|
|
|
1. Analiza situatiei ecoturismului si turismului in Delta Dunarii
1. Capacitate
La nivelul anului 2002, capacitatea de cazare din Delta Dunarii reprezinta sub 1% % din totalul locurilor existente la nivelul intregii tari.
In
ultimii 4 ani, numarul locurilor de cazare a cunoscut o scadere
continua in unitatile de cazare din Delta, in 2002
numarul locurilor fiind cu 16,1 % mai putine fata de anul
1999. In aceeasi perioada, numarul unitatilor de
cazare a cunoscut o crestere cu 13 %. Aceasta situatie se
datoreaza orientarii investitorilor din aceasta zona spre
unitati de cazare cu numar redus de locuri.
Ponderea hotelurilor in locurile de cazare a scazut de la 41,5 %, cat era in anul 1999 la 34,9 % in anul 2002.
2. Circulatie
Numarul de sosiri turisti in unitatile de cazare din Delta a inregistrat in ultimii ani evolutii contradictorii. In ultimul an s-a inregistrat o scadere cu 22,2 % a numarului total de turisti si o crestere cu 27 % a turistilor straini.
Evolutia innoptarilor in aceasta perioada este prezentata in figurile de mai jos:
75,2 % din innoptarile in unitatile de cazare din Delta sunt realizate in hoteluri.
Unitatile de cazare de trei stele detin 45 % din innoptari urmate de cele de doua stele cu 36,3 %.
3. Piata
La nivelul anului 2002, sub 0,5 % din innoptarile din Romania sunt in unitatile de cazare din Delta Dunarii si numai 0,8 % reprezinta innoptarile cetatenilor straini.
Romanii reprezinta aproape 80 % din turistii sositi in Delta si realizeaza aproape 75 % din numarul innoptarilor.
In
cazul turistilor straini, Germania ocupa primul loc cu 30 % din
totalul innoptarilor turistilor straini, urmata de Italia
cu 11 % si Franta cu 7 %.
4. Eficienta
Gradul de ocupare in zona Delta Dunarii este de 18,6 % in 2002, iar hotelurile au avut un grad de utilizare a capacitatii de cazare in functiune de 27,5% .
Durata medie a unui sejur, raportata este de numai 2,1 zile.
5. Puncte forte ale ecoturismului
diversitatea si bogatia de resurse turistice naturale;
fauna si flora bogata, continand specii cu valoare de unicat in Europa;
existenta unor areale salbatice, neafectate de interventia omului;
infrastructura de acces din ariile protejate este insuficient de dezvoltata si modernizata, fapt care limiteaza o circulatie turistica majora;
existenta cadrului legal care prevede delimitarea parcurilor naturale si a zonelor protejate, regimul ariilor naturale protejate, conservarea mediului natural, modalitatile de administrare a ariilor protejate in vederea realizarii managementului acestora.
6. Puncte slabe ale ecoturismului
extinderea intravilanului in zonele din imediata vecinatate sau chiar in interiorul ariilor naturale protejate, tintind spre dezvoltarea si realizarea ulterioara a unor constructii sau chiar statiuni turistice;
supraexploatarea resurselor naturale, prin pasunat neadecvat si supra-pasunat, defrisari ilegale, braconaj, turism necontrolat, etc.;
administrarea defectuoasa a facilitatilor si activitatilor turistice deja existente in interiorul acestor arii naturale protejate, generand in special cantitati mari de deseuri;
nerespectarea regimului de protectie ca urmare a lipsei demarcarilor pe teren a limitelor ariilor naturale protejate;
nu exista inca organizate in toate zonele protejate administratii care sa initieze un management eficient al acestor arii naturale protejate instituite.
