denumirea de Muzeul Unirii.

In anii precedenti muzeul se afla intr-un amplu proces de reorganizare a expozitiei sale de baza, in 1998, cu ocazia aniversarii celor 80 de ani de la Marea Unire, reusindu-se totodata si deschiderea expozitiei permanente de etnografie, in spatiile adiacente Salii Unirii.

Sectiile muzeului

Muzeul cuprinde urmatoarele sectii :

Istorie -preistorie, civilizatie dacica, romana, medievala, modernaa, lapidaru, Sala Unirii

Arheologie

Etnografie

Sectia Preistorica cuprinde salile aflate in zona sudica a parterului cladirii, carora li se mai adauga si antecamera de la etajul I, cuprinzand exponate din perioada mileniilor VII- I i. Hr.

In sala consacrata epocii pietrei, vizitatorii pot admira splendida ceramica pictata apartinand culturii Petresti, idoli din lut, unelte din silex si topoare perforate, sceptrul zoomorf din piatra descoperit la Vintu de Jos sau maciuca cvadrilobata de la Sard, alaturi de cateva topoare din arama, care dovedesc prelucrarea timpurie a acestui metal in spatiul intracarpatic al Romaniei. Epoca bronzului (mil. III-II i.Hr.) este ilustrata prin diverse vase sau podoabe gasite in mormintele de tip tumular din Muntii Apuseni, prin vasele cu decor incizat sau canelat apartinand culturilor Wietenberg si Noua cat si prin celebrul depozit de topoare si bratari din bronz descoperit la Ighiel.

Foto. 13 Foto. 14

Ceramica pictata apartinand culturii Petresti Vase din epoca bronzului

Sursa: www.apulum.ro Sursa: www.apulum.ro

Primele sali de la etajul I prezinta Civilizatia Dacica, ajunsa la apogeul sau in sec. I i. Hr.– I d.Hr. Majoritatea exponatelor provin din cetatea dacica de la Piatra Craivii, aflata la mica distanta de Alba Iulia si identificata cu anticul centru Apoulon, din care a fost reconstituit in muzeu un fragment de zid cu blocurile originale. Lor li se adauga insa si obiecte provenind din cetatile de la Capalna sau Gradistea Muncelului, precum si diverse podoabe, arme si obiecte de harnasament din mormantul princiar de la Cugir sau din mormintele de razboinici de la Blandiana si Teleac.

Sectiune Romana a expozitiei, care se deschide cu evocarea razboaielor de cucerire ale Daciei de catre Traian, este una dintre cele mai bogate din muzeu, cuprinzand exponate descoperite in cea mai mare parte in anticul centru roman Apulum si in castrul Legiunii XIII Gemina, ambele situri aflate pe teritoriul actualului oras Alba Iulia. Exponatele din sec. II-III sunt extrem de variate, incluzand: monumente sculpturale si inscriptii din calcar sau marmura, vase din lut confectionate in ateliere locale, precum cele atestate la Apulum sau Ampelum, sau ceramica importata de tip terra sigillata, opaite din lut si bronz, vase din sticla, obiecte de podoaba din bronz si os, elemente de mozaic, o interesanta trusa de instrumente chirurgicale. Deosebite sunt uneltele din lemn descoperite in minele de sare de la Ocna Mures (Salinae) sau in cele de aur de la Rosia Montana (Alburnus Maior). O descoperire de exceptie o reprezinta grupul de inscriptii votive si reprezentari din lut sau piatra gasite in 1989 la Alba Iulia, in ruinele templului lui Liber Pater, care se adauga mai vechilor reprezentari de divinitati greco-romane sau orientale, expuse in sala consacrata vietii spirituale in epoca romana.  

Foto. 15 Opaite cu semnul crucii

Sursa: www.apulum.ro

Sectia Medievala se deschide cu prezentarea primelor formatiuni politice de pe teritoriul Romaniei, centrul unuia dintre acestea aflandu-se probabil chiar la Alba Iulia (Balgrad), dupa cum o dovedeste marea necropola din sec. IX-X descoperita aici, zeci de vase, obiecte de podoaba din argint, bronz, pietre semi-pretioase, unelte si arme din fier fiind expuse in vitrine. Unele morminte de calareti maghiari din sec. XI reflecta procesul de cucerire al Transilvaniei de catre regatul Ungariei, in vreme ce Moldova si Tara Romaneasca reusesc sa devina state feudale independente. Urmatoarele sali prezinta diverse aspecte ale vietii in perioada feudala, precum dezvoltarea mestesugurilor si comertului, inflorirea centrelor orasenesti transilvanene, in care un rol activ l-au jucat si colonistii sasi.

Inceputul etajului II este consacrata primei uniri politice a tarilor romane sub Mihai Viteazu, care dupa magistralele sale victorii impotriva turcilor, a infrant opozitia nobilimii transilvanene si a boierimii moldovene, care incercau sa se opuna cutezatorului sau ideal de unire. O atmosfera impresionanta pentru vizitatori este creata prin expunerea de armuri, steaguri si arme, copii de documente si gravuri de epoca, la care se adauga o reconstituire a cetatii Alba Iuliei in care Mihai si-a facut intrarea triumfala la 01.11.1599.

Urmatoarele sali prezinta dezvoltarea principatului independent al Transilvaniei in sec. XVII, cand Alba Iulia, in calitate de capitala, a jucat un important rol economic, cultural si religios. Mitropolia Ortodoxa, ctitorita de Mihai Viteazu, a sprijinit activitatea tiparnitei in care va fi tiparita in 1648 si prima traducere in romana a Noului Testament. Un exemplar original al cartii, impreuna cu alte tiparituri romanesti din sec. XVII, icoane, cruci din piatra si fragmente de fresca apartinand fostei Mitropolii a Balgradului, subliniaza importanta pe care aceasta institutie a jucat-o in viata romanilor transilvaneni.

O sala prezinta instaurarea dominatiei habsburgice asupra Transilvaniei si construirea noii fortificatii in stil Vauban de la Alba Iulia (1714-1738). Marii rascoale a taranimii romanesti de la 1784, conduse de Horia, Closca si Crisan, ii este dedicata o intreaga sala, in care sunt expuse arme, facsimile dupa documente de epoca si o roata de executie, care evoca tragicul sfarsit al martirilor la Alba Iulia.

Sectia de Istorie Moderna a expozitiei prezinta cele mai importante momente ale luptei pentru libertate sociala si nationala si pentru unire: activitatea reprezentantilor 'Scolii Ardelene' si rolul acesteia in dezvoltarea constiintei nationale a Romanilor, revolutia de la 1848-1849, Unirea Moldovei si Tarii Romanesti sub Alexandru Ioan Cuza in 1859, razboiul pentru independenta din 1877.

Ultimele sali prezinta viata politica in perioada interbelica, declinul democratiei in perioada premergatoare razboiului si tragica dezmembrare a tarii in anii 1940, cand parti din Transilvania, Bucovina si Basarabia au fost incorporate cu forta de Ungaria si U.R.S.S. Dictatura meresalului Antonescu si participarea Romaniei la cel de-al doilea razboi mondial incheie expozitia istorica a muzeului.

