Judetul Brasov - Pozitionare, Relief, Rezervatii naturale, Clima, Turism

In ansamblul miscarii turistice din Romania, judetul Brasov ocupa locul II (dupa judetul Constanta), constituind cea mai importanta si frecventata zona sub aspectul turismului cu caracter montan, concentrand totodata o mare diversitate de obiective turistice. Amploarea deosebita a activitatii turistice a fost determinata aici de numerosi factori. Este vorba in primul rand de potentialul turistic natural, de o spectaculozitate si diversitate, precum si de patrimoniul cultural-istoric , alcatuit din obiective variate ce au si o certa valoare turistica. Un alt factor l-a constituit faptul ca judetul Brasov se inscrie intr-un vast teritoriu de interes turistic in imediata apropiere a altor zone cu un important flux turistic: Valea Prahovei, culoarul Bran-Rucar, zona Sibiu-Valea Oltului, bazinul Oltului superior cu frecvente statiuni balneo-climaterice (Covasna, Tusnad, Malnas, etc).

Judetul Brasov concentreaza in limitele sale munti impunatori, plante si animale ocrotite, rezervatii naturale de arbori si pajisti, chei, statiuni balneo-climaterice, conditii pentru practicare sporturilor de iarna, etc. Raurile, lacurile, mlastinile imbogatesc atractia turistica a cadrului natural, diversificand oferta pentru turism (agrement, pescuit, vegetatie specifica, interes cinegetic). Masivele impadurite (Fagaras, Piatra Craiului, Postavarul, Piatra Mare), vaile (Timis, Tarlung, Olt) absorb si ele un flux turistic important.

Renumit prin posibilitatile sale de turism in toate anotimpurile, judetul Brasov dispunea in anul 2007 de 471 unitati de cazare turistica din care 54 hoteluri, 9 moteluri, 42 vile, 13 cabane, 137 pensiuni turistice urbane, 200 pensiuni turistice rurale. Capacitatea de cazare turistica era de 12.634 locuri, numarul de turisti cazati in anul 2007 fiind de 556.816 persoane (349.712  in hoteluri, 28.770 in moteluri, 37.962  in vile, 13.135  in cabane, 81.325  in pensiuni turistice urbane si 37.225 in pensiuni turistice rurale). In anul 2007 indicele de utilizare a capacitatii de cazare turistica in functiune a fost de 25,32% .

Poiana Brasov - statiune de odihna si tratament cu sezon permanent - este situata la poalele versantului de nord al muntilor Postavarul si la 12 km sud-vest de municipiul Brasov. Detine ce-a mai densa si moderna dotare turistica montana din tara noastra: de la primul hotel modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri cu piscina, sali de spectacole si conferinte,  centru de echitatie, baze sportive si stana turistica. Doua linii de telecabina si una de telegondola asigura accesul turistilor si iarna, al schiorilor spre culmile Postavarului la care se adauga sezonier mai multe linii de teleski.

Clima montana tonifianta, cu o temperatura medie anuala de 5°C (media temperaturii in iulie este de 14,5°C; media temperaturii in ianuarie este de -5°C), iar precipitatiile depasesc 900mm anual (frecventa averselor este mare). Stratul de zapada dureaza cca 120 de zile pe an.

Aerul pur existent aici, puternic ozonat, lipsit de praf si particule care provoaca alergii, presiunea atmosferica relativ scazuta si ionizarea intensa, sunt factorii naturali care recomanda statiunea pentru tratamentul nevrozei astenice, pentru stari de epuizare si surmenaj fizic si intelectual, pentru anemii secundare si boli endocrine, pentru boli ale aparatului respirator .

