Prezentarea turistica a municipiului Cluj-Napoca

Prezentarea turistica a municipiului Cluj-Napoca

Scurt istoric al municipiului Cluj-Napoca

Municipiul Cluj-Napoca are o mostenire istorica bogata. Veche capitala a Daciei Porolissensis, ridicat la rangul de municipiu (Napoca) intre anii 120-124 e.n., in timpul domniei imparatului Hadrian, apoi la rangul de colonie, in timpul domniei imparatului Commodus, mentionat documentar inca din 1173 sub numele de Clus (de la latinescul "clivus" = deal, colina), Clujul a avut o existenta bogata in fapte istorice. In 1316, Carol I Robert de Anjou, regele Ungariei, il ridica la rangul de civitas. In 1405, regele Sigismund de Luxemburg a declarat Clujul oras liber si a dispus intarirea lui cu ziduri si bastioane.

Zidul de piatra al primei cetati a Clujului a fost construit dupa marea invazie a tatarilor din 1241 si inconjura o suprafata de 45 ha. Coltul sud-estic era folosit ca si temnita in evul mediu - Turnul Pietrarilor. In sec. al XV-lea erau mentionate 18 bastioane si turnuri in colturile cetatii, la portiile orasului sau intermediar (Turnul Podului, Turnul Manastirii, Turnul Croitorilor etc.)

Intre 1713-1716, pe Dealul Cetatuia a fost construita de austrieci o garnizoana a orasului realizata in sistem vanban. In interiorul cetatii a fost executat in 1849, de catre autoritatile maghiare, istoricul si ganditorul german Stephan Ludwig Roth, participant la revolutia din 1848. Declarata monument istoric, Cetatuia este si un remarcabil punct belvedere al orasului.

Astazi, Cluj-Napoca - resedinta judetului Cluj, nascut si dezvoltat pe terasele Somesului Mic si Nadasului, intins pe o suprafata de 179,5 kmē si avand 330.000 locuitori, ceea ce il face al cincilea intre municipiile tarii si unul dintre principalele centre industriale si culturale, prezinta oportunitati tursistice importante.

Analiza SWOT a municipiului Cluj-Napoca (dpdv turistic)

Punctele tari ale municipiului Cluj-Napoca ca punct de atractie turistica

Municipiul Cluj-Napoca, aduna pe teritoriul sau numeroase monumente istorice si culturale, de la vestigii daco-romane si chiar din epoca bronzului, pana la biserici si catedrale medievale, muzee si case memoriale si monumente arhitectonice din epoca moderna.

monumente medievale:

Catedrala Romano-Catolica Sfantul Mihail (P-ta Unirii) - Monument istoric si de arhitectura religioasa, cel mai impunator edificiu gotic din tara noastra, Catedrala a fost construita aproximativ intre 1350 si 1487 in stil gotic matur si tarziu. Portalul principal, sculptat in 1528 in stilul Renasterii germane, se termina cu o acolada inalta prezentand in partea centrala imaginea sculptata a arhanghelului Mihail. Turnul de pe fatada nordica a fost construit intre 1836 si 1862 in stil neogotic. Remarcabile sunt si decoratiunile interioare si exterioare, precum

si amvonul cu sculpturi baroce. Pictura interioara prezinta influente stilistice din Nordul Italiei si releva primele semne ale Renasterii in pictura clujeana;

Fortificatia si Biserica Ortodoxa Calvaria (str. Manastur nr.60) - Monument istoric si de arhitectura religioasa, biserica a fost construita in sec. al XIII-lea in stil romanic si a fost distrusa in urma a doua navaliri ale tatarilor, calugarii risipindu-se. A fost refacuta in sec. al XIX-lea, cand a fost transformata in manastire, din vechiul complex manastiresc pastrandu-se numai o sculptura reprezentand un leu. Biserica actuala a fost construita in 1470-1508 in stil gotic tarziu. In 1437 aici a functionat convectul care a consfintit intelegerile intre nobilime si reprezentantii taranilor rasculati de la Bobalna si tot aici a fost executat Anton cel Mare, capetenia taranilor rasculati;

Biserica Reformata (str. Mihail Kogalniceanu) - Monument istoric si de arhitectura religioasa, biserica a fost construita ca manastire a franciscanilor la indemnul lui Matei Corvin, in stilul goticului tarziu. Se impune prin masivitatea sa si dimensiunile contrafortilor care ii dau aspect de cetate;

Biserica Reformata Stefan cel Sfant - Monument istoric si de arhitectura religioasa in stilul gotic tarziu, biserica a fost construita de calugarii romano-catolici incepand cu jumatatea sec al XIV-lea, in diverse etape, pana in 1536. A suferit numeroase refaceri si modificari, la mijlocul sec. al XVI-lea intrand in posesia credinciosilor reformati. Prezinta in interior un tavan casetat din lemn, realizat in 1642-1650, ca urmare a avariilor provocate de trupele generalului Basta. Amvonul este sculptat cu motive florale in relief, fiind executat in 1752 de David Sipos;

Manastirea si Biserica Franciscanilor (P-ta Muzeului nr.2);

Biserica Piaristilor (str. Universitatii);

Biserica Minoritilor (B-dul Eroilor);

Biserica Ortodoxa din Deal (str. Bisericii Ortodoxe nr.12);

Biserica Bob (str. Prahova nr.5);

Biserica Unitariana (B-dul 21 Decembrie 1989);

Biserica Sfantul Petru si Pavel (B-dul 21 Decembrie 1989);

Biserica de lemn Inaltarea Domnului - Monument istoric si de arhitectura populara religioasa, biserica a fost construita in 1765 din barne, pictura peretilor fiind realizata in 1774 de un mester anonim;

Obeliscul Francisc I (P-ta Universitatii);

Palatul Banffy (P-ta Unirii nr.30) - gazduieste din 1959 Muzeul National de Arta;

