|
PRODUSUL TURISTIC
1.1 Produsul turistic - definiție si caracteristici
Produsul turistic este alcatuit din diferite componente, care ansamblate dau contur acestuia: transport, cazare, alimentație, agrement. Aceasta varietate pune problema realizarii unui produs integrat si coerent.
Produsul turistic este o combinație in variante multiple a :
-elemententelor de atractivitate (resurse turistice naturale și antropice )pe care le ofera o zona.
-serviciilor specifice si nespecifice (rezultat al actiunii forței de munca asupra bazei materiale generale și specifice).
In sens restrans, prin produsul tiristic se
ințelege totalitatea bunurilor si serviciilor oferite turiștilor de
catre una sau mai multe intreprinderi turistice(agenții de turism sau
prestatori directi-hotel, restaurant)
Produsul turistic este deci o forma de comercializare a ofertei
turistice.
Elementele sale componente (transport, cazare,alimentație, agrement, tratament balnear) putandu-se comercializa sub forma de pachet turistic sau separat.
Intre componentele produsului turistic exista o relație de interdependenta, fiecare dintre acesta avand un rol important in crearea satisfacției clientilor.
O ilustrare a componentelor produsului turistic si a rolului acestora este prezentata in schema urmatoare:
I. resurse turistice |
-naturale : poziție geografica, relief, clima, hidrografic, flora, fauna, monumente ale naturii |
-antropice: atracții cultural-istorice și artistice, institutii și evenimente cultural-artistice, elemente etnografice și folclorice elemente tehnico-economice, elemente socio-demografice |
|
Rolul acestora -activitatea: ele reprezinta motivația calatoriei in cazul majoritații formelor de turism -materii prime: care pentru a putea fi valorificate trebuie prelucrate in cadrul unor procese de producție specifice. |
II. Infrastructura |
-cai de acces, mijloace de transport in comun și instalații de telecomunicații -rețele de alimentare cu apa, gaze, energie electrica si termica |
-unitații comerciale, instituții, administrative, sanitare, financiare-bancare culturale, sportive, religioase. |
Rolul acestora: -asigurarea accesului in zonele turistice -asigurarea confortului si a tuturor facilitaților neccesare vieții moderne (instalații) |
III. Baza materiala specifica turismului |
Mijloace de transport specifice turismului, mijloace de transport pe cablu |
Unitati de cazare, alimentație, instalații de agrement, instalații de tratament balnear |
Rolul acestora: - punerea in valoare a resurselor naturale si antropice, valorificarea acestora depinde de nivelul de dezvoltare al industrieie turistice |
IV. Forța de munca |
Influențeaza calitatea serviciilor oferite prin: structura, aptitudinile, calificarea formatiei de personal; motivarea si perfecționarea porfesionala |
Rolul acesteia: - este de a produce impreuna cu baza materiala servicii |
V. Resursele instituționale |
facilitatț tursitice si guvernamentale regimul economic, juridic si legislație juridica regimul pașapoartelor si vizelor reglementari valutare controlul calitații serviciilor prestate, al prețurilor si al tarifelor protecția si securitatea turismului protecția si conservarea mediului si a atracțiilor de interes turistic |
Rolul acesteia: - este de a produce impreuna cu baza materiala servicii |
In funcție de motivația calatoriei, perioada (sezon, pre, post si extrasezon) și particularitațile segmentului de turiști, pondrea celor doua grupe - elementele de atractivitate si prestațiile de servicii, difera. De exemplu, exista produse turistice in componenta carora primeaza elementele de atractivitate (practicarea curei heliomarine : marea,soarele, temperatura apei, turismul cultural) si altele in cadrul carora primeaza serviciile (turism de congrese, turism ocazionat de cazinouri).
Posibilitațile multiple de combinare a elementelor de atractiviatate cu prestarile de servicii ofera posibilitatea diferențierii produselor turistice contribuind și la sporirea gradului de atractivitate a produselor turistice oferite chiar in cadrul aceleiași destinații de vacanta sau forme de turism.