Lapidarul Roman. Exceptionala bogatie si varietate a monumentelor sculpturale si epigrafice romane descoperite la Alba Iulia au determinat organizarea unei sectii de Lapidarium in aripa dreapta a parterului muzeului.

Sala Unirii. Cladire simbolica, adanc intrata in constiinta poporului roman, ca loc al infaptuirii unuia dintre cele mai grandioase acte din istoria sa: Unirea de la 1 Decembrie 1918. In aceasta sala a avut loc adunarea celor 1228 de reprezentanti ai romanilor din Transilvania, care au decis unirea cu Romania in memorabila zi de 1 Decembrie 1918. In sala principala sunt expuse in original documentele unirii si steagurile cu care delegatii din intreaga tara au venit la Marea Unire.

• Palatul Princiar

In cronicile straine palatul aparea ca un edificiu foarte luxos, impodobit cu fresce, scari de marmura, cladirile fiind grupate in jurul a doua curti patrate. Imediat dupa caderea Ungariei sub turci, aici s-a asezat sotia lui Ioan Zapolya, Isabella. S-au facut de asemenea numeroase lucrari de infrumusetare in timpul principilor Gabriel Bethlen si Gheorghe Rákóczi al II-lea. Din anul 1700 cladirea a fost transformata in cazarma, iar interiorul a fost modificat. Modificarile facute odata cu schimbarea destinatiei cladirii, au determinat distrugerea sau astuparea unor importante ansambluri arhitectonice ilustrand scene din Vechiul Testament.

In acest edificiu si-a avut resedinta Mihai Viteazul in vremea primei uniri politice a tarilor romane, fiind distrus in urma invaziilor turco-tatare

Foto. 16   Palatul princiar

Sursa: www.apulum.ro

• Palatul Apor

Palatul se afla in apropierea Bibliotecii Bathyaneum si a apartinut contelui Apor, membru al unei vechi familii nobiliare transilvanene. A fost ridicat in a doua jumatate a secolului al XVII-lea si este cea mai reprezentativa constructie de arhitectura civila medievala care s-a pastrat in Alba Iulia.

Cuprinde fragmente din curtia vechii cetati si din cladirile adosate ei. Ilustrand faza finala a stilului Re­nasterii insa cum s-a manifestat el in arhitectura Transilvaniei prin ancadramentele ferestrelor rezalitelor laterale, aceleasi ca la mai vechea casa Bethlen, cladirea a dobandit o noua fatada in primele decenii ale secolului al XVIII-lea, nota de miscare introdusa in rezalitul central, accentul pus pe structura si decorul scarii de onoare, detaliile ornamentale de inspiratie militara - realizate intr-o perioada in care fosta capitala a principatului era pe cale sa devina principala place d’armes a noii stapaniri - oglindind receptarea motivelor barocului ce patrundea masiv in Transilvania o data cu Habsburgii.

La inceputul secolului al XVIII-lea si-a avut aici resedinta contele de Steinville, comandantul trupelor austriece, tot acum cladirii fiindu-i aduse adaugiri, excelente portaluri interioare decorate in stil baroc.

• Palatul arhiepiscopiei Romano-Catolice

Se afla in partea de sud-vest a cetatii si a fost construit intre secolele XVII-XIX, suferind numeroase modificari in decursul timpului. Cladirea imbina armonios elemente ale stilului renascentist tarziu cu cele baroce, observate prin sobrietatea constructiilor.  

Foto. 17 Palatul arhiepiscopiei Romano-Catolice

Sursa: www.apulum.ro

• Colegiul Academic

Intre lacasurile datorate mecenatului lui Gabriel Bethlen la Alba lulia un rol de frunte 1-a avut scoala superioara intemeiata la 1622. Institutie de invatamant cu profil umanist. Ea a fost ridicata la rangul de Colegiu academic in 1629 (Academicum Colegium sau Gymnasium, illustre), functionand cu trei facultati: teologie, filosofie si filologie.

Cladirea colegiului se ridica in coltul de nord-est al cetatii pe locul ocupat anterior de resedintele unor reprezentanti ai aristocratiei feudale. Fundamentul ei a fost asezat sub domnia lui Bethlen cand s-a executat aproximativ o treime din constructii. Lucrarile au continuat incepand cu anul 1632 si au fost finalizate in 1637 in regimul lucrarilor publice, harta lui Visconti ramanand si pentru aceasta un do­cument de prim ordin.

2.5.3. EDIFICII RELIGIOASE

• Catedrala Romano – Catolica

Foto. 18 Catedrala romano-Catolica

Sursa: www.apulum.ro

Situata in coltul sud-vestic al cetatii, catedrala romano-catolica este unul dintre cele mai vechi si mai importante monumente de arhitectura medievala cu caracter religios din tara noastra. Fiind o constructie remarcabila prin dimensiuni, forme arhitectonice si artistice, ea a fost in permanenta in atentia specialistilor, care au formulat asupra ei o multime de pareri cuprinse intr-o vasta bibliografie.

Pe baza acestor studii, la care s-au adaugat in ultimul timp si cercetarile arheologice, se pot face precizari sigure asupra varstei si transformarilor prin care a trecut monumentul de-a lungul timpului.

Anterior actualei catedrale a existat pe acelasi loc o biserica in stil romanic, formata din trei nave cu o singura absida si un baptizer, construita in jurul anului 1100. Anumite fragmente arhitectonice arata ca in cursul secolelor al XII-lea si al XIII-lea constructia a trecut prin unele transformari si amplificari, aduse de unii mesteri veniti din strainatate. Dupa distrugerile suferite in 1242, in urma invaziei tatarilor, materialul provenit din aceasta biserica a fost folosit la constructia actualei catedrale, a carei zidire a inceput pe la mijlocul secolului al XIII-lea. Constructia, in stil romanic tarziu, a fost conceputa tot ca bazilica cu trei nave, un transept, dar cu trei abside semicirculare, doua turnuri si in partea de vest, turn peste careu si cor. Construirea a durat o jumatate de secol- 1246-1300 – lucrarile in piatra fiind executate de mesteri straini, din care multi francezi din scoala lui Villars de Honnecourt, iar cele de dulgherie de mesteri locali din satele invecinate cu Alba Iulia. Catedrala si-a pastrat infatisarea aproape neschimbata; in secolul al XIV- lea i se adauga altarul in stil gotic, iar in timpul lui Iancu de Hunedoara se fac reparatii de interior si se ridica turnul principal cu inca doua etaje.

Catedrala devine si necropola familiei Huniazilor, iar mai tarziu a principilor ardeleni. Adaugiri insemnate s-au adus catedralei si in secolul al XVI-lea, cand s-a construit pe latura nordica o capela in frumosul stil al Renasterii, cu cheltuiala arhideaconului Ioan Lazoynus, in 1512, asa cum scrie inscriptia de pe frontispiciu. Tot din aceasta perioada dateaza si frescele din interior, de o reala valoare artistica.