Casa Matei Corvin (str. Matei Corvin nr.6) - Monument istoric si de arhitectura laica, casa in care se presupune ca a fost nascut in 1440 Matei Corvin, a fost construita in sec. al XV-lea in stil gotic cu treceri spre Renastere. A suferit transformari in secolele urmatoare, in special in sec. al XVIII-lea, din constructia originara pastrandu-se cadrele de usi in stil gotic tarziu, fatada principala pastrand elemente ce apartin stilului Renasterii. In prezent aici este amenajat Institutul de arte plastice Ion Andreescu;

Casa Adrianus / Wolphard-Kakas - Monument istoric si de arhitectura laica, in stil renascentist, Casa a fost construita in trei etape: 1534-1544, 1576-1582, 1590-1600, reprezentand un prototip pentru arhitectura epocii: prima faza are influenta stilului gotic, a doua faza a Renasterii nord-italiene, iar faza a treia are accente spre baroc;

Bastionul Croitorilor - Monument istoric, bastionul a fost construit in 1627-1629 in coltul sud-vestic al celui de-al doilea rand de ziduri si intarituri ale Clujului, fiind restaurat in 1959. In apropierea lui se afla si portiuni ale vechiului zid, ramasite ale acestuia putand fi observate si pe str. Bethlen, str. Florilor, str. Avram Iancu, str. Tipografiei;

monumente din epoca moderna:

Biserica Evanghelica (B-dul 21 Decembrie 1989);

Sinagoga - Templul memorial al deportatilor (str. Horea nr.21);

Cladirea Reduta (str. Memorandumului nr.21) - Monument istoric in stil empire datand de la inceputul sec. al XVII-lea, in aceasta cladire s-a intrunit dieta Transilvaniei din 1790-1791 si s-a respins memoriul natiunii romane din Transilvania Supplex Libellus Valachorum. Tot aici a avut loc in 1894 procesul memorandistilor. In prezent aici fiinteaza Muzeul Etnografic al Transilvaniei;

Palatul de Justitie (Calea Dorobantilor nr.2);

Prefectura judetului Cluj (B-dul 21 Decembrie 1989 nr.58);

Primaria municipiului Cluj-Napoca (str. Motilor nr.3);

Universitatea Babes-Bolyai (str. Mihail Kogalniceanu nr.1);

Teatrul National si Opera Romana (P-ta Stefan cel Mare);

Teatrul si Opera Maghiara (str. Emil Isac nr.26-28);

muzee:

Muzeul National de Arta (P-ta Unirii nr.30) - al doilea muzeu din tara ca zestre de arta romaneasca: arta plastica si arta decorativa - colectii din epocile medievala, moderna si contemporana de icoane transilvanene, obiecte religioase vechi, pictori straini stabiliti in Transilvania (Anton Mladek, Mihail Topler, Henrik Trenk), inceputurile picturii de sevalet in tara noastra (C.Lecca, Carol Pap de Szathmary, Gheorghe Tattarescu), generatia de pictori militanti (Barbu Iscovescu, C.D.Rosenthal), Scoala de la Baia Mare, pictori clujeni (I.Sima, Petru Feier, Iosif Bene), arta contemporana (Corneliu Baba, Neagy Imre, Gavril Miklossy), sculptura romaneasca (I.Georgescu, Filip Marin, D.Paciurea, C.Banaschi), precum si Scoala maghiara - obiecte de arta decorativa din sec. XVI-XX;

Muzeul memorial Emil Isac (str. Emil Isac) - Muzeu memorial, cu profil istoria literaturii, este casa in care a trait si a scris poetul Emil Isac, exponent al literaturii progresiste din Transilvania in prima jumatate a sec. al XX-lea. Contine o colectie de fotografii, manuscrise, corespondenta a familiei poetului, documente, ziare, reviste si obiecte ce au apartinut poetului;

Muzeul National de Istorie a Transilvaniei (str. Constantin Daicoviciu nr.2) - Muzeu judetean, cu profil arheologie, epigrafie si istorie, amenajat in Palatul Miko (donat in 1856 de catre Emeric Miko, om de cultura transilvanean), contine obiecte apartinand istoriei stravechi daco-romane si prefeudale: obiecte dacice din Muntii Orastie (vasul dacic cu inscriptia Decebalus per Scorilo), obiecte utilitare si ceramica romana si de la popoarele migratoare, precum si stampe, gravuri, harti medievale si documente din timpul Revolutiei de la 1848;

Muzeul de Istorie a Farmaciei - Muzeu national, cu profil memorial, stiinta si tehnica, este gazduit de cladirea cunoscuta sub numele de Casa Hintz, ridicata in sec. al XVIII-lea pe locul celei mai vechi farmacii din Cluj, care a functionat din 1573 sub numele de Farmacia Sfantul Gheorghe. In prezent, expozitia cuprinde 3000 exponate: vase de faianta, prese, cantare vechi, instrumente de laborator, mobilier vechi de farmacie, medicamente;

Muzeul de Geologie-Paleontologie - Muzeu orasenesc, cu profil stiintele naturii - sectia in aer liber, cuprinde esantioane mari de roci eruptive, metamorfice si sedimentare, sub forma de blocuri sau placi lustruite, coloane impozante si formatiuni stalagmitice de pestera. Se remarca colectiile cu resturi de fosile colectate mai ales din bazinul Transilvaniei, printre care cateva resturi de vertebrate mai evoluate din tertiar (Ursus spaelus etc.), Colectia stratigrafica a bazinului Transilvaniei (unica in tara), Colectia de nevertebrate etc.;

Muzeul de Mineralogie-Petrografie-Zacaminte - Muzeu orasenesc, cu profil stiintele naturii, cuprinde o colectie sistematica de minerale (alcatuita dupa criteriul cristalo-chimic, clasele mari de minerale fiind reprezentate prin esantioane din lumea intreaga si in Romania) si o colectie regionala (paragenezele de minerale specifice zonelor miniere mai importante din tara noastra);

Muzeul Etnografic al Transilvaniei (str. Memorandumului nr.21) - Muzeu national, prezinta aspecte legate de: ocupatiile locuitorilor transilvaneni (minerit, olarit, vanatoare, cresterea vitelor), cultura materiala (mobilier, ceramica, textile, port popular), cultura spirituala (obiecte sculptate in lemn sau metal, ceramica populara, colectie de plante etc.);