Poiana Brasov este cea mai renumita statiune pentru sporturile de iarna din Romania si totodata un important centru turistic international. Ea dispune de 12 partii de schi, cu grade diferite de dificultate (o partie olimpica, trei partii pentru coborare si slalom urias, o partie pentru slalom special, doua trambuline etc.), terenuri de sport (pentru tenis, minigolf, handbal, baschet), un lac, un funicular, un teleferic, un skilift, bazine acoperite, saune, sali de gimnastica medicala, discoteci, baruri si restaurante etc. Cazarea este asigurata in buna parte in hoteluri de lux sau de categoria A, in vile sau cabane. Pentru mai multe detalii apasati aici. 

Plecand din statiunea Poiana Brasov se poate ajunge la cabanele de pe Postavarul si Cristianu Mare,  precum si la cetatea taraneasca a Rasnovului, aflata la 14km distanta.

Masivul invecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Sapte Scari, Tamina si cu Pestera de Ghiata, dispune numai de cabane periferice: Dambul Morii, Susai si campingul Darste. Versantul nordic al Bucegilor prezinta cele mai atractive peisaje de pe teritoriul judetului Brasov: vaile glaciare Gaura, Malaiesti, Tiganesti, Clincea, turnurile varfului Scara si Brana Caprelor. Singura cabana care sta la dispozitia turistilor este Dihamul, la care se adauga refugiile Scara, Malaiesti si cateva case de vanatoare.

In muntii Bucegi si Postavarul se afla platforma Predealului, cu orasul statiune turistica - Predeal - situat la cea mai mare altitudine din tara (1038m). Temperatura medie este de 14sC in timpul verii si -5sC pe timpul iernii. Furtunile de zapada sunt o raritate in aceste locuri dar stratul de zapada poate atinge cativa metri si poate dura mai mult de 100 zile, ceea ce este ideal pentru sporturile de iarna.

Muntii Piatra Craiului sunt unici in Carpatii romanesti prin relieful impunator al crestei calcaroase, crenelate si abrupte, dar si prin speciile rare de vegetatie si fauna. Turistii se pot adaposti la cabanele Plaiul Foii, Curmatura, Gura Raului sau refugiile din Varful Ascutit si Grind. Aici se afla cea mai recenta rezervatie naturala cu un puternic potential investitional.

Culoarul Branului, cu satele risipite si peisajele pitoresti beneficiaza de cea mai difersificata oferta a turismului rural din Romania, atat in Bran cat si la Moeciu, Simon, Pestera, Magura sau Sirnea.

Muntii Ciucas, cu spectaculosul lor relief ruiniform ("Tigaile", "Babele la sfat", "Sfinxul din Ciucas") sunt mai putin frecventati de turisti si au in judetul nostru doar baza turistica de la Baba Runca.

Muntii Persani, mult mai scunzi, cuprind frumosul defileu al Oltului de la Racos unde sunt coloanele de bazalt. Ei pastreaza un vechi edificiu vulcanic, dar si Padurea Bogatii.

Putine judete ale Romaniei au o imbinare atat de armonioasa a potentialului natural turistic cu valorile culturale si istorice. Valorificarea elementelor atractive ale cadrului natural s-a facut diferentiat, in functie de apropierea si posibilitatile de acces fata de principalele centre de interes turistic.

Cultura

Principalele obiective cultural istorice se leaga in principal de municipiul Brasov:

 - Biserica Neagra - cea mai mare constructie in stil gotic din Romania. Numele de Biserica Neagra l-a primit biserica parohiala evanghelica luterana din Brasov, dupa marele incendiu al orasului din anul 1689. Fumul si flacarile au innegrit zidurile, insa nu au putut distruge maretia edificiului. Biserica Neagra, cu o lungime de 89 m, este cel mai mare edificiu religios intre Viena si Istanbul (Constantinopol). Constructia bisericii in stil gotic a inceput in anul 1383, in timpul parohului Thomas Sander, si a durat pana in anul 1477. Din cele doua turnuri proiectate initial la fatada vestica a bisericii a fost ridicat numai turnul sudic cu o inaltime de 65 m. Marele incendiu din anul 1689 a distrus indeosebi acoperisul si interiorul cladirii. Renovarea a durat aproape 100 de ani rastimp in care a fost ridicat acoperisul inalt de 20 m in forma care se pastreza si astazi. Ca urmare a renovarii bisericii in secolul al XVIII-lea, interiorul si-a pierdut partial aspectul gotic. Orga Bisericii Negre - una dintre cele mai mari din sud-estul Europei - este renumita pentru sonoritatea ei de o rara frumusete. Cu circa 400 de tuburi, a fost construita intre anii 1836-1839 de catre constructorul de orgi Buchholz din Berlin. Pentru mai multe detalii apasati aici.