In timpul luptelor religioase, biserica intra pe rand in posesia unitarienilor si a calvinilor, revenind la 1716, in mod definitiv, in mana catolicilor. Sub Gabriel Bethlen i se fac mari reparatii in urma distrugerilor, folosindu-se mesteri italieni adusi din Lombardia. Acum se termina si turnul in forma de campanila.

Intre anii 1718 – 1737 se construieste deasupra portalului gotic bolta la intrarea vestica si frontul triunghiular, impodobit cu patru statuete de sfinti si trei basoreliefuri cu steme. Inca din primele decenii ale secolului al XVIII-lea se realizeaza altarele secundare pentru ca in 1783 prin stradaniile episcopului Igniatus Batthyani, sa se ridice actualul altar principal si amvonul, ambele datorate sculptorului clujean Simion Hoffmayer. Alaturi de acestea, stranele corului, bogat ornamentate, lucrate cu patru decenii mai devreme, in 1744, contribuie din plin la realizarea atmosfrei baroce a interiorului. Orga, instalata in tribuna de vest a constituit un obiectiv important al interventiilor prin care a trecut edificiul in secolul al XVIII-lea. Lucrarile de executie s-au desfasurat de-a lungul mai multor decenii. Terminata in anul 1783, orga baroca a fost inlocuita peste un secol cu actualul instrument, executat in maniera neoclasica in 1887.

Dintre valorile artistice si sculpturale din exterior trebuie mentionate portalul romanic de pe latura sudica, portalul gotic si numeroasele elemente arhitecturale de diferite stiluri, potrivit cu etapele de constructie si reparatii prin care a trecut catedrala – patru reliefuri deasupra contraforturilor altarului, in stil gotic timpuriu, un relief al apostolilor Petru si Pavel pe zidul transeptului nordic – fatada vestiarului de la intrarea prin partea de nord, bogat ornamentata cu reliefuri biblice, blazoane princiare si clerice, nise pentru statui. In interior atrag atentia doua basoreliefuri in stil romanic, de pe peretii altarului principal.

In concluzie se poate afirma ca aceasta Catedrala care apartine sistematic artei romanice tarzii, cuprinzand elemente de stil gotic, renastere si baroc se situeaza, ca nivel artistic, printre cele mai remarcabile de acest gen din tara noastra.

• Catedrala Reintregirii

Foto. 19 Catedrala Reintregirii

Sursa : www.apulum.ro

Catedrala ortodoxa, cunoscuta si sub numele de Catedrala Incoronarii, constituie expresia artistica a unitatii noastre nationale realizata prin actul din 1918.

Arhitectura sa, inspirata de la biserica domneasca din Targoviste, se inscrie in curentul romantic initiat in arta romaneasca in ultimele decenii ale secolului trecut, ce si-a propus valorificarea creatiei artistice medievale de la sud de Carpati.

Constructie impunatoare, ridicata intre 1921-1923, dupa planurile arhitectului D.Ghe. Stefanescu, sub conducerea inginerului T. Eremia, aici au fost incoronati suveranii Romaniei Mari la data de 15 octombrie 1922, catedrala purtand si numele de Catedrala Incoronarii.

Edificiul are forma de cruce greaca inscrisa, cu un pridvor deschis, in interior se patrunde printr-un pronaos dreptunghiular, cu trei unitati de boltire in segment de arc de cerc, un naos ingust si altar. Decoratia pictata in fresca este realizata in spiritul iconografiei traditionale de catre Constantin Petrescu.

De o parte si de alta a intrarii apar portretele suveranilor Romaniei Mari - regele Ferdinand I Intregitorul si cu sotia sa, Maria - subliniind cu aceasta semnificatia istorica a edificiului. Iconostasul, mobilierul, stranele au fost realizate din lemn de stejar, prezentand aceleasi motive decorative de inspiratie brancoveneasca.

Ansamblul este dominat de un turn -clopotnita, inalt de 58 m, terminat in forma de cupola sprijinita pe coloane.

In prezent aici se afla sediul Arhiepiscopiei Ortodoxe din Alba Iulia.  

3. POTENTIALUL SOCIO-UMAN SI POTENTIALUL SOCIAL-ECONOMIC

3.1. FACTORII DEMOGRAFICI

Alba Iulia este una dintre cele mai vechi localitati urbane atestate din tara (160 d.Hr.), dar asezarea este cu mult anterioara ; din anii 5000–2000 i.Hr dateaza urmele neolitice expuse la Muzeul Unirii.

Perioada de inflorire si dezvoltare se plaseaza insa in epoca daco-romana, cand mai vechea localitate (geto-daca Apoulon) Apulum (infiintata de tribul geto-dacic al apulilor) ajunge la rang de municipium(161 d.Hr.) si colonia (250 d.Hr.). Legiunea a XIII-a Gemina si-a avut sediul in apropierea castrului, orasul cunoscand o dezvoltare deosebita.

Dupa unele documente, orasul inregistra, in epoca romana, 30 000 locuitori. In perioada migratiilor, castrul roman a asigurat protectia locuitorilor romanizati. Comitatul Alba este mentionat in anul 1177 cu resedinta la Balgrad, oras care fusese anterior si resedinta unei formatiuni prestatale romanesti dezvoltate in aceasta parte a Transilvaniei.

In secolul nostru, populatia a evoluat diferit. O crestere lenta s-a constatat in prima jumatate a veacului, astfel in anul 1900 Alba Iulia avea 11 000 loc, in 1930 erau 12 282 locuitori, iar in 1956 se ajunsese abia la 14 776 locuitori.

O crestere vertiginoasa s-a inregistrat dupa anul 1960 ca urmare a politicii de industrializare a tuturor localitatilor tarii.

Marirea numarului populatiei a fost determinata si de faptul ca dupa anul 1968 orasul a devenit resedinta judetului Alba iar dupa 1970 a inceput industrializarea orasului prin constructia de noi fabrici si manufacturi. In anul 1970 existau in oras 27 547 locuitori, in anul 1980 numarul crescuse la 50 943, urmand ca in 1990 sa aibe peste 70 000 de locuitori, valoare mentinuta pana in anii 2000.

Figura. 1 Evolutia numerica a populatiei

Sursa : Institutul National de Statistica. Directia Regionala de Statistica Alba

In prezent, din totalul de 66 406 locuitori, 16,1% din populatie era cuprinsa intre 0-14 ani, 70,8% intre 15-59 ani si 13,1% reprezenta populatia peste 60 ani.

Populatia feminina reprezinta la aceasta data un procentaj de 52,3%, majoritar procentajului populatiei masculine care inregistra 47,7 % din totalul populatiei. Se poate observa o relatie de echilibru intre numarul persoanelor de gen feminin si cel al persoanelor de gen masculin.