Unul dinte avantajele competitive de care beneficiaza Romania, in comparatie cu destinatiile turistice consacrate, este acela al pastrarii si conservarii mediului natural, neafectat de prezenta si activitatile omului. Astfel, in cadrul rezervatiilor naturale, nu putine sunt speciile de plante si animale declarate endemice sau monumente ale naturii. De asemenea, in Romania inca se mai pastreaza, in mediul natural, exemplare de flora si fauna relicte, care in alte tari mai pot fi vizitate doar in captivitate. Prin slaba dezvoltare in unele zone a formelor clasice de turism, s-a creat o premisa importanta de dezvoltare a ecoturismului, fapt ce ar putea impune Romania ca o destinatie preferentiala pentru aceasta forma de turism.
2. Obiectiv specific
Refacerea si dezvoltarea infrastructurii turistice pentru ecoturism in parcuri si rezervatii naturale si a turismului in Delta Dunarii.
3. Actiuni strategice
a) modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de transport si acces in si spre principale centre de intrare in Delta (Tulcea, Sulina, Sfantu Gheorghe, Murighiol, Mahmudia si Dunavat);
b) realizarea unui sistem de retele publice si utilitati (alimentare cu apa, canalizare, puncte ecologice de transfer si de depozitare deseuri) in principalele localitati care constituie puncte de concentrare a fluxurilor turistice in Delta (Crisan, Mila 23, Uzlina etc.)
c) amenajarea unui sistem de platforme de campare, dotate corespunzator, pentru turistii sositi pe cont propriu;
d) promovarea pe piata externa a Deltei Dunarii ca produs turistic de marca pentru Romania.
4. Masuri pe termen scurt si mediu
refacerea si amenajarea potecilor de acces la principalele obiective turistice naturale;
refacerea si amenajarea de retele de refugii (adaposturi) pentru ecoturism;
amenajarea punctelor (foisoarelor) de observare / filmare / fotografiere;
marcarea limitelor si refacerea panourilor si indicatoarelor pentru zonele strict protejate, zonele de maxima importanta si zonele tampon;
realizarea / modernizarea retelelor de utilitati publice (apa, canalizare, statii de epurare, puncte ecologice de transfer deseuri) in localitatile din Delta Dunarii.
(Nota In prezent, din cele 18 localitati existente in Delta Dunarii, retele locale de alimentare cu apa exista doar in Chilia Veche, Crisan, Mila 23, Sf. Gheorghe si Sulina, iar retea de canalizare numai in orasul Sulina).
curatarea, dragarea si intretinerea canalelor principale de acces si a celor aferente traseelor turistice;
amenajarea unor puncte de informare si documentare in ecoturism;
realizarea de materiale informative si de promovare, in special harti si pliante cu evidentierea principalelor obiective turistice, filme documentare, panouri informative si de orientare;
crearea si promovarea unor evenimente bazate in principal pe etape importante din viata animalelor si a plantelor (de ex: boncanitul cerbilor, inflorirea bujorului de munte, a liliacului sau lalelelor etc);
plantarea de panouri informative, din materiale ecologice (lemn, piatra etc.), la intrarile in rezervatii si la obiectivele turistice.
Masurile privind dezvoltarea turismului organizat in Delta Dunarii au in vedere implementarea unor a doua programe speciale, respectiv:
Programul porturi turistice
Programul statiuni turistice.
5. Programe de dezvoltare
I. Programul porturi turistice
Programul "Porturi turistice" presupune construirea unor porturi turistice in principalele puncte de acces in Delta Dunarii, dar si de oprire in interiorul acesteia, intr-unul din centrele de concentrare a fluxurilor turistice.
Porturile turistice vor permite accesul atat al navelor de lux destinate croazierelor, combinate cu excursii pe traseele turistice din interiorul Deltei, cat si al ambarcatiunilor individuale, dar si al navelor destinate transportului turistilor individuali.
Localitatile care necesita amenajarea de porturi turistice sunt: Tulcea, Sulina, Crisan, Maliuc, Sf. Gheorghe si Murighiol.
