|
|
|
Gandurile si impresiile unui tecerist colindand masivul Garbova
E un fapt evident ca turismul roman face progrese vadite, cel putin in Valea Prahovei. Multi din membrii T.-C. R. urca Bucecii, de cateva ori pe an, vara ca si iarna. Si o fac aceasta cu deosebita placere, manati de dragostea de-a cunoaste natura, de-a admira frumusetile ei, de nevoia ce-o simt de-as recrea si incanta ochiul cu privelisti putin obicinuite, pe cari nu le intalnesc zilnic, etc. Deprinderea de-a urca si colinda Bucecii e datorita in parte traditiei, in parte faptului ca in Buceci chiar innainte de rasboiu, pana in 1914, erau mai multe case de adapost, pe Caraiman, pe Omul si la schitul Pestera Ialomitei; azi se gasesc, in aceasta incantatoare regiune, minunatele case de adapost ale T.-C. R. "Pestera", si Omul "Mihai Haret'' precum si Casa Bulboci a Soc. Tur. Carpatini. Dar, pe cat de vizitati sunt Bucecii, pe atat de putin vizitat si cunoscut este masivul din stanga Prahovei, numit masivul Garbova.
Cauza ca turistii vin pe aici in numar atat de mic, este in primul rand faptul ca traditia lipseste. Nici in trecut masivul acesta n'a prea fost cercetat, innainte de 1916 n'a existat nici o casa de adapost, care sa fi putut fi folosita de turisti. Cei ce se incumetau odinioara sa calce plaiurile Garbovei, nu aveau alt adapost decat stanile ciobanesti, rare si salbatice. Ei nu puteau innainta prea mult, caci ajungeau la drumul granicerilor, de unde trebuiau sa se intoarca, caci atingerea Casei de adapost de pe Piatra Mare - (pe versantul nordic al muntelui) - nu era ingaduita.
Cata vreme a existat exploatarea forestiera de pe Susaiul - la poalele caruia se gasia elevatorul firmei Schiel - turistii ocazionali gasiau acolo un adapost sigur, de cari se puteau folosi, dupa cum puteau folosi si pichetele de graniceri si casele padurii.
Azi insa, cei ce se avanta prin Garbova, nu mai au decat adaposturile stanilor ciobanesti, neconfortabile, destul de rare si putin primitoare. Elevatorul Schiel se mai cunoaste doar pe harta regiunii; pichetele au disparut de un deceniu; casele padurii sunt doar mini si adaposturi de vite si chiar casa de pe Piatra Mare a S K.V. este inca nereconstituita pe deplin. Si Garbova ramane si mai departe, pentru excursionisti, "pamant necunoscut'.
Ar fi de dorit ca aceasta stare de fapt sa nu mai dainuiasca. Dorinta este a multor teceristi de seama si insasi d. Mihai Haret, activul nostru presedinte, urmareste ca T.-C. R. sa faca cat s'o putea mai curand o casa de adapost in aceste parti, de preferinta pe versantul sudic al Pietrei Mari.
Unii entuziasti au si promis tot sprijinul lor dar, vorba moldoveanului Ioan Roata, cand cu divanul ad-hoc: ,,dela vorba si pana la fapta este mare deosebire'. Stiu insa un lucru: ca 'ceea ce urmareste Presedintele Turing-Clubului ajunge de obicei la infaptuire'1.
Dar pana atunci? Sa continuam a ignora masivul Garbovei? Ar fi o neertata greseala! Prin aceste cateva randuri urmaresc tocmai s'atrag atentia teceristilor catre rasarit de Prahova, unde daca se vor inarma cu putina rabdare, cu nespusa voie buna, cu un sac de spate bine aprovizionat si cu un baston solid contra cainilor, sa indrazneasca a cobori la Predeal, ca de aici s'o porneasca spre Garbova si Piatra Mare.
"Veniti de ne cercetati si ne cunoasteti si pe noi'.
Astfel va cheama Susaiul, Fata Gavanei, Retevoiul, Lacul Rosu, Turcul, Neamtu, Unghia Mare, Unghia Mica, Clabucetul Azugei, Urechia, Dutca, Cumpatul, Sorica, etc. toti frati buni, cari stra-juesc si strang apele ce fac dar vaiei Azuga.
"Vazandu-ne si cunoscandu-ne, veti avea destul de invatat'.