- Biserica Sf. Bartolomeu - cel mai vechi monument istoric al Brasovului datand din 1223 si construit in stil arhitectonic roman.

- Biserica Sf. Nicolae - Este situata in partea cea mai veche a orasului - Scheii Brasovului - si dateaza din secolele XVI - XVIII. Actuala cladire a fost construita pe locul unei bisericute de lemn mentionate documentar la sfarsitul veacului XIV. Cu ajutorul material al domnilor din Tara Romaneasca si Moldova biserica a fost refacuta si marita. Se pastreaza un valoros ansamblu de pictura murala din sec XVIII si remarcabile piese de arta veche romaneasca. Aici se afla mormantul lui Nicolae Titulescu In curtea bisericii se afla Muzeul Primei Scoli Romanesti.

Cladirea muzeului este monument istoric si dateaza din secolul al XV-lea. Muzeul include: 'Sala de clasa Anton Pann', 'Tiparnita diaconului Coresi', sala 'Cartea - factor de unitate nationala', 'Cartea si carturarii brasoveni', 'Liceul Andrei Saguna'. Complexul muzeal mai cuprinde Muzeul 'Ex Libris', Muzeul Junilor Brasoveni (obiecte de etnografie, costume, tablouri, icoane), Muzeul de muzica Tudor Ciortea (clavir, gramofon, manuscrise muzicale, tablouri, carti donate de compozitor), Muzeul Stefan Mironescu (imagini ale Scheiului in acuarela si ulei donate de pictor), Arhiva si Biblioteca istorica (carti vechi, protocoale-catastife, carti din fondul documentar, documente de patrimoniu. La scoala din Scheii Brasovului s-a predat pentru prima data in limba romana in anul 1559.

 - Casa Hirscher (sau Casa Negustorilor) - este o constructie in stilul Renasterii, inaltata intre anii 1541-1547 de catre Appolonia Hirscher, vaduva cunoscutului jude al Brasovului. Aceasta ocupa primul loc intre constructiile civile ale Brasovului din veacul al XVI-lea, fiind alcatuita din doua pavilioane separate de o curte interioara. Puternicul incendiu din anul 1689, precum si cel din 1699, afecteaza cladirea.

- Dupa Ziduri - reprezinta o parte din centura fortificata medievala a Brasovului.

- Vechea Cetate a Brasovului - este o constructie fortificata construita in lemn si piatra, in prezent transformata in restaurant.

- Bastionul Tesatorilor - este situat in partea sud-vestica a cetatii Brasov, fiind cel mai bine pastrat din cele sapte bastioane, cate a avut cetatea inainte.

- Turnul Alb - este situat pe Dealul Straja, la 59m departare de zidurile cetatii Brasov. A fost construit in anul 1494, de forma semicirculara inchisa, prevazuta cu metereze, pechnasen (orificii si jgheaburi) si creneluri, iar in interior cu galerii. Acest turn facea parte din sistemul de aparare din afara zidurilor medievale ale cetatii. El poate fi vazut si astazi in drumul spre Poiana Brasov.

- Turnul Negru - Turnul Negru este asezat pe o stanca si a fost construit ca si Turnul Alb, in 1494 pe Dealul Straja, in dreptul Bastionului Fierarilor. El dispune de trei galerii etajate cu trei randuri de guri pentru atac si un sistem de legatura cu cetatea Brasovului

- Casa Muresenilor - s-a infiintat in anul 1968, ca urmare a donatiei facute de urmasii familiei Muresianu. Muzeul este consacrat memoriei mai multor membri ai acestei familii cu mari merite in viata culturala si politica a vremii lor. Pentru mai multe detalii apasati aici.