In prezent, bilantul natural al populatiei (sporul natural), inregistreaza valori pozitive (5,5‰), cu toate ca mortalitatea in randul populatiei municipiului este de 11,69‰ (rata aproape egala cu cea judeteana dar peste cea nationala cu 0,29‰), natalitatea in schimb inregistreaza si ea valori de 17,19‰ cu 7,29‰ peste cea a judetului si chiar cu 6,69‰ peste cea obtinuta la nivel national. Astfel, un spor pozitiv de 5,5‰ este un indicator deosebit de important in analiza si functionarea politicilor demografice, mai ales intr-o tara in care populatia este intr-o continua scadere.

Miscarea naturala a populatiei la 1 ianuarie

Tabel 3.1

Sursa : Institutul National de Statistica. Directia Regionala de Statistica Alba

Bilantul migratoriu s-a mentinut deosebit de ridicat in perioada 1970 – 1990, in urma industrializarii municipiului. Dupa anii 1995 bilantul migratoriu si-a redus valorile, ajungand spre anii 2000 la valori negative.

Fenomenul de migratie pe perioada 2003 – 2007

Tabel 3.2

Sursa : Institutul National de Statistica. Directia Regionala de Statistica Alba

Figura. 2 Evolutia migratiei pe perioada 2003-2007

Din analiza datelor, in urma intervalului studiat, se poate observa ca in anul 2004 s-au inregistrat cele mai importante plecari 1,8% din populatia totala, valoare ce depaseste media pe nivelul national de 1,13%. Plecarile din oras sunt peste media pe tara. Numarul celor sositi este cu aproximativ 30% mai mic decat cel al plecarilor, situatie inregistrata intre anii 2004-2006, pentru ca in anul 2007 sa se echilibreze situatia sporul migratoriu fiind in ambele cazuri de 1,2% din totalul populatiei. In concluzie, in intervalul studiat se observa un spor migratoriu negativ.

Din punct de vedere al etniilor, in municipiul Alba Iulia predomina populatia de nationalitate romana (94,5%), careia ii urmeaza in ordine cea de nationalitate maghiara (2,8 %), roma (2,2%), germana (0,3%) si altele in proportie de 0,2%.

Tabel 4. Structura etnica

Tabel 3.3

Sursa : Institutul National de Statistica. Directia Regionala de Statistica Alba

Figura. 1 Ponderea populatiei pe nationalitati

Sursa : Institutul National de Statistica. Directia Regionala de Statistica Alba

Esantionul religios situeaza pe primul loc ortodocsii, in proportie de 88,5%, urmati de romano- catolici cu 2,5% si de greco catolici cu 2,6%, apoi de penticostali cu 2,1%, de reformati cu 1,2% si alte religii in proportie de 3,1%.

Structura confesionala

Tabel 3.4

Sursa : Institutul National de Statistica. Directia Regionala de Statistica Alba

Figura. 2 Ponderea populatiei dupa religie

Sursa : Institutul National de Statistica. Directia Regionala de Statistica Alba

Asezarile umane din judetul Alba au o structura uniforma, rata urban/rural a populatiei (55,4% populatie in mediul urban) este peste nivelul mediu al tarii. Localitatile urbane - patru municipii - Alba-Iulia, Aiud, Blaj si Sebes- si sapte orase - Abrud, Baia-de-Aries, Campeni, Cugir, Ocna-Mures, Teius si Zlatna - acopera 20,2% din toata suprafata judetului, plasand Alba printre primele cinci din tara la acest capitol.

Municipiul Alba Iulia, cu o suprafata de 104 km², si o popultie de 66406 de locuitori, densitatea populatiei este de 639 loc/km².

3.2. FACTORII GEO - ECONOMICI

Activitatile industriale s-au dezvoltat preponderent dupa anul 1970, odata cu aparitia noilor centre industriale cand s-au dezvoltat si orasele prin aparitia unor cartiere de blocuri destinate celor care au venit sa muncesca aici.

Astazi, Alba Iulia este un centru economic in continua dezvoltare, cu activitati diversificate, industriile usoara, alimentara, constructoare de masini fiind bine reprezentate.

Viata economica este dominata de cateva intreprinderi renumite a caror productie se exporta pe toate meridianele.

Alba Iulia este citadela portelanului romanesc, aici functionand cea mai mare fabrica de profil din Romania, dar si alte cateva zeci de firme mici si mijlocii cu acelasi obiect de activitate.

- ’’Apulum’’ SA si ’’AXA’’ Porcelaine SRL, produc o gama larga de produse din portelan, de mare finete si frumusete ce i-au adus notorietate internationala.

- ’’Incov’’ SA’’, societate comerciala pe actiuni, produce covoare persane satisfacand cele mai sofisticate si rafinate comenzi. Multe din covoarele care decoreaza Palatul Parlamentului au fost produse de profesionistii de aici.

Fiind situata intr-un vestit bazin viticol - al Tarnavelor, Alba Iulia este renumita pentru sampania care-i poarta numele, pentru vinul spumos si diferite alte produse alcoolice fabricate de societatea ’’Vinalcool’’, mult apreciate de partenerii economici si alti cumparatori, si care au devenit produse foarte solicitate la export si pe piata interna. Podgoria Alba, isi imparte viile intre centrele viticole Alba-Iulia si Ighiu iar soiurile care predomina poarta numele de Feteasca alba si Feteasca regala, Riesling italian si Pinot gris, Traminer si Muscat Ottonel. Fie ca sunt seci ori demidulci si dulci aromate, personalitatea lor este impecabila, o noblete dusa pana la cele mai mici detalii.

Centre viticole ale podgoriei Alba

Tabel 3.2

Sursa: www. apulum.ro

In ceea ce priveste socitatile comerciale, la sfarsitul anului 2006, numarul total al societatilor este de 3.256, din care cu capital majoritar de stat 81, iar cu capital privat 2.998. Din societatile cu capital privat, 27 sunt cu capital integral strain, 150 cu capital mixt roman-strain, 9 regii autonome, 17 organizatii cooperatiste si 335 persoane fizice si asociatii familiale.

La sfarsitul anului 2007, numarul numarul total al societatilor comerciale era de 4.244, iar al persoanelor fizice si asociatiilor familiale 640.

Se observa deci o crestere majora a societatilor si ca urmare si o crestere a nivelului economic al judetului si implicit al nivelului de trai al populatei.

Potrivit datelor furnizate de Centrul Roman de Comert Exterior, valoarea exporturilor judetului Alba in primul semestru din anul 2007 a fost de aproximativ 66,5 milioane dolari SUA, in crestere cu 47,9% fata de primul semestru din anul 2006. Principalele marfuri de export au fost: incaltamintea (16,4%), confectiile (13,9%), articolele de piele (10,8%), mobila (8,7%), produsele ceramice (8,3%), masinile si dispozitivele mecanice (8,2%), produsele din cupru (8,1%).