Si dornici de invatatura aleasa ce-o da Natura mareata, teceristii, suntem siguri, vor veni si vor indemna si pe altii sa cunoasca Garbova.
Fara indoiala, numele de Garbova, este cat se poate de nimerit pentru acest masiv care, daca n'are farmecul Bucecilor, are insa nespus de multa poesie si te indeamna sa iubesti si mai mult. Bucecii pe cari, de aici, - de pe oricare din munti i-am privi vom vedea mai mareti, mai impunatori si mai doriti!
Aflandu-ne, fie pe muntele Fata Gavanei, fie pe Turcul, ori pe Neamtu, de unde avem cea mai minunata priveliste spre Buceci, rotindu-ne privirea in jur, vedem, si ne dam seama de stransa legatura ce exista intre cele doua Pietre - Mare si Mica - intre Postovarul-Cristianul Mare si Buceci prin iesindul lor, Bucsoiul.
Garbova e un masiv mai tanar decat Bucecii, Postovarul si acesti frati buni, Piatra, Postovarul, Bucsoiul, mana in mana, legati unul de altul, platforma actuala fiind mai intinsa, asa de intinsa ca nu lasa sa se vada musunoaiele acestea, cari azi fac Garbova.
Garbova e un masiv mai tanar decat Bucecii, Postavarul si Piatra.
Calcand in voie, in vreo 6 ore, drumul dela Predeal, pe vechea poteca a granicerilor asa de proprie la mers si pentru cai, ajung, intr'o frumoasa zi de august, la muntele Neamtu (1926 m), situat, in linie dreapta, spre S.E. de Predeal, cale de 14 km. Stand locului, aici in varful muntelui Neamtu am avut privind spre Bucecii ce tarmuresc orizontul, o priveliste neuitata. Cuprins de o cucernica reverie, in fata acestei maretii de nedescris, mi se parea ca, de undeva, de sus, poate chiar de pe stanca Omului, priviau inspre Garbova, doi ciobani. Dar nu erau ciobani de azi; erau din ciobanii ce-au trait cu cel putin zece veacuri in urma, prin aceste parti.
Si isbucnind intr'un hohot de ras sagalnic strigara : "Garbova "cerseste dragostea Bucecitor, dar, spune si tu daca se poate ,ca asa mandrete de munte, sa se lege cu dansa! Geaba se tot garboveste si i se inchina! Bucecii si Garbova nu sunt una si nu pot fi impreuna!"
Iar vantul ce-mi fluera in voie pela urechi, sfichiindu-ma ca un biciu, parea ca spune: "Nu!'
Si-am inteles, privind, la Neamtu golas catre Nord, cu varful batut de viscole, cu coastele cioplite de vanturi si puhoaie navalnice ce sie pravalesc ametitor o vreme, pentru ca dupa aceea, coasta sa se indulceasca si sa dea voie padurii sa creasca si s'o imbrace, cu straiu verde neschimbat iarna si vara, in timp ce valea Neamtului, cu malurile farimicioase, amestec de prundis, marne si gresii cu rare bucati de calcar, m'a lamurit si mal adanc asupra deosebirei adanci ce exista intre Garbova si Buceci.
"Mai tanara decat Bucecii esti tu Garbova, si totusi pari mai "batrana decat ei, cari-s asa de mareti si atat de innatti!' parea ca sopteste vantul, in goana-i neostoiata.
Coborand indata prim valea Turcului, in valea Azugei, urmaiu drumul apei o buna bucata de vreme, iar dintr'o parte si dintr'alta rabufniau cu murmur usor, bogate vine de apa.
Si fara sa obosesc urcaiu peste Clabucetul Taurului si'n inserarea asa de frumoasa privesc Predealul resfirat dealungul Prahovei.
Pierdute, sunetele muzicei militare mi-ating auzul si din reveria ce-mi stapania sufletul, realitatea ma striga si ma indeamna sa cobor. . La ceasul acela tarziu de noapte, cei dintai drumeti ce-i intalnesc ma privesc mirati si schimband binete le fagaduesc ca le voui spune intamplarea mea din ziua aceea, alta data.
Si azi i-a venit timpul! Ma tin de cuvant si-i poftesc si pe ei si pe altii sa vie sa cunoasca masivul Garbova! Sa fie siguri; nu vor avea pareri de rau!