- Poarta Schei - construita la inceputul secolului XIX, in stil clasic.

- Poarta Ecaterinei - construita in 1559 este singura poarta medievala pastrata. Ea a fost aparata de breasla croitorilor. Se mai pastreaza turnul cu cele patru turnulete si stema orasului (coroana cu radacini) in stilul Renasterii (sec. XVI). A fost una din principalele cai de acces in Cetate.

- Casa Sfatului - prima mentiune documentara a cladirii dateaza din anul 1420. Din punct de vedere arhitectural, cladirea se caracterizeaza prin imbinarea stilurilor gotic cu renascentist si baroc. A fost timp de mai multe secole sediul administrativ si judecatoresc al orasului. In prezent adaposteste Muzeul de Istorie al Judetului Brasov.

- Muzeul Judetean de Istorie - infiintat in cladirea vechiului Sfat, datand din secolul al XV-lea, pe baza colectiilor Muzeului Sasesc al Tarii Barsei si a colectiilor Muzeului ASTRA, muzeul conserva si valorifica bogate colectii de arheologie: paleolitic mijlociu, ceramica si unelte Hallstatt si La Tčne, descoperiri din castrele de la Rasnov si de pe valea Oltului; istorie: unelte, arme, mobilier, produse ale breslelor mestesugaresti; documente; numismatica; biblioteca (15.000 volume).

- Muzeul de Arta - infiintat initial in Casa Sfatului, este reorganizat, in 1970, intr-o cladire de la inceputul secolului al XX-lea si valorifica expozitional arta romaneasca: pictura pe lemn si sticla, portrete de epoca, opere din secolul al XIX-lea (Gheorghe Tattarescu, Theodor Aman, Sava Hentia, Constantin Lecca, Nicolae Grigorescu), 36 de lucrari de Ioan Andreescu, sculpturi de Cornel Medrea, Ion Jalea, Ion Irimescu, Dimitrie Paciurea; arta decorativa universala.

Muzeul de Etnografie - cladire construita in 1902 si restaurata in 1979. A avut urmatoarele destinatii: sala de dans, casa de cultura a studentilor, tipografie si ulterior muzeu, care valorifica expozitional domeniile etnografie si arta populara: ceramica, sticlarie din secolele XVIII - XIX, port popular si textile, oua incondeiate, icoane pe sticla, metal, piele, os; fond documentar. Patrimoniul cuprinde 13.600 de obiecte, datate intre secolele XVII - XX, reprezentand urmatoarele zone etnografice: Tara Barsei, Bran, Rupea, Tara Fagarasului, Valea Hartibaciului. Pentru mai multe detalii apasati aici.

Dintre cele mai importante obiective cultural istorice din judetul Brasov putem aminti de:

- Castelul Bran - vechea cetate de scaun a Tarii Romanesti - este situat pe drumul ce leaga municipiul Brasov de Campulung. Poarta numele unui sat construit de-a lungul drumului comercial ce lega odinioara Valahia de Transilvania, drum situat in interiorul unei trecatori flancate de o parte si de alte de muntii Bucegi si Piatra Craiului. Edificiul a fost construit in 1382 de catre locuitorii Brasovului, fiind amplasat pe o stanca inalta si strajuit de dealuri, numite "maguri" prin partea locului.In secolul al IV-lea castelul facea parte dintru-un complex de cetati de hotar. Castelul Bran a fost intotdeauna inclus in ghidurile turistice ale regiunii, deoarece conform legendei, Dracula obisnuia adesea sa vina aici. In anul 1957 castelul Bran a devenit muzeu iar peste patru ani s-a deschis si un sector etnografic in aer liber menit sa ilustreze viata si ocupatiile branenilor cu particularitatile geografice ale regiunii. Pentru mai multe detalii apasati aici. 