3.2.1.  POLITICA DE INVESTITII

Incepand cu 1992 principala orientare a Primariei Municipiului Alba Iulia a fost axata pe dezvoltarea economica a localitatii dar totodata s-a cautat sa fie asigurate conditii de viata civilizata pentru toti locuitorii sai. Un accent deosebit s-a pus pe modernizarea infrastructurii. Astfel, Municipiul Alba Iulia se poate mandri cu o retea stradala moderna.

Inca din 1995 a fost definitivat Proiectul de Urbanism al Municipiului, in acest document sunt prezentate principalele directii si proiecte de dezvoltare urbana, inclusiv investitiile prioritare pentru dezvoltarea Municipiului Alba Iulia.

• Obiective prioritare ale programului de investitii al Primariei:

Turismul - Cetatea Alba Iulia este un important obiectiv turistic care in prezent se afla intr-un amplu program de revitalizare

Industrie - manufacturile de portelan, prelucrarea lemnului, confectiile si incaltamintea sunt doar cateva dintre domeniile de activitate cu traditie ale municipiului. Se intentioneaza extinderea zonei industriale pe arterele principale de circulatie ( DN1, DN74, DC43, DJ107A);

Comert, prestari servicii, alte activitati economice se are in vedere extinderea zonelor comerciale pe reteaua stradala principala, in special pe Bulevardul Revolutiei si Bulevardul Republicii;

Extindere zone de locuit : Zona Lalelelor, Dealul Florilor, Detunata, Dupa Gradini, zona Micesti.

Extindere, modernizare si reabilitare lucrari de infrastructura (retele apa, canalizare si drumuri).

Programe externe

Prin programele Milenium, Centrul de Informare si Mediatizare Turistica si Aqua-Fil, Primaria Municipiului Alba Iulia a demonstrat ca este un partener viabil al Uniunii Europene in Romania.

Centrul de Informare si Mediatizare Turistica a Municipiului Alba Iulia urmareste dezvoltarea ofertei turistice in concordanta cu specificul local si regional, promovarea continua si eficienta a ofertelor turistice create, pregatirea unui personal calificat corespunzator cerintelor.

Prin acest proiect se doreste valorificarea potentialul turistic regional prin crearea unei structuri de informare si mediatizare a produselor turistice din judetul Alba.
    In activitatea de promovare turistica s-a identificat un grup format din urmatoarele institutii: organizatiile neguvernamentale cu obiect de activitate promovarea turismului, agentiile de turism locale, institutiile de invatamant turistice. Primaria Municipiului Alba Iulia, Consiliul Local Alba Iulia beneficiaza direct de rezultatele scontate ale proiectului, prin activitatile de semnalizare turistica a cetatii medievale si a celorlalte puncte de interes turistic din oras.

Produsul turistic oferit trebuie promovat eficient, fiind expresia unei colaborari eficiente si profitabile intre parteneri. Reusita proiectului se evidentiaza prin pregatirea unor persoane adecvate serviciilor turistice oferite, ce vor beneficia de experienta si calificarea partenerilor de proiect. Pesonalul specializat prin cursurile de instruire cuprinse in planul de activitati este masura unui parteneriat eficient si lucrativ.

Serviciile oferite de Centrul de Informare si Mediatizare Turistica sunt urmatoarele:

Oficiul Informtional: informatii turistice si servicii utilitare legate de activitatea de turism aflate in baza de date, accesare pagina WEB cu produse turistice din zona, informatii de CD-ROM.

Oficiul de Promovare: produse promotionale-album monografic Alba Iulia, harti turistice, pliante, suveniruri artizanale, casete video cu prezentarea obiectivelor turistice.

Oficiu de Training : va oferi servicii de instruire si formare resurse umane in turism, cat si servicii de consiliere a societatilor private si publice in vederea crearii de noi produse turistice, tehnici manageriale, obtinere de fonduri.

Prin activitatile specifice de proiect se preconizeaza:

cresterea cifrei de afaceri a societatilor cu activitate in turism.

cresterea si dezvoltarea unor noi societati cu activitate in turism.

promovarea corespunzatoare a produselor turistice.

stimularea activitatii nationale rentabile- hoteluri si alte investitii, modernizari in structuri turistice, retele de transport, servicii de ghizi.

diversificarea economiei locale.

Centrul de Informare si Mediatizare Turistica a Municipiului Alba Iulia (CIMT), infiintat cu asistenta financiara a Guvernului Romaniei, isi propune sa coaguleze initiativele publice sau private si sa implice factorii de resort, organizatiile specializate si firmele de turism in crearea si promovarea produsului turistic ’’Alba Iulia’’.

Eforturile de dezvoltare tin in permanenta cont de protejarea mediului inconjurator, exploatat si pus in valoare in mod armonios. Primaria Alba Iulia a participat la parteneriatul financiar Ecos Ouverture - AQUAFIL, intre Franta-Luxemburg-Romania-Bulgaria, care a avut ca obiectiv protejarea si punerea in valoare a mediului inconjurator.

Resedinta a judetului Alba, Alba Iulia este astazi o localitate in care sunt reprezentate toate institutiile importante, guvernamentale sau neguvernamentale si in care isi au sediul Agentia de Dezvoltare Regionala Centru si Biroul SAPARD.

In fapt, Alba Iulia coaguleaza eforturile si initiativele de dezvoltare locala si regionala durabila.

4. INFRASTRUCTURA TURISTICA

Ansamblu al proceselor si relatiilor generate de satisfacerea nevoilor de consum ale calatorilor, turismul prezinta trasaturile unui domeniu distinct de activitate constituindu-se intr-o ramura a economiei nationale. Astfel, in ceea ce priveste continutul, turismul cuprinde in sfera sa de actiune o serie de activitati de natura serviciilor si anume: furnizarea de informatii, comercializarea de vacante, efectuarea unor prestatii de transport, cazare , alimentatie publica, agrement, tratament.

Astfel,”produsul turistic este considerat a fi rezultatul asocierilor, interdependentelor dintre resurse (patrimoniu si servicii), resursele luand forma diferitelor produse turistice numai prin intermediul prestatilor de servicii specifice.”(dupa, Petcu, Nicoleta, Statistica in turism, teorie si aplicatii, 2000, pag.11).

Pentru desfasurarea optima a activitatilor turistice intr-un spatiu pe langa existenta resurselor atractive, importanta este edificarea unui complex de amenajari: cazare, masa, agrement, acces facil, menite sa intampine necesitatile individului la un nivel cat mai inalt.

Ca elemente componente, infrastructura turistica include dotarile pentru cazare si alimentatie publica, dotarile auxiliare precum si caile de acces spre spatiul ofertei turistice.

4.1. DOTARI PENTRU CAZARE SI GRADUL DE OCUPARE A UNITATIILOR DE CAZARE

Baza de cazare a municipiului consta in prezenta hotelurilor si a vilelor. In privinta numarului total al locurilor de cazare utilizabile, acestea au crescut prin renovarea hotelurilor si prin aparitia de noi vile. In prezent baza de cazare din oras este concentrata in urmatoarele unitati: hoteluri si vile.