1.1.1 Principalele caracteristici ale produselor turistice
Produsele turistice se deosebesc semnificativ de produsele celorlalte ramuri ale productiei materiale prin urmatoarele caracteristic:
sunt eterogene - rezultat al dependenței serviciilor de dotarile materiale si persoana prestatorului;
sunt complexe - rezultat al combinarii in variante multiple a elementelor componente;
sunt nestocabile - elementele care le compun (exemplu: locurile din avion, zapada, nopțile de cazare) , nu pot fi stocate;
se produc pe masura ce se manifesta consumul
au caracter sezonier, cu excepția reunirilor, afacerilor si parțial turismului de sfarșit de saptamana sau cel balnear.
1.2 Etapele conceperii unui produs turistic
Conceperea unui produs turistic presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
1.Culegerea informțtiilor despre:
- cerere: motivații de calatorie, venituri disponibile, timp liber, varsta, categorie
socio - profesionala, gusturi turistice
oferta concurenței: produsele turistice oferite, prețurile si tarifele practicate
analiza propriei oferte comparativ ce cea a concurentei
componentele care vor fi incluse in propria oferta: obiective turistice variate, baza materiala specifica si serviciile oferite, posibilitațile de acces in diferite zone.
2 Selectarea obiectivelor turistice, serviciile oferite si unitatilor prestatoare in funcție de tipologia clientelei si particularitațile cererii
3.Combinarea si asamblarea componentelor produsului turistic
aceste etape se realizeaza cu mult inainte de exprimarea cererii - in care
tour-operatorul alege: destinația, mijlocul de transport, unitațile de cazare, alimentația, alte servicii incluse in pachet, daca grupul va beneficia de asistența turistica realizata decatre ghid pe tot parcursul calatoriei.
4. Asigurarea serviciilor necesare pe tot parcursul calatoriei
Pentru aceasta agenția de turism:
incheie contracte, convenții, minute cu prestatorii direcți de servicii turistice
emite comenzile de rezervare
In cazul produselor turistice de tip tour aceasta etapa presupune alegerea itinerariului si intocmirea programului turistic.
5. Determinarea prețului produsului turistic:
pornind de la costul serviciilor de transport, cazare, alimentație
de la celelalte elemente de calcul coform legii (comision, TVA, asigurari, contribuția de participare la fandul de dezvoltare si promovare a turismului)
6. Promovarea prdusului turistic:
realizarea și distribuirea brosurilor, pliantelor, afișelor turistice
publicitatea rin mass-media
7. Lansarea produsului turistic pe piata
un șir de acțiuni prin care agenția iși face cunoscute produsele pe plan local si național
1.3 Categorii de produse turistice oferite de o agenție de turism și caracteristicile lor
Pricipalele categorii de produse turistice oferite de o agenție de turism sunt:
a) circuite
b) sejururi (pachete de vacanta)
c) croaziere
d) produse tematice (exemplu: vanatoare sportiva, congrese)
La categoriile de produse menționate anterior, se adauga:
rezervari pe liniile aeriene sau in hoteluri
vanzari de bilete pentru orice mijloc de transport terestru, marin sau aerian
servicii de primire ("meeting" sau "transfer" , inchirieri de autoturisem, asigurari pentru plecari in strainatate)
Sejururile - reprezinta un pachet de servicii oferit turiștilor pentru petrecerea vacanței intr-o stațiune turistica. Acest tip de produs presupune ramanerea in aceasta stațiune.
Forme:
sejurul cu pensiune completa de tipul:
- formulei tradiționale pentru hotelurile din stațiunile turistice
- formulei moderne propusa de cluburile de turism care adauga un program de animație și de sporturi
- sejururi comercializate in formula: demipensiune, cazare + mic-dejun sau doar o simpla cazare
Circuitele - sunt un produs turistic vandut de o agenție de turism grupurilor organizatoare sau turistilor individuali care presupune vizitarea pe parcursul acestora a unor obiective turistice, regiuni sau țari. Alaturi de transport, pachetul de servicii poate include cazare in formula pensiune completa, demipensiune, cazare+mic dejun. Cel mai utilizat mijloc de transport este autocarul.