Parcul Etnografic Romulus Vuia - Muzeu national de arhitectura populara transilvaneana, este organizat dupa modelul Skansen din Stockholm, avand ca exponate 82 de constructii grupate pe tipuri de gospodarie si monumente de arhitectura populara (3 biserici din lemn, printre care si cea din Cizer-Salaj construita in 1772 de Horea), instalatii populare, ateliere mestesugaresti, precum si fantani, porti, troite, textile de interior;

Gradina Botanica - Muzeu national, gradina a fost fondata in 1872, avand o suprafata initiala de 4,3 ha. Prin grija prof. A.Richter suprafata sa a crescut la 9,6 ha. In 1920, prof. A. Borza a elaborat planul de reorganizare a unei noi gradini botanice, a carei amenajare s-a realizat intre 1920-1930. In prezent gradina are 14 ha si o diferenta de nivel de 20 m si este impartita in mai multe sectoare, adapostind 11.000 exponate: sectorul ornamental (Gradina mediteraneeana, Rosarium, Gradina japoneza), sectia fotogeografie (plantele sunt asezate dupa asociatiile lor naturale), sectia de sistematica (plantele sunt randuite dupa principii filogenetice). Remarcabile sunt cele doua grupe de sere cu o suprafata de 3500 mp, cu plante tropicale de interes stiintific si utilitar, Muzeul conceput in scopuri didactice si Ierbarul general al Universitatii (42.000 coli cuprinzand esantioane din flora romaneasca si de pe tot globul). Sub redactia Gradinii Botanice se editeaza publicatii de specialitate (Catalogul de seminte, Contributii botanice etc.)

activitati si manifestari cultural-artistice:

spectacole (Filarmonica de stat, Opera Romana si Opera Maghiara, Teatrul dramatic in limba romana si limba maghiara), expozitii, manifestari traditionale, festivaluri (Festivalul international Lucian Blaga, Toamna muzicala, Salonul national de carte, Festivalul dansurilor barbatesti din Transilvania, Festivalul international de film).

alte resurse antropice:

Constructii tehnice (poduri, canale, pasaje, tunele, constructii hidrotehnice, fabrici si platforme industriale etc.);

Atractia turistica este sporita de numarul mare de hoteluri, restaurante si cluburi, agentii de turism si rent-a-car.

hoteluri, pensiuni, moteluri si campinguri (cca 4000 locuri de cazare)

restaurante, pizzerii, cafenele si cluburi - in afara de vasta oferta gastronomica, atat cu specific local / regional, cat si international, multe dintre acestea si-au imbogatit oferta si cu manifestari artistice (spectacole de rock, jazz, blues, expozitii de pictura si fotografii, prezentari de moda etc.):

-discoteci: Atlantic, Sun, Wake-up, Tutankamon [parca asta s-a inchis, locul fiind luat de Obsession - chiar ar trebui mentionate cu nume? Ca asta cam poate da a reclama];

agentii de turism - la inceputul anului 2006 sunt in jur de 140 de agentii de turism care organizeaza excursii interne si peste hotare:

rent-a-car:

Un argument puternic in favoarea dezvoltarii municipiului Cluj-Napoca ca punct de atractie turistica il constituie cadrul natural-geografic.

- potentialul atractiv al cadrului natural - Municipiul Cluj-Napoca reprezinta un punct de plecare indragit pentru adeptii sporturilor de iarna, pentru turisti si prieteni ai naturii:

Judetul Cluj - Zona atractivitate turistica pe plan intern si international, judetul Cluj ofera conditii favorabile pentru practicarea unei game variate de forme de turism: drumetie, alpinism, turism auto, sporturi de iarna si de vara, odihna de scurta si lunga durata, tabere de copii si tineret, tratament balnear etc., datorita bogatei sale oferte turistice (de la peisajele montane pana la salba de lacuri si zonele cu potential balnear). Dintre obiectivele turistice de mare interes amintim: Cheile Turzii, Muntii Apuseni (50 km pana la Masivul Baisoara, 70 km pana la Masivul Vladeasa, 20 km pana la Baile Baita, 20 km pana la zona de lacuri Gilau-Tarnita-Belis-Fantanele, 80 km pana la Bazinul Padis si Cetatile Ponorului, cu chei si pesteri unice in lume prin caracteristicile lor);

zone cu potential balnear:

Statiunea Baile Someseni - situata pe malul drept al Somesului Mic, la 3 km de Cluj-Napoca, fiind in prezent complet integrata municipiului, prezinta interes prin apele sale curative si namolul sapropelic;

Cojocna Bai - aflate in proximitatea orasului

alte resurse naturale:

Imprejurimile orasului - Zona naturala protejata si monument al naturii de interes national, Fagetul Clujului ofera posibilitati de turism si agrement de week-end;

Obiective turistice periurbane - partia de schi de pe Feleac;

hipism (herghelia Floresti, Jucu) etc.;

Pozitia geografica a municipiului Cluj-Napoca (punct de plecare spre numeroase si variate destinatii turistice) - la intersectia a doua importante trasee turistice: DN1 (E60), care traverseaza sud-vestul judetului Cluj - artera importanta pentru turismul de tranzit international - si traseul spre zona turistica din judetul Maramures, care traverseaza judetul Cluj spre nord.