Tinand seama de volumul important de investitii solicitat de aceste amenajari, implementarea programului poate fi facuta in mai multe etape:
etapa I Tulcea, Murighiol, Crisan
Volum estimat de investitii: 7.400.000 euro
etapa a II-a Sulina, Sf. Gheorghe, Maliuc
Volum estimat de investitii: 5.000.000 euro
II. Programul statiuni / parcuri turistice
Programul statiuni / parcuri turistice presupune realizarea amenajarilor si dotarilor necesare crearii unor statiuni / microstatiuni turistice destinate atat turismului specific Deltei Dunarii, cat si turismului de litoral.
Statiunile turistice vor fi amplasate la Sulina, Sf. Gheorghe, Vadu (Grindu Chituc) si vor cuprinde in principal urmatoarele dotari:
Statiunea SULINA - maxim 1000 locuri de cazare in hoteluri, sat de vacanta, vile, pensiuni; unitati de alimentatie si agrement - amplasate in zona limitrofa plajei, cu asigurarea transportului auto (mini-car) la plaja, amenajarea plajei (WC, dusuri, vestiare, unitati AP, salvamar, punct de prim ajutor, agrement nautic), utilitati, centru de informare - documentare turistica.
Volum estimat de investitii: 29.000.000 euro.
Microstatiunea SF. GHEORGHE - maxim 500 locuri de cazare in sat de vacanta, vile si pensiuni; unitati de alimentatie si agrement - acestea vor fi amplasate in zona limitrofa plajei (transport mini-care din port), amenajare plaja (vezi Sulina), agrement nautic, utilitati, punct de informare - documentare turistica.
Volum estimat de investitii: 6.200.000 euro.
Statiunea VADU (GRINDUL CHITUC) - amplasament in zona lacurilor Buhazul Mare - Buhazul Mic: 5000 locuri de cazare in hoteluri de lux, mini-hoteluri, sat de vacanta, vile, camping, cazino-uri, parc acvatic, unitati de alimentatie specializate, agrement diversificat, agrement nautic, utilitati, punct de informare - documentare turistica.
Volum estimat de investitii: 210.000.000 euro
6. Masuri pentru dezvoltarea turismului individual
Turismul individual in Delta Dunarii se adreseaza unui segment important de turisti sositi aici pentru odihna, pescuit, vanatoare, cunoastere si observare a naturii.
Pentru crearea unui regim de protectie a intregii zone, dar si pentru asigurarea de conditii moderne de campare si acces la un sistem de utilitati, in primul rand apa si energie electrica, a acestui segment de turisti, masurile de dezvoltare a turismului individual in Delta Dunarii vizeaza implementarea unui program de amenajare si dotare a unor platforme de campare, pe locul fostelor platforme de depozitare a stufului.
Fiecare dintre aceste platforme vor fi dotate cu toate utilitatile necesare: microstatie de tratare a apei, alimentare cu apa, microstatie de epurare a apelor uzate, generator de curent electric, punct ecologic de transfer a gunoaielor etc.
Dotarile prevazute pentru activitati turistice aferente unei platforme de campare sunt:
- pavilion multifunctional ce va cuprinde: receptie, punct de desfacere a produselor alimentare, bufet - bar, sala pentru preparari mancaruri, grup sanitar, depozite, punct de inchiriere unelte de pescuit, ambarcatiuni, alte articole sportive;
-bungalow-uri;
-parcele de campare;
-grup sanitar cu dusuri;
-teren de sport (daca terenul si suprafata acestuia permite).
Punctele de amplasament a acestor platforme sunt: Sontea, Baclanesti, Olguta, Baba Rada, Lopatna, Dovnica, Caraorman, Cuibul Cu Lebede, Crisan, Dunavat, Maliuc.
Volumul de investitii pentru realizarea intregului sistem de platforme de campare este de 4.000.000 euro (cca. 350.000 euro / unitate).
In conditiile implementarii actiunilor si masurilor programului special, Delta Dunarii va putea deveni o zona de maxima atractie turistica, atat pentru turistii interni cat si pentru cei externi.