Croazierele -reprezinta un tur realizat cu vaporul care include un pachet de servicii de vacanța oferite de un hotel plutitor : baruri, restaurant,(servirea mesei 24 de ore din 24) sala de fitness, cinema, cazinouri.
Paralel cu acesta s-au dezvoltat și multe produse noi care ofera transport si cazare combinate cu servicii specializate pentru diferite grupuri:
-vacanțe sportive(sky, golf, pescuit)
-vacanțe cu sejururi de tratament pentru sanatate.
-calatorii de aventura
-incentive
-pentru conferințe
Oferta de pe piata turistica cuprinde produse si servicii care au o diversitate complexa. Este dificil de stabilit un pret pentru un produs hotelier care trebuie sa raspunda nevoilor diferite ale indivizilor, avand in vedere ca factorii sociologici si culturali joaca un rol foarte important care nu trebuie neglijat. Deasemeni consumatorul de produse turistice se regaseste in situatia de a stabili comparatii intre preturile unor produse "substituibile". In industria turismului, perioada, segmentele de piata, costul de exploatare obliga specialistii din hotelarie si alimentatie publica sa aplice preturi si tarife diferentiate (pentru acelasi serviciu).
In mod traditional, economistii controlau preturile, pe care ei insisi le stabileau, desi trebuiau sa raspunda reactiilor clientilor si ale competitorilor pe piata. Pe parcursul anilor 1990 si continuand in prezent, influenta clientilor in stabilirea preturilor se afla pe un trend crescator. In principal ca rezultat al globalizarii concurentei si utilizarii tehnicilor moderne de vanzare, in special Internet-ul, clientii pot compara mai multe preturi on-line, posibilitati care in trecut erau imposibile in practica. Un posibil client poate studia si compara un grup de firme pe care le cunoaste, si alege in ultima instanta serviciul disponibil la cel mai mic pret pe perioada care o doreste clientul. Introducerea monedei unice EURO in Uniunea Europeana a facilitat in continuare comparatiile de pret.
Astfel daca clientii decid ca pretul unui produs turistic este prea mare (supraapreciat), multi dintre ei pur si simplu nu cumpara produsul. Marile companii sunt astfel obligate sa-si analizeze si reduca costurile pentru ca in ultima instanta sa-si reduca preturile pana la nivelul la care cumparatorii sunt dispusi sa cumpere produsul.
In principiu, exista doua cai distincte de formulare a politicii de pret: orientate spre costuri si profit si orientate spre piata[1].
Prima modalitate, politici de pret orintate spre costuri si profit ia in considerare urmatoarele elemente
- costul total si profitul (pretul de vanzare trebuie stabilit la un asemenea nivel, incat compania, prin incasarile din vanzare, sa-si poata recupera toate costurile si sa realizeze un profit exprimat pe unitate de produs sau ca procent din totalul vanzarilor)
- costul marginal ( atunci cand pentru acelasi produs se utilizeaza mai multe preturi, respectiv, intr-o prima situatie, pret de piata interna si pret de la export, iar intr-o a doua situatie, pret intr-un oras si pret intr-un alt oras din aceeasi tara, urmarindu-se ca prin preturile practicate pe o anumita piata sa se recupereze preturile mai mici, chiar sub costurile de productie, practicate pe alte piete)
In cadrul politicilor de pret orientate spre piata pot fi distinse mai multe categorii de preturi
preturi de penetrare pe piata (scopul este de a absorbi cat mai mult posibil din cererea potentiala existenta pe o piata prin stabilirea de preturi adecvate,cum ar fi preturi initiale mari, preturi de lansare mici sau o combinatie dintre acestea)
- preturi de leader sau de urmarire (pentru a promova astfel de preturi, producatorul trebuie sa aiba o pozitie preponderenta pe piata, in special sub aspectul unor produse care sunt acoperite de licente ;
- preturi diferentiate ( aplicarea unor preturi diferentiate presupune acordarea de rabaturi, discounturi pentru a crea un anumit segment de cumparatori, pentru a le influenta volumul de cumparari sau pentru a eviata o situatie de instabilitate pe piata).