Punctele slabe ale municipiului Cluj-Napoca ca punct de atractie turistica

Promovarea insuficienta a potentialului turistic al municipiului Cluj-Napoca, cauzata si de lipsa unui Centru de informare turistica la Cluj-Napoca;

Slaba informare, motivatia insuficienta si lipsa de incredere a populatiei (in special in mediul rural) cu privire la valorificarea potentialului turistic si la creditele pentru investitii in turism de care ar putea beneficia;

Lipsa mijloacelor financiare si investitiile mici realizate in turism, lipsa unui mecanism durabil de finantare pe termen lung (exista oportunitati de garantare a finantarii din fonduri proprii, cum ar fi impozitul perceput de Consiliul local pe locul de cazare);

Lipsa unei autostrazi reduce mult numarul de turisti straini, care prefera alte trasee mai accesibile in Romania;

Infrastructura deficitara, calitatea slaba a drumurilor (drumuri inadecvate si prost intretinute), lipsa unor cai de acces, parcarile insuficiente pentru autocare si pentru masini mici s.a. descurajeaza turistii potentiali;

Lipsa unor indicatoare rutiere si a unor semne de directionare in cel putin o limba de circulatie internationala;

Insuficienta valorificare a bazei materiale si a logisticii etc.;

Numarul mic de hoteluri raportat la numarul de locuitori ai orasului;

Majoritatea restaurantelor din municipiu prezinta doar un meniu in limba romana;

Calitatea redusa a serviciilor si standardelor in Romania (de la grupuri sanitare pana la atitudinea personalului angajat) face ca turistii sa se orienteze spre alte destinatii unde, la preturi comparabile, beneficiaza de servicii superioare.

Oportunitati (avantaje) de dezvoltare a turismului

in municipiul Cluj-Napoca

Dezvoltarea municipiului Cluj-Napoca, ca un centru de afaceri si de investitii, ofera premiza dezvoltarii turismului in municipiul Cluj-Napoca (atat prin cresterea numarului de vizitatori, cat si prin cresterea investitiilor), cu precadere a turismului de afaceri, dar si a celorlalte forme de turism (turismul cultural si de agrement, turismul de tranzit, agroturismul si turismul ecologic etc.);

Dezvoltarea municipiului Cluj-Napoca ca principal centru academic-cultural si medical al Transilvaniei, cu o indelungata traditie si cu un prestigiu mondial, reprezinta tot atatea argumente pentru dezvoltarea unui turism cultural-academic in Cluj-Napoca, precum si a asa-numitului med-turism (turism medical, stomatologic, estetic) - una dintre tendintele actuale, pentru care municipiul Cluj-Napoca reprezinta o destinatie favorita;

Deschiderea municipiului Cluj-Napoca ca pol de integrare europeana ofera oportunitati suplimentare de dezvoltare a municipiului, inclusiv in sectorul turistic, de finantare si de atragere a investitorilor si a turistilor;

Dezvoltarea resursei umane (mediul academic ofera personal cu o inalta calificare si servicii de consultanta profesionale);

Diversitatea etno-culturala sporeste atractia pentru turistii straini;

Reteaua de comunicatii bine dezvoltata;

Aeroportul cu tot mai multe destinatii internationale;

Darea in folosinta a autostrazii Bors-Brasov va atrage mai multi turisti straini, datorita reducerii distantei si duratei calatoriei pana in municipiu;

Avantajele climatice ofera posibilitati de a atrage turisti in toate anotimpurile;

Valorificarea superioara a potentialului turistic al municipiului, amenajarea unor zone de agrement, infrumusetarea imaginii orasului etc., reprezinta oportunitati care pot fi exploatate de factorii interesati de dezvoltarea turismului local.

Riscuri (Amenintari) in dezvoltarea turismului in municipiul Cluj-Napoca

Imaginea nefavorabila a Romaniei in strainatate, prejudecatile care inca mai persista;

Exodul fortei de munca si fluctuatia personalului;

Utilizarea ineficienta a unor fonduri destinate dezvoltarii turismului local;

Costul ridicat al investitiei;

Starea precara a unor drumuri in municipiul Cluj-Napoca si in zonele limitrofe;

Folosirea in prea mica masura a potentialului turistic, implicarea redusa a agentilor de turism in promovarea potentialului turistic, colaborarea defectuoasa a factorilor implicati in fenomenul turistic, incapacitatea de a implica intreg sectorul turistic in sprijinul unui program de marketing turistic care vizeaza intreaga comunitate, incapacitatea de a demara un proces masiv de ridicare a standardelor de cazare, necesar pentru a putea concura cu succes pe piata internationala;

Dezavantaje competitive - unele orase de frontiera au mai multe sanse in a dezvolta proiecte transfrontaliere in turism, insa Clujul dispune de o retea de agentii de turism foarte bine dezvoltata.

Dincolo de aceste dezavantaje, municipiul Cluj-Napoca ramane capitala Transilvaniei, asadar merita un turism bine dezvoltat.

Probleme strategice in dezvoltarea turistica

a municipiului Cluj-Napoca

Slaba promovare a potentialului turistic al municipiului Cluj-Napoca, accesul dificil la informatie si la produsul turistic;

Lipsa unui organism institutional specializat, cu atributii de promovare a turismului local si cu rol integrator al tuturor actorilor interesati;

Investitiile reduse realizate in turism, lipsa mijloacelor financiare fata de costul ridicat al investitiei;

Insuficienta valorificare a potentialului turistic local, slaba dezvoltare a infrastructurii turistice;

Nevoia de diversificare a ofertei turistice cu noi posibilitati de agrement si refacere.

Strategia de dezvoltare a turismului

in municipiul Cluj-Napoca

. Scopuri si obiective privind dezvoltarea turismului

in municipiul Cluj-Napoca

Viziune: Turismul - motor al dezvoltarii locale si pol al integrarii europene.

Misiune: Telul nostru este ca vizitatorii sa se simta bine in Cluj-Napoca, iar localnicii sa se identifice cu orasul lor.

Scopuri

- Promovarea prin turism a municipiului Cluj-Napoca;

- Dezvoltarea economica a municipiului Cluj-Napoca, prin dezvoltarea sectorului turistic;

- Ridicarea nivelului de trai in municipiul Cluj-Napoca, prin dezvoltarea turismului local;

- Crearea de noi locuri de munca;

- Imbunatatirea conditiilor de viata, prin imbunatatirea serviciilor legate de turism, ameliorarea calitatii mediului, infrumusetarea orasului, oferirea unor noi posibilitati de agrement si refacere pentru locuitorii municipiului Cluj-Napoca si pentru turisti.