4.1.1. HOTELURI

Hotel Parc ****

Situat in parcul central al orasului, in vecinatatea Primariei Alba Iulia, a Prefecturii si a Camerei de Comert a Judetului Alba, Hotel Parc, renovat in totalitate, dispune de 73 de camere cu 135 de locuri de cazare in camere single, camere duble si apartamente la 2* si 4*, fiecare cu centrala termica proprie. Locurile de cazare sunt dotate cu toate utilitatile in conformitate cu standardele internationale. Serviciile oferite la cazare : micul dejun, care este inclus in tariful de cazare.

Hotelul dispune de un salon restaurant constituit din 3 restaurante a cate 200, 100, si respectiv 50 locuri, bar, terasa, cofetarie proprie.

Printre dotarile de exceptie a hotelului se deosebesc : parking propriu, birou de schimb valutar, internet, un salon de masaj, sala de sport, 2 saune ultramoderne, piscina acoperita, jacuzzi cu sisteme de reciclare a apei, si o sala de conferinte ce dispune de 180 de locuri cu sistem de amplificare, cu posibilitatea de amenajare la cererea clientuli.

Confortul este completat de linistea parcului si panorama superba a vechii Cetati.
La cererea clientilor se asigura circuite turistice, degustari de vinuri locale in pivnitele cetatii din Alba Iulia, Aiud, Cetatea de Balta, circuit cinegetic pe Valea Sebesului, etc.
Conditii de plata: cash si carti de credit - Mastercard, Visa, Diners Club, American Experss.

Hotelul Parc dispune de o pagina web actualizata, foarte bine pusa la punct.

Foto. 3 Hotel Parc

Sursa : www.hotelparc.ro

Hotel Cetate**

Situat in centrul orasului Alba Iulia, in imediata apropiere a celor mai importante centre comerciale, Hotelul Cetate a fost partial renovat si modernizat pentru a le oferi clientilor sai tot confortul necesar. Hotelul dispune de 109 camere din care 102 camere duble, 7 camere single si 4 apartamente, insumand un total de 219 locuri de cazare. Toate camerele sunt dotate cu cablu TV, baie, mini bar, room service si telefon. Primele doua nivele ale hotelului sunt renovate, punand la dispozitie camere dotate cu toate utilitatile in conformitate cu standardele internationale, inclusiv internet.

Hotelul dispune de un restaurant, bar, salon de cosmetica, magazin de cadouri si o sala de conferinta cu o capacitate de 120 de locuri.

Servicii oferite la cazare: mic dejun cuprins in tariful de cazare si parcare proprie.

Conditii de plata: cash si carti de credit - Mastercard, Visa, Diners Club, American Experss.

Foto. 4 Hotel Cetate

Sursa : / www.sabin.ro/ sabin photo gallery

Hotel Transilvania **

Hotelul beneficiaza de un vad comercial bun, fiind amplasat in zona centrala a municipiului Alba Iulia in vecinatatea unor institutii financiare, juridice si bancare de interes pentru locuitori si vizitatori.

Hotel Transilvania - Alba Iulia este o unitate de traditie, fiind urmasa O.J.T.
Utilizarea serviciilor se face cu personal bine calificat. Hotel Transilvania - Alba Iulia este una din cele mai vechi unitati hoteliere si de alimentatie publica din zona.

Hotelul dispune de 83 de camere, single si double, din care 68 duble si 12 single, cu un total de 148 de locuri de cazare, dotate fiecare cu TV si baie privata. In interiorul hotelului se gasesc spatii comerciale printre care si magazine de cadouri si un restaurant cu o capacitate de 60 de locuri.

Servicii oferite la cazare: mic dejun cuprins in tariful de cazare si parcare proprie.

Conditii de plata: cash si carti de credit - Mastercard, Visa, Diners Club, American Experss.

Foto. 5 Hotel Transilvania

Sursa : / www.sabin.ro/ sabin photo gallery

4.1.2.  VILE

Vila Elisabeta ***

Vila Elisabeta este o unitate turistica situata in imediata apropiere a stadionului Cetate din Alba Iulia. Adaptata ultimelor standarde in vara anului 2007, Vila Elisabeta pune la dispozitie 24 de ore pe zi personal calificat, capabil sa satisfaca cele mai inalte exigente.

Vila dispune de 21 de camere - 4 single, 15 duble si 2 apartamente, cu un total de 40 de locuri de cazare, dotate fiecare cu aer conditionat, minibar, telefon, fax, cablu TV, baie proprie.

Vila pune la dispozitie parcare proprie gratuita, un salon restaurant cu o capacitate de 100 de locuri si cu o gama diversificata de preparate culinare romanesti sau din bucataria internationala, bar si o terasa. In acelasi timp vila dispune de alte dotari de exceptie cum ar fi: piscina, dotata cu sezlonguri pentru soare si care este luminata pe timp de noapte, jacuzzi, o taverna - un spatiu cu o capacitate de 120 de locuri care este pusa la dispozitie pentru diverse intalniri, aniversari, mese de protocol sau intalniri de afaceri, si un salon de conferinta.

In viitor, vila va dispune de un teren de sport, functionabil si pe timp de noapte, si de o piscina interioara pentru anotimpul rece.

Conditii de plata: cash si carti de credit - Mastercard, Visa, Diners Club, American Experss.

Ambianta discreta si calitatea serviciilor va vor oferi o bine meritata relaxare in timpul unei zile petrecute in Alba Iulia.

Foto. 6 Vila Elisabeta

Sursa : www.vilaelisabeta.ro

Hanul Sf. Gheorghe

Hanul Sf. Gheorghe se afla la o distanta de 12 km de Alba Iulia nu departe de drumul national Abrud-Zlatna intr-un sat vechi unde gospodariile si casele au mai pastrat arhitecturile emigratiei sasesti si unguresti. Hotelul dispune de 7 camere confortabile la parter si 8 camere moderne la etaj, din care 12 duble si 4 single cu o capacitate de 28 de locuri de cazare. Fiecare camera are baie proprie, aer conditionat, sistem TV, telefon si multe alte utilitati.

Clientela este constituita din oameni de afaceri romani si straini dar si din acei clienti care doresc sa-si petreaca un weekend in afara rutinei din oras.

Vila este dotata cu un restaurant ce are o capacitate de 75 de locuri, cu specific romanesc dar si international, cu un bar din piatra veche si cu o intrare unde complemente esentiale sunt fierul forjat si caramizile.

Foto. 7 Hanul Sf.Gheorghe

Sursa: www.rohotels.ro

    

Foto.8 Hanul Sf.Gheorghe (dotari de agrement)

Sursa: www.rohotels.ro

Baza de cazare in anul 2007

Tabel 4.1

In ansamblu putem spune ca baza de cazare si alimentatie publica s-a dezvoltat in ultimii ani, prin renovarea hotelurilor si prin construirea de noi infrastructuri de cazare cu dotari in conformitate cu standardele internationale.