- Cetatea Rasnov - este situata pe drumul de veche traditie Brasov-Rucar-Campulung Muscel, ce lega Transilvania de Tara Romaneasca si construita pe un deal stancos. Este amintita pentru prima data in documentele anului 1355. In secolele urmatoare este refacuta si consolidata in mai multe randuri. Cetatea de la Rasnov adaposteste o valoroasa unitate muzeala ce ofera vizitatorului o sugestiva cronica a asezarilor dacice, romane si romanesti din zona si a Rasnovului medieval si modern.

- Cetatea Fagarasului - datand din secolul al XIV-lea, era considerata de Mihai Viteazu "cetatea domniei noastre"; aici se afla Muzeul Tarii Fagarasului, care valorifica bogatele colectii de arheologie, istorie, etnografie si arta populara, precum si de arta plastica contemporana.

 - Cetatea Prejmer- constrita in secolul al XV-lea , prin particularitatile sale arhitectonice se impune ca una din cele mai originale constructii.

Pozitionare

Judetul Brasov este asezat in centrul Romaniei, avand o suprafata de 5363 kmp, respectiv 2,2% din suprafata tarii.

Judetul Brasov se invecineaza cu 8 judete:

. Arges - la sud-est, pe o distanta de 72 km,

. Dambovita - la sud, pe o distanta de 15 km,

. Prahova - la sud-est, pe o distanta de 73 km,

. Buzau - in extremitatea sud-estica, pe o distanta de 2 km,

. Covasna - la est, pe o distanta de 144 km,

. Harghita - la nord, pe o distanta de 35 km,

. Mures - la nord-vest, pe o distanta de 28 km,

. Sibiu - la vest, pe o distanta de 88km.

Judetul Brasov este intersectat de paralela 46s latitudine nordica ce trece prin localitatile Jibert si Ormenis. Meridianul de 25s longitudine estica strabate judetul prin municipiul Fagaras.

Relief

Sub aspect fizico-geografic, judetul Brasov se afla la jonctiunea a trei mari unitati naturale: Carpatii Orientali, Carpatii Meridionali si Podisul Transilvaniei, de unde rezulta o pronuntata complexitate si diversitate in trasaturile geologice si geomorfologice, reflectata in clima, ape, soluri, vegetatie si fauna.

Granitele dinspre sud ale judetului urmeaza curba celor mai inalti munti din Carpati: Bucegi, Ciucas si Fagaras, unde sunt situate lacurile glaciale Urlea si Podragul. Relieful coboara gradual spre nord printr-o arie de dealuri alpine pana la platoul Barsa, ca in cele din urma, dincolo de raul Olt, sa creasca din nou spre marginea de sud a platoului transilvanean.

In total, relieful muntos ocupa circa 40% din suprafata judetului, iar cel depresionar si deluros circa 60%. Juxtapunerea masivelor muntoase si sesurile depresionare ale Fagarasului si Brasovului creeaza contraste altimetrice si clinometrice, scotand si mai mult in relief aceste masive, afirmandu-se spectaculos in liniile peisajului geografic. Diferenta maxima de nivel (2144m) se inregistreaza in extremitatea sud-vestica a judetului (2544m in varful Moldoveanu si 400m in talvegul Oltului, la iesirea din judet).

Muntii Fagarasului - atrag atentia prin relieful alpin modelat pe roci dure, de origine metamorfica, ce consta dintr-o gama variata de sisturi cristaline. Creasta principala are inaltimi de peste 2000m, cel mai inalt varf de pe aceasta fiind Moldoveanu (2544m).