Obiective

- Cooptarea intr-un parteneriat amplu si corelarea tuturor initiativelor privind prezentul si viitorul turismului clujean;

- Dezvoltarea parteneriatului civic, cu participarea efectiva a autoritatilor publice, mediului academic, societatii civile si sectorului privat (mediului de afaceri);

- Coordonarea eforturilor de calitate ale numerosilor dezvoltatori ai turismului, ale investitorilor publici sau privati de la toate nivelurile;

Consultarea tuturor partenerilor profesionali si civici din domeniul turismului;

Corelarea cu initiativele similare (centrale - nationale sau regionale);

Atragerea investitorilor autohtoni si straini, publici si privati;

Sprijinirea mediului de afaceri - sursa de oportunitati pentru dezvoltarea turismului local;

Diversificarea si cresterea calitativa a serviciilor turistice;

Dinamizarea circulatiei turistilor, cresterea numarului de turisti si a veniturilor directe si indirecte;

Dezvoltarea diferitelor forme de turism, cu accent pe:

turismul de afaceri;

turismul cultural-academic, istoric, religios;

turismul medical-stomatologic-estetic;

alte forme de turism (turismul de agrement, turismul ecologic si agroturismul, turismul sportiv, turismul de tranzit, turismul extrem etc.)

Exista cateva segmente de piata care merita o atentie speciala:

. Turismul de afaceri

Datele actuale mentioneaza turismul de afaceri ca un posibil segment de marketing de explorat pe termen lung.

Multe din unitatile de cazare din municipiul Cluj-Napoca dispun de sali de conferinte dotate cu facilitati corespunzatoare pentru intalniri si conventii de afaceri, simpozioane, reuniuni, sesiuni stiintifice si pentru turism (confort, mediu, instalatii de comunicare si proiectie etc.).

. Turismul cultural si ecoturismul

Studiile internationale arata ca ecoturismul si turismul cultural reprezinta nise de piata in crestere, iar municipiul Cluj-Napoca cu proximitatile sale are un potential ridicat si este bine pozitionat, astfel incat se poate incepe capitalizarea acestor resurse si oportunitati.

Asociatia Romana pentru Turism Ecologic (RETREAT) si-a exprimat intentia de a deschide noi pensiuni in zona parcurilor nationale s.a..

Pe partea culturala, se poate introduce Muzeul Etnografic in circuitul targurilor mestesugaresti.

Infiintarea unui oficiu de turism

Necesitatea infiintarii unui oficiu de turism este justificata pe de o parte de aplicarea unor politici rationale de dezvoltare si modernizare durabila pe plan local in vederea eficientizarii actului de administrare a resurselor turistice, iar pe de alta parte de obiectivele pe care un astfel de serviciu si le propune:

promovarea sustinuta a "dezvoltarii turistice in scopul cresterii beneficiilor obtinute de pe urma valorificarii resurselor turistice pentru comunitatea locala" (Francesco Frangialii, secretar general al Organizatiei Mondiale a Turismului);

promovarea imaginii reale a municipiului Cluj-Napoca in special si a judetului Cluj in general, atat pe plan national, cat si pe plan international

realizarea unor programe in parteneriat cu oficiile de turism de pe langa primariile oraselor infratite cu municipiul Cluj-Napoca;

abordarea sistematica a pietei si infrastructurii existente, care sa grupeze intr-un cadru coerent, pe o baza locala si zonala, strategiile de dezvoltare ale tuturor actorilor publici si privati implicati in turism;

identificarea resurselor turistice antropice si naturale al caror grad de exploatare este scazut si inaintarea de propuneri in vederea introducerii cat mai rapide a acestora in circulatia turistica;

analizarea propunerilor venite din partea agentilor publici si economici de asociere cu Primaria municipiului Cluj-Napoca in vederea cresterii gradului de exploatare a resurselor turistice locale si zonale;

initierea unor investitii publice directe pentru restaurarea / ameliorarea atractiilor turistice cu grad ridicat de importanta

Domeniul de activitate:

servicii oferite publicului - informare turistica, consiliere juridica, statistica, etc. cu privire la sectorul turistic, in scopul imbunatatirii calitatii mixului de marketing al agentilor economici din domeniu;

activitati de management intern - prelevarea si prelucrarea informatiilor care prezinta importanta pentru sectorul turistic:

valorificarea resurselor turistice - valorificare-dezvoltare, strategie;

proiecte, amenajari;

protejarea resurselor turistice;

fond documentar - editie;

marketing si analiza economica, prognoze, studii de evaluare si fezabilitate, informatizare, baze de date.

Oficiul de turism subordonat Primariei si Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca va indeplini urmatoarele atributii:

Propunere ca oficiul de turism [biroul de informare turistica sa fie subordonat unei structuri cu caracter asociativ care sa promoveze turismul local. Acea structura asociativa ar include Primaria Mnicipiului Cluj-Napoca, agentii de turism, hoteluri, alti actori activi / interesati de domeniul turismului. Structura asociativa ar activa si pe parte de atragere de resurse pentru acest centru, pe langa fondurile primite din bugetul local pentru sustinerea oficiului de turism.

Alte actiuni de marketing turistic:

promovare:

cooperarea cu Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului pentru promovarea municipiului Cluj-Napoca la targuri de turism nationale si internationale;

organizarea in colaborare cu oficiile de turism din Romania a unor misiuni de vanzari in alte orase care pot furniza turisti;

organizarea unor excursii de familiarizare pentru presa de turism si publicatiile liniilor aeriene (caravana media);

proiectarea si construirea unui stand de prezentare care sa fie utilizat la targuri;

publicitate:

stabilirea unui set initial de criterii pentru amplasarea anunturilor publicitare in diferite medii de comunicare;

clasificarea prioritatii obiectivelor in functie de audienta, accesibilitate si cost;

crearea criteriilor de masurare a impactului publicitatii;

productia unui spot video de 10 minute care sa fie folosit in autocarele de turisti pentru a familiariza pasagerii cu zona inainte de a sosi la destinatie si in alte scopuri promotionale, la targuri etc.;

relatii publice si relatii cu presa, pentru asigurarea unui nivel maxim de expunere pentru municipiul Cluj-Napoca si pentru avantajele sale turistice:

dezvoltarea unor relatii cu scriitorii de jurnale de calatorie din Romania si incurajarea scrierii unor prezentari turistice de calitate despre Cluj-Napoca;