1.5 Principalele mijloace publicitare
Forma scrisa este utilizata in industria turistica, fiind usor accesibila, putand utiliza atat ilustrații cu efect emoțional cat și text pentru prezentarea informațiilor.
Exemple: prospecte, pliante, broșuri, cataloage, ghiduri, harți, afișe, presa, panouri, anunțuri, scrisori.
Cinematograful combina efectle vizuale care au un impact asupra consumatorului, cu cele auditive si de mișcare.
Filmele turistice au un caracter documentar, permițand transpunerea turistului in mediul ambient al locurilor a caror vizitare este urmarita. Acest mijloc publicitar este costisitor, dar are si avantajul ca poate fii transmis.
Radioul este un canal de larga audienta pentru transmiterea mesajelor scurte, stiri, comentarii, mesaje, asociate cu efecte sonore.
Televiziunea este rivala altor mijloace publicitare si are avantajul ca mesajul este receptionat direct la locuinta. Audiența poate fi maxima, iar starea de relaxare a telespectatorului favorizeaza disponibilitatea pentru de a retine informațiile.
Dezavantajele utilizarii acestui mijloc ar fi costul ridicat si necesitatea de a relua mesajele in cadrul unei campanii publicitare pentru a avea efect.
Targurile și expozițiile sunt manifestari periodice cu profil general sau specializat, naționale sau internationale, pentru prezentarea ofertei diferentilor agenți, economici, in vederea largirii contactelor comerciale
In turism se folosesc prezentari de harții, diapozitive, casete video, broșuri, pliante si informații din partea prestatorilor de servicii.
Manifestarile se pot avea loc in cadrul targurilor turistice sunt:
-saptamani romanești, expoziții gastronomice, spectacole folclorice, filme turistice documnetare, conferinte de presa, intalnirii cu consumatorii, mese rotunde, interviuri, informatii transmise prin viu grai; astfel aceste actiuni se incadreaza tot mai mult in relatiile publice ale agentului de turism.
Cadourile publicitare include obiecte folosite drept suporturi publicitare transmise de agenții de turism cu ocazia unor evenimente deosebite(an nou, jubilee, targuri) partenerilor si clientilor lor.
Acestea sunt de obicei articole marunte de uz general sau personal. Exemplu calendare, agende, sacose, tricouri imprimate cu emblema firmei.
Dintre formele de publicitate turistica utilizate, pe langa cele menționate, putem aminti:
-promovarea unor stațiuni turistice prin oferirea unor premii in sejururi turistice acordate in cadrul unor cursuri(extrasezon).
-etichete aplicate bagajelor turistice cu denumirea hotelurilor, motelurilor.
-marcajele si indicatoarele de orientare turistica
-spectacole evocate de sunet si lumina organizate la diferite obiective turistice.
CAPITOLUL II
HOTEL CONTINENTAL -Studiu de caz
2.1 Istoric
Hotel Continental este un hotel de 4 stele, situat in centrul orașului Oradea in apropierea Gradinii Botanice pe o parte, iar pe cealalta parte se afla Crișul Repede.
Hotel Continental este un adevarat centru de afaceri atingand cu succes cote internaționale.
2.2 Prezentare ' Hotelui Continental
Hotel Continetal
Obiectul de activitate al societatii se compune, in principal, din servicii de cazare hoteliera si de alimentatie publica, productie culinara, comert, servicii de agrement si alte servicii suplimentare.
Restaurantul hotelului va intampina cu specialitati ardelenesti si preparate internationale.
Puteti organiza aici evenimente de success in salile Forum, Paladium, Panoramic, Belvedere, si President.