Muntii Piatra Craiului - cei mai grandiosi munti calcarosi din Romania - sunt reprezentati printr-o creasta calcaroasa principala lunga de circa 25km si inalta de peste 2000m. O inseuare la altitudinea de 1600m - Curmatura - separa in creasta principala doua subunitati: Piatra Craiului Mica (1790m), in extremitatea nord-estica, cu aspectul unui platou ingust care cade abrupt asupra golfului depresionar al Zarnestilor; Piatra Craiului Mare, spre SSV, cu creasta ascutita si zimtata, depasind in unele locuri 2200m (La Om 2238m, Varful Zbirii 2231m, s.a.).

Culoarul Bran-Rucar - reprezinta o zona depresionara cuprinsa intre zidul Pietrii Craiului la vest si masivul Leaota la est. Datorita inaltimii mai scazute in raport cu masivele muntoase invecinate a oferit posibilitatea amplasarii unei importante artere de comunicatii rutiere transcarpatice, legand Transilvania de Muntenia.

Masivul Leaota - cu o altitudine maxima de 2134m, alcatuit dintr-o masa complexa de sisturi cristaline, se desfasoara pe o suprafata mai mica in judetul Brasov.

Muntii Bucegi - munti calcarosi cu fundament cristalin, din cel mai inalt varf (Omul, 2505m, situat la limita cu judetul Dambovita), culmile (Scara, Gaura, Ciubotea, Clincea s.a.) coboara, in panta accentuata, atat spre Tara Barsei cat si spre pasul Predeal.

Muntii Barsei - cuprind doua masive de inaltime aproape egala - Postavarul (1799m) si Piatra Mare (1843m) - separate intre ele prin valea adanca a Timisului. In masivul Postavarul pe treapta de 1000m este situata statiunea turistica Poiana Brasov. Spre NNE Postavarul se continua cu muntele calcaros Tampa, care se ridica, cu un abrupt aproape vertical, de 400m, deasupra orasului Brasov. Spre NE Postavarul se prelungeste cu muntii scunzi ai Darstelor (Varna, 1 428m - cel mai inalt).

Muntii Codlei - (cu vf. Magura Codlei) fac tranzitia intre Masivul Fagarasului (sisturi cristaline in partea vestica si centrala) si Muntii Persani (calcare, gresii si marne in est).

Muntii Persani - se incadreaza mai mult de jumatate in judetul Brasov. Situati intre muntii Codlei (inseuarea de la Vladeni) si muntii vulcanici Harghita, sunt formati de asemenea dintr-o diversitate mare de roci (sisturi, calcare, gresii, magmatite mezozoice si lava bazaltica). In partea centrala a acestor munti se afla Padurea de fag a Bogatii care incepand din 1971 a fost declarata rezervatie peisagistica.

Culoarul Comana - se desfasoara pe o lungime de 30km intre muntii Persani si marginea sed-estica a Podisului Tarnavelor. Este drenat de Olt, avand orientare pe directie NE-SV si are o latime de 4-10 km cu lunca si terase larg dezvoltate pe malul stang al Oltului.

Depresiunea Brasovului - inclusiv Tara Barsei - este de origine tectonica formata prin fracturarea si scufundarea unui compatriment al masei montane centrale a Carpatilor de Curbura, la sfarsitul Pliocenului; apele care au invadat aceasta groapa au format un lac in care s-au colmatat depozite sedimentare pe grosimi de cateva sute de metri; prin defileul antecedent al Oltului de la Racos, lacul comunica cu cel din bazinul Transilvaniei pana la inceputul cuaternarului cand apele s-au retras spre acesta din urma; dupa exondare, suprafata depresiunii a fost supusa modelarii geomorfologice de catre agentii externi (eroziune si acumulare torentiala si fluviatila etc.) pana s-a ajuns la realizarea fizionomiei actuale.

In ansamblul ei, depresiunea Tarii Barsei constituie o unitate teritoriala bine individualizata, intens umanizata si urbanizata (aici situandu-se orasele Brasov, Sacele, Codlea si Rasnov).

Spre vest, Tara Barsei este incadrata de o rama muntoasa cu altitudine mai joasa (800-1300m) apartinand grupei vestice a Carpatilor de curbura. Ea include muntii Codlei si muntii Persani.