dezvoltarea de relatii cu liniile aeriene romanesti sau straine care deservesc tara si promovarea prezentarilor turistice de calitate despre municipiul Cluj-Napoca;

realizarea unui Eveniment Anual in municipiul Cluj-Napoca, la care sa participe oficialitati din partea guvernului, industriei turistice si presei;

cercetari de marketing turistic - studii si analize periodice privind conjunctura pietei locale, interne si externe a serviciilor de turism, in vederea luarii deciziilor strategice si stabilirii impactului eforturilor de marketing;

crearea unei baze de date cu tour-operatorii din turism si persoanele care au nevoie de informatii turistice;

elaborarea unui chestionar care sa evalueze gradul de satisfactie a turistilor si atragerea participarii hotelurilor si industriei de servicii turistice pentru a asigura feed-back-ului din partea turistilor;

analiza anuala a rezultatelor in vederea intocmirii planului de marketing viitor;

realizarea de studii de marketing si analize de prefezabilitate si fezabilitate cu privire la proiectele ce se vor inainta pe probleme de turism;

prognoze, strategii si politici de marketing pentru servicii de turism;

consultanta pe probleme de turism pentru agentii economici;

cercetari aplicative pentru dezvoltarea turismului pe plan local si zonal, dezvoltarea si diversificarea ofertei turistice, modernizarea si dezvoltarea turismului in contextul integrarii europene;

proiecte de valorificare a potentialului turistic in teritoriul adiacent municipiului si de dezvoltare turistica a zonelor, statiunilor si localitatilor turistice;

proiecte de amenajare si echipare turistica regionala (in colaborare cu alte institutii din tara sau strainatate);

studii de oportunitate si fezabilitate pentru realizarea si modificarea de structuri turistice, constituirea de societati mixte, divizari de societati comerciale.

dezvoltarea produsului - inventarierea principalelor resurse turistice si elaborarea de propuneri de dezvoltare turistica, care vor sta la baza Programului anual de dezvoltare a turismului, crearea unui inventar de imbunatatiri dorite la nivel public si privat, pentru a asigura servicii eficiente pentru turisti sau pentru a spori experienta turistica;

contribuirea la cresterea calitatii produselor turistice, urmarirea activitatii turistice, in asa fel incat agentii economici cu activitate in domeniul turismului sa aiba acces la resursele turistice, cu respectarea normelor de punere in valoare si protejare a acestora;

trecerea in revista a standardelor Uniunii Europene cu privire la cazare, restaurante, capacitati de alimentatie publica si alte servicii de turism, precum si a criteriilor UNESCO de recuperare a "structurilor cu semnificatie istorica" si analizarea potentialului de aplicare a acestora

explorarea posibilitatilor de a imbogati oferta de agrement si experientele culturale de pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca;

promovarea programelor de reamenajare, reparare, curatire si infrumusetare a comunitatii in zonele de dezvoltare economica cu un aflux mare de vizitatori;

investitii de capital pentru acoperirea necesitatii de a imbunatati infrastructura drumurilor de acces catre obiectivele turistice;

program de imbunatatire a semnalizarii rutiere in vederea directionarii turistilor catre atractiile turistice locale, precum si semnalizare catre posibile unitati hoteliere;

panourile cu "Bine ati venit" plasate la intrarea in localitate sa fie proaspat vopsite si atractive.

Fluxul turistic, cererea turistica, factorii motivationali etc.;

Numarul de turisti romani / straini care apeleaza la serviciile turistice, numarul de turisti care viziteaza obiectivele turistice;

Ponderea cererii interne / externe in totalul cererii turistice anuale, indicele modificarii in timp a cererii turistice interne / externe;

Repartitia pe zone de provenienta / tari a cererii turistice externe si provenienta regionala a cererii turistice interne, indicele sosirilor vizitatorilor straini, pe tari de origine si zone geografice;

Structura cererii turistice pe principalele mijloace de transport folosite;

Distributia cererii turistice pe principalele forme de cazare, numar de sosiri / innoptari pe tipuri de structuri de primire turistica, pentru turistii rezidenti / nerezidenti;

Capacitatea de cazare - existenta (locuri) / in functiune (mii locuri-zile), numarul de camere / paturi;

Gradul de ocupare al potentialului de cazare, indicele de utilizare neta a locurilor de cazare (capacitatii in functiune), lungimea medie a sederii;

Durata medie a sejurului pentru turistii rezidenti / nerezidenti;

Sezonalitatea cererii turistice;

Gradul de satisfacere a turistilor;

Numarul de vizitatori ai paginii de internet, numarul de rezervari online;

Graficul de amortizare a investitiei;

Nivelul incasarilor din turism, indicele de crestere a incasarilor din turism;

Incasarea medie turistica pe cap de locuitor;

Distributia firmelor din turism pe cifra de afaceri si numar de salariati.

Durabilitatea, pentru turism la fel ca si pentru alte industrii, are trei aspecte independente: economic, social-cultural si de mediu. Dezvoltarea durabila implica permanenta, ceea ce inseamna ca turismul durabil presupune utilizarea optima a resurselor (inclusiv a diversitatii biologice), minimizarea impactului negativ economic, socio-cultural si ecologic, maximizarea beneficiilor asupra comunitatilor locale, economiilor nationale si asupra conservarii naturii. Ca o consecinta fireasca, durabilitatea se refera si la structurile manageriale necesare in vederea indeplinirii acestor deziderate.

Scopul realizarii unui turism durabil trebuie sa fie subordonat planurilor nationale si regionale de dezvoltare economica si sociala. Actiunile pot acoperi scopuri economice (cresterea veniturilor, diversificarea si integrarea activitatilor, controlul, potentarea si zonarea dezvoltarii), scopuri sociale (ameliorarea saraciei si a inegalitatii distributiei veniturilor, protectia patrimoniului socio-cultural indigen, participarea si implicarea comunitatilor locale) ori scopuri ecologice (protejarea functiilor ecoturismelor, conservarea si utilizarea durabila a biodiversitatii). Unii specialisti prefera sa vorbeasca despre dezvoltarea durabila a turismului, mai degraba decat despre un turism durabil, primul referindu-se la toate aspectele dezvoltarii, iar al doilea la unele aspecte si componente ale turismului - cum ar fi transportul aerian la mare distanta care pot pur si simplu sa nu fie durabile, in conditiile tehnologiilor actuale, chiar si cu utilizarea celor mai bune practici.