4.2. DOTARI PENTRU ALIMENTATIE PUBLICA

Unitatile de alimentatie publica sunt bine reprezentate in Municipiul Alba Iulia iar alaturi de cele care asigura cazarea, au un rol important in desfasurarea optima a activitatilor de turism, lor revenindu-le sarcina asigurarii unui alt serviciu de baza – serviciul de servire a mesei.

Printre unitatile care au ca specific acest gen de servicii sunt: Restaurant – bar Interkonecting, care are specific international; Restaurant-bar Zhong–yi cu specific japonez, Restaurantul Rustik, Pub 13, Restaurant Ulpia Traiana, Restaurant Horia, Restaurant Eden, Pizzeria Erol, Pizzeria Milenium, Pizzeria Roberta.

In cadrul unitatilor pentru alimentatie publica se incadreaza si restaurantele care apartin dotarilor hotelurilor si vilelor unde sunt cazati turistii.

4.3. CAI SI MIJLOACE DE ACCES

Municipiul Alba Iulia este situat pe principalele cai de comunicatie rutiere si feroviare ce il leaga de aproape toate regiunile tarii, precum si de importante cai nationale de importanta europeana.

• Accesul rutier

Orasul este strabatut de:

soseaua E80, care face legatura intre Deva - Cluj-Napoca - Sibiu - Brasov - Bucuresti, la o distanta de 380 km de Bucuresti, 100 km de Cluj si la 241 km de Arad;

soseaua E67, care face legatura intre Arad - Deva - Sebes, cu varianta prin Vintu de jos, usureaza accesul spre Alba Iulia;

soseaua DN14 B, care face legatura intre Brasov - Sighisoara - Teius, varianta Coslariu - Sintimbru, se ajunge la Alba Iulia din zona Tarnavelor;

soseaua DN75, care face legatura intre orasele Muntilor Apuseni, Abrud - Zlatna - Alba Iulia.

Lungimea drumurilor publice, in total 1952 km, din care 331 km modernizate si 468 cu imbracaminti asfaltice usoare, prezinta o densitate de 31,13 km/ 100 km^2.

• Accesul feroviar

Magistrala Bucuresti – Brasov – Blaj se ramifica la Teius (insemnat nod feroviar) spre Cluj si Arad.

Lungimea totala a cailor ferate in exploatare a fost in 1979 de 305 km; densitatea liniilor de cai ferate este de 48,9 km/1000 km², fiind peste media pe tara 46,8 km/1000 km.

• Accesul aerian

Pe liniile aeriene, orasul este legat de Bucuresti prin aeroportul Sibiu, deservit zilnic de diferite mijloace de transport in comun.

5. INDICATORII TURISTICI

5.1 INDICELE MODIFICARII CERERII TURISTICE

ICE0-i = CEi / CE0 x 100 unde: CEi = cererea externa la momentul i

CE0 = cererea externa la momentul 0

ICE2004-2003= 23.273 / 24.475 x 100 = 95.09

Deci cererea turistica a scazut in 2004 cu 4,81 % fata de 2003

ICE2005-2004= 27.325 / 23.273 x 100 = 117.41 %

Rezulta asadar ca cererea turistica a crescut in 2005 cu 17,41 % fata de 2004.

ICE2006-2005= 30.175 / 27.325 x 100 = 110.43

Cererea turistica a crescut in 2006 cu 10,43 % fata de 2005

ICE2007-2006= 31.472 / 30.175 x 100 = 104.30

Cererea turistica a crescut in 2007 cu 10,43 % fata de 2006. Asadar incepand din 2004 cererea turistica a avut o crestere constanta an de an.

Tabel 5.1

Sursa : Institutul National de Statistica. Directia Regionala de Statistica Alba

5.2 INDICATORUL CAPACITATII DE CAZARE

Tabel 5.2

Sursa : Institutul National de Statistica. Directia Regionala de Statistica Alba

I = Li / L0 x 100

I2004 – I2003 x100 = 451 / 403 x 100 = 119.91 %

Asadar, capacitatea totala de cazare a crescut in 2004 cu 19,91 % fata de 2003.

I2005 – I2004 x100 = 472 / 451 x 100 = 104.65 %

Capacitatea totala de cazare a crescut in 2005 cu 4,65 % fata de 2004.

I2006 – I2005 x100 = 512 / 472 x 100 = 108.47 %

Capacitatea totala de cazare a crescut in 2006 cu 8,47 % fata de 2005.

I2007 – I2006 x100 = 512 / 472 x 100 = 109.76 %

Capacitatea totala de cazare a crescut in 2007 cu 9,76 % fata de 2006.

Rezulta asadar ca in perioada 2003-2007 capacitatea totala de cazare a fost extinsa, aceasta crestere cunoscand o evolutie relativ constanta.

5.3 INDICATORII RELATIEI CERERE OFERTA

Expresie directa a relatiei dintre oferta si cererea turistica, circulatia turistica este unul din indicatorii cei mai sintetici din care se pot desprinde multe concluzii referitoare la particularitatile activitatii turistice dintr-un anumit areal.

In anul 2006, in Municipiul Alba Iulia s-a semnalat prezenta a cca. 30.175 de turisti romani care fie sunt in tranzit prin tara, fie sunt in delegatii, fie in scop de afaceri.

Numarul de sosiri ale turistilor in perioada iulie 2006 –iunie 2007

Tabel 5.3

Sursa : Institutul National de Statistica. Directia Regionala de Statistica Alba

O cauza determinanta a fluxurilor turistice o reprezinta sezonalitatea, care se manifesta prin diferente intre sezonul cald si sezonul rece.

Analiza ciclului sezonier indica o concentrare a sosirilor si a innoptarilor turistilor in perioada de vara, iulie si august constituind lunile cu cei mai multi turisti si o scadere catre perioada rece a anului.

Numarul de innnoptari al turistilor in perioada iulie 2006 – iunie 2007

Tabel 5.4

Sursa: Institutul National de Statistica. Directia Regionala de Statistica Alba

Figura. 4 Sosirile si innoptarile turistilor in perioada iulie 2006 – iunie 2007

O alta cauza a sezonalitatii turistice este constituita de ritmurile vietii sociale, vacantele scolare si concediile ridicand numarul de turisti in diferite perioade ale anului.

Avand in vedere ca in principal in Municipiul Alba Iulia se practica un turism de tranzit durata medie a sejurului turistilor este scurta 1-2 zile.

Figura. 5 Evolutia duratei medii a sederii turistilor

Sursa: Institutul National de Statistica. Directia Regionala de Statistica Alba

Circulatia turistica este conditionata si de accesibilitatea spatiului vizita. Infrastructura orasului permite un acces usor pentru turisti ceea ce favorizeaza circulatia turistica.

Majoritatea turistilor sunt romani, in proportie de 90%, fiind urmati de turistii de nationalitate maghiara, germana, italiana, si in ponderi mai mici turci, sarbi, croati, japonezi. Cea mai mare parte a turistilor straini vin in interes de afaceri sau pentru a participa la diferite simpozioane, evenimente iar o alta parte vin in interes cultural, pentru cunoasterea de noi civilizatii si culturi.