Depresiunea Fagarasului - cunoscuta si ca Tara Oltului din care jumatatea estica se afla in judetul Brasov (iar cea vestica in judetul Sibiu) este o depresiune submontana de origine tectono-erozivo-acumulativa, colmatata cu materiale erodate din munti apropiati, mai intai in apele lacului format aici, apoi - dupa retragerea apelor lacustre, in timpul cuaternarului - in mediu continental. Aria epresionara a fost adancita si extinsa catre nord prin actiunea eroziva a raurilor coborate de pe versantul nordic al muntilor Fagarasului care au fortat albia Oltului sa migreze spre nord in dauna Podisului Tarnavelor.

Podisul Tarnavelor - se afla in parte NV a judetului Brasov avand un relief caracterizat prin dealuri inalte cu o inaltime medie de 600-800m.

Subcarpatii Transilvaniei - se situeaza in extremitatea nordica a judetului avand aspectul unor dealuri inalte cu o inaltime medie de 600-700m.

Rezervatii naturale

Judetul Brasov detine 26 de arii protejate, un numar impresionant de monumente ale naturii, plante care apartin unui numar de 82 de specii si numeroase specii de animale ocrotite.

Exista doua parcuri nationale in muntii Bucegi si muntii Piatra Craiului. Rezervatia din muntii Bucegi cuprinde Abruptul Bucsoiului, Valea Gaura si Valea Malaiesti unde sunt protejate capra neagra, rasul, cocosul de munte si specii floristice rare. Tot in Bucegi se gasesc monumentele naturale Babele si Sfinxul. Muntii Piatra Craiului sunt protejati in intregime, adapostind circa 40% din speciile endemice (specie care traieste numai intr-un anumit teritoriu) din Romania. Aici se gasesc garofita Pietrei Craiului - specie unicat mondial, macul galben, floarea de colt.

Pe langa aceste doua mari parcuri nationale exista si alte rezervatii: Padurea cu narcise de la Dumbrava Vadului, Padurea Bogatii, muntele Tampa, Bazaltele de la Racos si multe altele.

Clima

Judetul Brasov se incadreaza (zonal) in climatul temperat, iar regional la tranzitia dintre climatul continental vest-european, de nuanta oceanica si cel excesiv-continental, din est. Astfel, putem spune ca este un climat de tip continental-moderat, dominat de circulatia atmosferica din nord-vest.

Trasaturile generale ale climei zonale, regionale si de sector sunt puternic modificate de conditiile fizico-geografice locale. Sub influneta reliefului muntos, se realizeaza o compartimentare a climatului general si o etajare evidenta a fenomenelor climatice.

Temperatura medie multianuala a aerului este de 7,6sC, temperatura maxima absoluta fiind de 37sC in luna august. Numarul mediu al zilelor de vara este de aproximativ 50 pe an. Numarul mediu al zilelor de iarna este de aproximativ 50 pe an. Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%. Precipitatiile atmosferice au valori de 600-700mm/an. Vantul la sol are directii predominante dinspre vest si nord-vest si viteze medii cuprinse intre 1,5 si 3,2 m/s

Hidrografie

In alcatuirea resurselor de apa ale judetului Brasov intra pe de o parte apele subterane - freatice si de adancime - pe de alta parte, apele de suprafata, reprezentate de reteaua de rauri care strabate teritoriul judetului si de lacurile naturale si artificiale.

Intreg teritoriul judetului se incadreaza in bazinul hidrografic de ordin superior al Oltului care strabate judetul pe o distanta de apromaximativ 210km de la confluenta cu Raul Negru pana la confluenta cu raul Ucea. Cei mai importanti afluenti ai Oltului din judet sunt: Timis, Ghimbasel, Barsa, Homorodu Mare si Sercaia.

Tabloul apelor de suprafata este completat cu lacurile glaciare din Muntii Fagarasului (Urlea si Podragu) si cu lacurile artificiale