Implementarea politicilor si planurilor turistice reprezinta o responsabilitate atat a guvernului, cat si a sectorului privat. Sectorul public raspunde de stabilirea tacticii, planificarii si cercetarii, realizarea infrastructurii de baza, dezvoltarea anumitor atractii turistice, stabilirea si administrarea normelor de oferire a facilitatilor si serviciilor, stabilirea masurilor de administrare si valorificare a teritoriului si de protectie a mediului inconjurator, stabilirea standardelor pentru pregatirea si perfectionarea in domeniul turismului, mentinerea sanatatii si securitatii publice

Sectorul privat raspunde de dezvoltarea serviciilor de cazare, a operatiunilor agentiilor de turism, de activitatea intreprinderilor comerciale cu specific turistic, si se bazeaza pe infrastructura, pe dezvoltarea unor atractii turistice si promovarea acestora prin activitati specifice de marketing.
Angajamentul politic in vederea dezvoltarii turismului intr-o maniera planificata si durabila este esential. De asemenea, organizatiile nonguvernamentale sunt implicate din ce in ce mai mult in aspecte legate de dezvoltarea turismului.  

Sunt utilizate diferite tehnici de implementare. Montajul logic si programarea proiectelor de dezvoltare si a programelor de actiune turistica sunt de asemenea importante. In turism trebuie sa existe organizatii eficiente, atat sectorul public, cat si in cel privat care sa asigure protectia mediului inconjurator si standardele facilitatilor turistice. Proiectele specifice turismului trebuie dezvoltate intr-o maniera sistematica, aplicandu-se metoda drumului critic. Suportul financiar al proiectelor, atat pentru sectorul public, cat si pentru cel privat, este o conditie foarte importanta. Pentru fiecare activitate turistica ar trebui sa se stabileasca o strategie de finantare.
Dezvoltarea resurselor umane pentru turism trebuie sa fie o prioritate in vederea oferirii serviciilor de calitate asteptate de piata turistica si necesita o abordare sistematica a proiectarii nevoilor de personal si stabilirea modalitatilor de instruire necesare pentru a furniza personal calificat atat in sectorul public, cat si in cel privat. Daca institutiile nationale si regionale specializate in pregatirea in domeniul hotelier, cateringului si turismului nu pot satisface necesitatile locale, atunci trebuie infiintata pe plan local ca o institutie specializata.
De asemenea, este esentiala folosirea tehnicilor si metodelor marketingului turistic: stabilirea obiectivelor si strategiilor de marketing si realizarea unui program promotional. Activitatile de marketing trebuie sa se desfasoare la nivelul oficiilor de turism guvernamentale, la oficiul turistic local si in sectorul turistic privat pentru ca dezvoltarea unei imagini pozitive a noului sector turistic pe pietele turistice potentiale este foarte importanta.

Tehnici de implementare

Implementarea planurilor turistice presupune eforturi de lunga durata. Modalitatile de realizare a implementarii sunt:

aprobarea politicii si planului turistic, ca document oficial al dezvoltarii turismului in regiune;
structurarea dezvoltarii pe o perioada de cinci ani - programarea proiectelor de dezvoltare, si a actiunilor necesare (denumite in general programe de actiune turistica);
organizarea eficienta a sectorului public si al celui privat si mentinerea unei coordonari stranse intre sectorul public, privat si organizatiile nonguvernamentale, acolo unde acestea sunt implicate;
adoptarea si aplicarea legislatiei corespunzatoare si a reglementarilor necesare dezvoltarii turismului. Acestea includ reglementari cu privire la facilitatile, standardele si serviciile turistice;
masurile de protectie a mediului inconjurator, standardele dezvoltarii (incluse in general in regulamentele cu privire la valorificarea teritoriului) si proiectarea ghidului pentru facilitatile turistice;
stabilirea circuitelor turistice, a obiectivelor si a stationarilor;
finantarea eficienta si sistematica a proiectelor turistice individuale;
finantarea sectorului public, pentru dezvoltarea atractiilor si infrastructurii turistice. In unele cazuri, pentru aceasta finantare poate fi necesara asistenta externa;

atragerea investitiilor din sectorul privat pentru dezvoltarea facilitatilor si serviciilor turistice (prin acordarea unor stimulente investitionale pentru atragerea acestor investitii);
pregatirea si perfectionarea personalului angajat in toate activitatile turistice - dezvoltarea resurselor umane din turism;
implicarea comunitatilor locale in dezvoltarea turismului;
marketingul turistic si promovarea eficienta a turismului pentru toata regiunea si pentru firmele private;
conducerea eficienta si sustinuta a sectorului turistic.

Programarea dezvoltarii

Programarea dezvoltarii este o tehnica importanta pentru abordarea sistematica si coordonarea implementarii. Deseori, ea ia forma unui program de actiune care include atat proiectele de dezvoltare, cat si activitatile necesare conexe.
Programul de actiune in prima etapa a dezvoltarii, in general pentru primii cinci ani ai planului, este realizat ca parte a intregului proces de programare turistica, pentru ca, apoi, periodic, sa fie actualizat si revizuit. Programul de actiune ar trebui sa includa atat proiectele sectorului public si privat si infrastructura, cat si atractiile, facilitatile si serviciile necesare, astfel incat dezvoltarea sa fie integrata si coordonata. Alte activitati necesare ar putea fi, de exemplu, proiectarea si adoptarea anumitor tipuri de reglementari. Programul poate include studii speciale sau planificari detaliate pentru o perioada de cinci ani.