5.4 INDICATORII DENSITATII TURISTICE

5.4.1 INDICATORUL DENSITATII TURISTICE IN RAPORT CU POPULATIA

I = Tt / Pop x 100

Unde: Tt – total turisti

Pop – populatia municipiului Alba Iulia (conform recensamantului din 2002)

In 2003: I2003 = 24.475 / 66.406 x 100 = 36,85 %

In 2004: I2004 = 23.273 / 66.406 x 100 = 35,04 %

In 2005: I2005 = 27.325 / 66.406 x 100 = 41,14 %

In 2006: I2006 = 30.175 / 66.406 x 100 = 45,44 %

In 2007: I2007 = 31.472 / 66.406 x 100 = 47,39 %

5.4.2 INDICATORUL DENSITATII TURISTICE IN RAPORT CU TERUTORIUL

I = Tt / suprafata ceea ce reprezinta densitatea medie de turisti pe km²

In 2003: I2003 = 24.475 / 103,65 km² = 236 turisti / km²

In 2004: I2004 = 23.273 / 103,65 km² = 224 turisti / km²

In 2005: I2005 = 27.325 / 103,65 km² = 263 turisti / km²

In 2006: I2006 = 30.175 / 103,65 km² = 291 turisti / km²

In 2007: I2007 = 31.472 / 103,65 km² = 303 turisti / km²

In perioada 2004-2007 densitatea turistica in raport cu teritoriul a avut crestere constanta.

Sursa Anuar Statistic capitolul 20 Turism

6. ANALIZA TURISTICA SWOT A MUNICIPIULUI ALBA IULIA

CONCLUZII

Turismul reprezinta o ramura importanta a economiei, care poate influenta dezvoltarea economica a unei zone in functie de valorificarea resurselor turistice existente. Aceasta valorificare consta in intretinerea optima a obiectivelor de natura antropica si naturala, care sunt puse la dispozitia turistului. Analizand datele existente in lucrare, putem concluziona ca Municipiul Alba Iulia dispune atat de conditii naturale favorabile dezvoltarii turismului cat si de prezenta pe teritoriul lui a urmelor lasate de inaintasii nostri de-a lungul timpului, constituind astazi importante puncte de atractie turistica. Orasul este plasat in culoarul Muresului, in zona de contact dintre doua mari unitati naturale - Muntii Apuseni si Podisul Tarnavelor, despartite de raul Mures, ceea ce a dus la o dezvoltare continua a asezarilor umane. Un alt factor care a dus la un progres in dezvoltarea turistica este rolul jucat de cadrul istoric.

Astazi, Alba Iulia este un centru economic in continua dezvoltare, cu activitati diversificate, industriile: usoara, alimentara, constructoare de masini. Viata economica este dominata de cateva intreprinderi renumite a caror productie se exporta pe toate meridianele.

Alba Iulia este considerata a fi citadela portelanului romanesc, aici functionand cea mai mare fabrica de profil din Romania, dar si alte cateva zeci de firme mici si mijlocii cu acelasi obiect de activitate.

Din punct de vedere turistic, specific acestui oras este turismul cultural, datorat numeroaselor obiective cultural-istorice, reprezentate prin vestigii istorice, edificii culturale, edificii religioase, numeroase monumente si statui.

Alba Iulia este intregita din punct de vedere al peisajului turistic de o infrastructura moderna prin renovarea unitatilor de cazare existente deja si prin aparitia altora noi, cat si prin accesul rutier usor, si modernizat.

Turismul este in atentia autoritatiilor municipale, dovada fiind infiintarea recenta Centrului de Informare si Mediatizare Turistica a Municipiului Alba Iulia, care isi propune :

cresterea cifrei de afaceri a societatilor cu activitate in turism.

cresterea si dezvoltarea unor noi societati cu activitate in turism.

promovarea corespunzatoare a produselor turistice.

stimularea activitatii nationale rentabile - hoteluri si alte investitii, modernizari in structuri turistice, retele de transport, servicii de ghizi.

diversificarea economiei locale.

In ceea ce priveste circulatia turistica, se poate constata din datele puse la dispozitie, practicarea in mare majoritate a unui turism de tranzit, atat a turistilor romani, cat si a celor straini, cu o durata medie a sejurului de 1- 2 zile. Tot aici putem vorbi de turismul de afaceri si reuniuni, care se dezvolta tot mai mult in ultima vreme. In Alba Iulia, prezenta turistilor straini e relativ mica, majoritatea practicand acest tip de turism.

Din prezentarea concluzilor de mai sus reiese un progres evident pe care orasul l-a inregistrat de-a lungul timpului in domeniul economic, cultural dar si turistic.

Eforturile de dezvoltare tin in permanenta cont de protejarea mediului inconjurator, exploatat si pus in valoare in mod armonios. Ca dovada, Primaria Alba Iulia a participat la parteneriatul financiar Ecos Ouverture - AQUAFIL, intre Franta-Luxemburg-Romania-Bulgaria, care a avut ca obiectiv protejarea si punerea in valoare a mediului inconjurator.

In fapt, Alba Iulia coaguleaza eforturile si initiativele de dezvoltare locala si regionala durabila.

Bibliografie:

1.     Berciu, I., (1968) Cetatea Alba Iulia, Editura Meridiane, Bucuresti.

2.     Candea, Melinda, Erdeli, G., Simion, T., Peptǎnatu, G. (2003), Potentialul turistic al Romaniei, Editura Universitarǎ, Bucuresti.

3.     Cocean, Pompei, (1999), Geografia turismului, Editura Focul Viu, Cluj-Napoca.

4.     CRISTUREANU, C. – Economia si politica turismului international, Editura Abeona, Bucuresti, 1992

5.     Macrea, M., Floca, O., Lupu, N.,Berciu, I., (1966), Cetati Dacice din sudul Transilvaniei Editura Meridiane, Bucuresti.

6.     Moga, V.,(1987), De la Appulum la Alba Iulia, Fortificatiile orasului,Editura Sport-Turism, Bucuresti

7.     MORARIU, D., WEISZ, J. – Economia turismului, Editura Eurostampa, Timisoara, 2003

8.     Neacsu, N., (2000), Turismul si dezvoltarea durabila, Editura Expert, Bucuresti

9.     NEACSU, N., CERNESCU, A. – Economia turismului – Studii de caz Reglementari – Editura Uranus, Bucuresti, 2002

10.  Petcu, Nicoleta, (2000), Statistica in turism – teorie si aplicatii, Editura Albastra, Cluj Napoca.

11.  SNAK, O., BARON, P., NEACSU, N. - Economia turismului, Editura Expert, Bucuresti, 2001

12.  TURCU, V. – Economia intreprinderii de turism, Editura Eurostampa, Timisoara, 2003

13.  TURCU, V., MORARIU, D., WEISZ, J. – Turism international, Editura Eurostampa, Timisoara, 2003

14.  www.apulum.ro