Hotel Continental - Oradea ofera oaspeților sai 168 de camere spre cazare, din care: 133 single, 28 duble si 7 apartamente;restaurant, terasa, cocktail bar, cafenea, cofetarie, club de noapte, 5 sali de conferința complet echipate (cu capacitatea de la 20 pana la 200 de locuri), centru de afaceri, sala pentru banchet, agenție de voiaj, piscina, sauna, tratamente cu apa geotermala.
Servicii oferite :
parcare supravegheata (50 de locuri)
business center
aer condiționat
restaurant, bar de zi, club de noapte cu program de cabaret, cofetarie.
piscine cu apa termala
sauna, masaj, aerobic
la cerere: Seara Romaneasca, tur de oraș, excursii in imprejurimi.
Echipamente-- oferite, incluse in prețul salii:
-flipchart
-retroproeictor
-ecran
-televizor
La cerere, cu costuri suplimentare:
-videoproiector
-instalație de sonorizare
-servicii de secretariat
-acces la internet
Prețurile din hotelul Continental includ TVA, taxele impuse și mic dejun:
-camera simpla pret: 45 E
-preț camera dubla: 70 E
Piscina este inclusa in prețul de cazare, iar pentru persoanele care nu sunt cazate prețul este de 20 RON/persoana.
Activitatile firmei S.C. "Hotel Continental Oradea" S.A. sunt grupate in functie de responsabilitatile fiecarui angajat in parte astfel: departamentul administrativ, compartimentul tehnic, compartimentul comercial, departamentul cazare.
In anul 2009 SC '' Hotel Continental" SA avea 1100 de angajatii iar in 2010 dispune doar de 730 de angajatii, reducand astfel o categorie destul de importanta de cheltuieli.
2.4 Lantul Hotelier SC "Continental" SA
Continental Hotel este cel mai mare grup de hoteluri din
Romania, declaratie sustinuta de experiența in piata
hoteliera romana - din anul 1991, cand compania a fost infiintata, pentru
a oferii servicii clientilor nostri.
Lantul
de hoteluri Continental includea initial complexe hoteliere in Bucuresti,
Sibiu, Cluj-Napoca, Targu-Mures si Constanta, in valoare
totala de 403 camere, plus Hotelul Continental din Timisoara, care,
desi a fost acordat de decizia Guvernului de a fi companiei Continental,
acest Hotelul intr-adevar a devenit parte din lantul.
Privatizate in totalitate in anul 1995, SC Continental
SA a cunoscut o perioada infloritoare in curs de dezvoltare,
sustinuta de utilizarea eficienta a creditelor si a
capitalului adus de actionari.
Principalele
evenimente in evolutia companiei:
2009
-Renovarea
si redeschiderea Grand Hotel Continental din Bucuresti.
-Deschiderea
Ibis Sibiu, in cadrul gestionarii Accor, care urmeaza de reabilitare
a vechiului Hotel Continental din Sibiu
2008
-Rebranding Continental Forum Arad si Continental Forum Oradea
Opening Hello Hotels din Bucuresti
2007:
-Semnarea acordului cu grupul Accor pentru dezvoltarea
retelei la un hotel Ibis din Romania Opening hotel Continental Forum din
Sibiu (in cladirea anterioare Boulevard Hotel)
-Inchiderea
Hotelul Continental Sibiu pentru renovare
2006
-Inchiderea
Hotel Continental Bucuresti pentru renovare
2005
-Vanzarea Hotel Continental din Cluj
-Deschiderea Ibis Constanta si Ibis Palatul Parlamentului sub
Accor Management
2003
-Achizitionarea hotel Gaiser complexe din
Timisul de Sus
-Vanzarea
Vila Continental din Cluj
2001
-Deschiderea
Ibis Gara de Nord sub administratie Accor
1999
-Hotel
Arcasul din Suceava a devenit parte din lantul Continental
1998
-Hotel Astoria din Arad a devenit parte din
lantul Continental
1997 Hotel Dacia din
Oradea, Hotel Parc si motel Portilor de Fier din Drobeta Turnu Severin
s-au alaturat lantului hotelier
1995
-SC Continental SA este privatizata
1991
-Anul lantului hotelier Continental stabilit