Obiectivele principale pentru promovarea turismului:

Crearea unei imagini nuantate atat la nivel intern cat si la nivel extern privind

avantajele Romaniei ca destinatie turistica si imaginea marcii sale turistice

Asigurarea unei dezvoltari durabile a turismului intr-o maniera in care bogatiile

sale de mediu, culturale si de patrimoniu sa fie in egala masura apreciate in

prezent si pastrate pentru generatiile viitoare

Asigurarea recunoasterii turismului ca factor cheie in cadrul economiei si ca un

generator de noi locuri de munca

Sa constientizeze populatia din Romania cu privire la bogatiile turistice ale tarii

noastre si dorinta de a le impartasi oaspetilor

Consolidarea rolului ANT ca o organizaŃie nationala de turism eficienta, care sa

asigure respectarea standardelor de calitate a produselor si serviciilor, sa ofere

informatii vizitatorilor si sa sprijine toate sectoarele industriei turistice a Ńarii in

procesul de dezvoltare a turismului

Dezvoltarea si implementarea anuala a planurilor de marketing a destinatiei

turistice prin colaborarea dintre sectorul public si cel privat, vizand toate pietele

principale cu potential pentru Romania

Asigurarea mecanismelor de sprijin coordonat pentru organizatiile de turism

regionale si locale in dezvoltarea politicii turismului zonal. Strategii si planuri.

Extinderea sistemului pentru colectarea, analiza si diseminarea regulata a

statisticilor si studiilor de piata pentru a oferi asistenta in crearea unui Cont

Satelit de Turism pentru Romania si pentru sprijinirea investitiilor si a procesului

decizional in marketing

Crearea unei reŃele de centre de informare turistica coordonate in toate

principalele zone turistice pentru a extinde mesajul de ospitalitate faŃa de oaspeŃi,

oferind acestora informaŃii corecte pentru a-i asista in orientarea, placerea si

aprecierea destinaŃiei lor.

Realizarea unei baze de date la nivel national a produselor, unitatilor,

evenimentelor si serviciilor atat in industria turistica cat si in ce priveste accesul

publicului

Extinderea paginii de turism national , aceasta reprezentand un instrument major

de promovare, informare si efectuare a rezervarilor

dezvoltarea unui sistem performant de clasificare si evaluare a produselor si

serviciilor pentru a asigura furnizarea de produse si servicii de calitate pentru a

satisface nevoile si asteptarile oaspetilor

introducerea de mecanisme si subventii pentru a facilita investitiile in turism atat

din partea investitorilor romani cat si a celor straini

consolidarea cadrului legal pentru turism astfel incat acesta sa asigure o buna

aplicabilitate si sa garanteze standarde ridicate fara existenta unei birocratii

inutile

Incurajarea autoritatilor municipale, judetene si regionale in dezvoltarea planurilor

integrate de dezvoltare a turismului, inclusiv a tuturor elementelor de

infrastructura pentru a evita dezvoltarea lipsita de coordonare.

Dezvoltarea sistemului de educatie prevocationala si vocationala pentru sectorul

hotelier astfel incat programa sa includa satisfacerea necesitatilor pietei si

asigurarea calificarii unui numar de personal suficient pentru a respecta criteriile

de angajare / pentru completarea posturilor vacante

facilitarea dezvoltarii unui centru conventional national care sa permita

capitalului si Ńarii sa concureze pentru realizarea de intruniri la nivel international

dezvoltarea statiunilor balneare din Romania pentru a asigura gama de

tratamente, centre si servicii necesare pentru un numar de clienti intr-o rapida

crestere

dezvoltarea zonelor montane si a statiunilor montane pentru a oferi facilitati si

atractii oaspetilor pe parcursul intregului an

identificarea oportunitatilor si luarea masurilor care sa permita extinderea

sezonului turistic de catre statiunile de pe litoralul Marii Negre

Sa se asigure ca cerintele turistilor sunt luate in considerare cu prioritate in

dezvoltarea sistemului de transport national inclusiv a retelei de drumuri si cai

ferate, a infrastructurii de aeroporturi si porturi

extinderea sistemului de marcare a obiectivelor turistice de interes national in

conformitate cu standardele UE si introducerea de rute turistice tematice

sprijinirea dezvoltarii ecoturismului din Delta Dunarii, a parcurilor nationale, a

rezervatiilor si a zonelor rurale

instruirea si pregatirea muzeelor si monumentelor nationale majore in

imbunatatirea facilitatilor oferite de catre acestia oaspetilor, in special a

facilitatilor ospitaliere, de interpretare si de marketing, ca un exemplu pentru

toate aceste monumente

crearea unei baze de date a evenimentelor culturale pentru a facilita promovarea

artelor vizuale si auditive, in special a festivalurilor traditionale si a evenimentelor

folclorice.

Analiza situatiei si studiul punctelor slabe ale turismului romanesc indica clar principalele

actiuni necesare pentru revigorarea industriei si pentru a o sprijini in atingerea

obiectivelor si viziunii. Aceste actiuni pot fi rezumate astfel:

Structurile institutionale ale sectorului public ce beneficiaza de personal

profesionist si de resurse corespunzatoare trebuie sa lucreze in parteneriat cu

asociatiile din sectorul privat

Cercetarea pieŃelor, segmentelor, clientilor si a canalelor de comunicatie

Planificarea integrata a turismului care va duce la modernizarea, dezvoltarea si

prezentarea produselor turistice pentru a veni in intampinarea cerintelor si

asteptarilor pietei

Educatie si instruire pentru a asigura industriei la toate nivelurile personal orientat

catre client, profesionist si cu aptitudini corespunzatoare

Marketing orientat pentru a stabili locul Romaniei ca destinatie preferata.

BIBLIOGRAFIE

Iordache, Maria-Carmen. Perspectivele turismului romanesc in dinamica turismului mondial, Bucuresti: ASE, 2004,

Teodor Petre. Strategii de dezvoltare a turismului balnear in Romania in perspectiva

integrarii europene, Bucuresti: ASE, 2006

Mitea, Neluta. Turismul si mediul inconjurator - prioritati si obiective

Stanciulescu, Gabriela. Managementul agentiei de turism. Bucuresti: Editura ASE 2005

Stremtan, Filimon. Cai de valorificare a patrimoniului turistic, Bucuresti: ASE, 1997