FINANTAREA ACTIVITATILOR DIN AGROTURISM

Pentru crearea de noi locuri de munca in agroturism si diversificarea astfel a economiei rurale trei aspecte sunt esentiale: a). investitia de capital pentru dezvoltarea afacerilor in spatiul rural; b). conversia fortei de munca agricola si calificarea pentru a corespunde noilor oportunitati de angajare si c). infrastructura de baza necesara instalarii altor activitati economice (transporturi si telecomunicatii, apa curenta,canalizare,etc.)

Finantarea rurala este esentiala pentru crearea de noi locuri de munca alternative in zonele rurale. in mod teoretic, intr-o economie de piata functionala, sistemul financiar rural dirijeaza resursele financiare de la cei ce economisesc catre cei ce investesc pe o perioada de timp, in schimbul unei dobanzi. nivelul venitului rural este mult inferior mediei venitului pe economie iar economisirea in zona rurala este foarte slaba

Merita asadar interes prezentarea principalelor surse de finantare posibile, a avantajelor si dezavantajelor acestora pentru diferiti operatori din industria agroturistica.

1. Surse de finantare posibile in vederea dezvoltarii activitatilor agroturistice

Pentru dezvoltarea activitatilor agroturistice, pornind de la necesarul determinat in baza planului de afaceri, se pot fi avea in vedere urmatoarele surse de finantare [1]:

1. Capitalul propriu

2. Creditul bancar

3. Finantari obtinute prin programe suport

4. Fonduri de capital de risc

5. Leasing

6. Credite de la furnizori si de la clienti

7. Credite pe efecte de comert (factoringul si scontarea)

1. Capitalul propriu    

In aceasta categorie sunt incluse resursele proprii sau cele atrase de la parteneri privati, altele decat institutiile financiare si constituie, in momentul infiintarii unei firme, cel mai bun lucru posibil pentru un start, poate mai modest, dar care poate sa fie continuat printr-o dezvoltare sustinuta a activitatii firmei.

2. Creditul bancar

In aceasta categorie a furnizorilor de credite bancare intra : bancile comerciale, corporatiile financiare si in general toti aceia care acorda credite pentru finantarea afacerilor. Este recunoscuta reticenta acestor organisme in a acorda credite pentru firmele nou infiintate. Banca are nevoie de siguranta ca va primi inapoi banii acordati drept credit, si firmele nou - infiintate nu ofera aceasta garantie din diferite motive (nu au istoric, nu au experienta, nu au foarte multe elemente care sa faca din aceste firme elemente stabile in cadrul economiei). Mark TWAIN dadea o definitie foarte plastica aceste categorii de finantatori « ….ei sunt cei care-ti imprumuta umbrela atunci cand este soare si care ti-o cer inapoi atunci cand ploua ».

De obicei bancile acorda o deosebita atentie capacitatii debitorului de a-si achita datoria si gradului de acoperire a garantiei oferite. Un creditor nu va fi interesat de perspectivele indepartate ale unei profitabilitati remarcabile, pentru ca, indiferent de marimea profitului obtinut, el va primi doar suma avansata cu titlu de credit si dobanda cuvenita acesteia.

Prezentarea unei firme nou infiintate la o banca trebuie sa se faca astfel incat firma sa fie pusa in cea mai buna lumina posibila in fata bancii si pentru acest lucru, o importanta deosebita o are cunoasterea aspectelor cercetate cu prioritate de catre operatorii bancari, si anume:

caracterul solicitantului increderea si siguranta bancii ca debitorul nu va disparea subit atunci cand afacerea va intampina greutati. Legaturile cu comunitatea (rezidenta indelungata, legaturi de familie, proprietatea unei case) sunt aspecte considerate de catre operatorii bancari la primirea unei cereri de creditare.

capacitatea financiara posibilitatea afacerii de genera profit si de a oferi astfel sansa creditatului de a-si achita la timp obligatiile fata de banca. Din studiul proiectiilor financiare creditorii urmaresc ca afacerea sa fie suficient de puternica financiar incat, pe langa plata creditului si a dobanzilor colaterale, sa poata acoperi activitatea curenta si constitui o rezerva de risc.

garantia oferita : nici un creditor adevarat nu va finanta o afacere bazandu-se numai pe o garantie puternica, dar fiecare creditor profesionist va incerca sa obtina cea mai mare garantie posibila pentru un credit (drept de gaj sau ipoteca)

contributia solicitantului Bancile doresc ca intreprinzatorii sa aiba un grad suficient de implicare financiara in afacerea pentru care doresc obtinerea creditului.

Din practica, alte cateva consideratii au reiesit ca fiind importante pentru a mari sansele de a beneficia de un credit la momentul abordarii potentialului creditor:

Cererea de creditare pentru o afacere deja existenta are mai multe sanse de a obtine finantare decat prezentarea unui plan de afaceri si a unei cereri pentru o afacere noua;

Achizitia activelor fixe (cladiri, terenuri, echipamente) are mai multe sanse de a fi finantata deoarece aceste bunuri isi pierd mai greu valoarea in timp, ;

Prezenta activelor curente, a stocurilor si creantelor mareste sansele obtinerii creditului ;

Prezentarea unor bilanturi care sa demonstreze ca aveti o activitate profitabila in ultimii doi ani va mareste mult sansele obtinerii creditului ;

Cu cat aportul propriu este mai mare cu atat sansele de obtinere a creditului sunt mai mari.

Pentru a mari sansele de obtinere a unui credit, pregatirea actiunii are o importanta deosebita si ar trebui sa cuprinda:

1. Informarea asupra liniilor de finantare existente la institutiile financiare
2. Alegerea institutiei si liniei de credit in functie de conditiile de finantare si particularitatile afacerii
3. Elaborarea planului de afaceri
4. Evaluarea corecta a garantiilor disponibile
5. Pregatirea documentelor solicitate la banca

Una din cauzele frecvent intalnite de respingere a unui credit o reprezinta lipsa garantiilor necesare pentru acordarea creditului (alaturi de supradimensionarea creditului fata de necesitatile afacerii; Supradimensionarea creditului fata de posibilitatile firmei; Lipsa documentatiei necesare pentru acordarea creditului etc.)

Prin Legea Bancara nr.58 / 1998, bancile nu por oferi credite rambursabile fara a-si securiza investitiile. Asadar, bancile solicita garantii (de preferinta imobiliare) care sa acopere aproximativ 120 % din valoarea creditului plus dobanda. Gasirea acestor garantii, in special pentru firmele tinere, aflate pe piata de doi-trei ani este destul de dificila. Garantiile reale sunt reprezentate de imobilele, echipamentele, automobilele (cat mai lichide si exigibile) pe care intreprinzatorul sau firma sa le au in posesie si pe care sunt dispuse sa le ipotecheze sau gajeze in favoarea bancii in vederea acordarii creditului.

Pe langa aceste garantii imobiliare mai exista si alte diverse formule de garantare (fonduri de garantare, regarantare, scrisori de garantie din partea altor banci, etc.) dintre care cele mai cunoscute sunt fondurile de garantare cu credite. Aceste fonduri garanteaza prin scrisori de garantie firmele care doresc sa obtina un credit rambursabil.

Fonduri de garantare existente in Romania: • Fondul National de Garantare a Creditelor pentru IMM ; • Fondul Roman de Garantare a Creditului ; • Fondul de Garantare a Creditului Rural.

3. Finantari obtinute prin programe suport

Sistemul bancar din Romania nu a parut pana acum foarte interesat sa finanteze afacerile din mediul rural, percepute in general ca avand un risc inalt. Solicitarile de finantare din mediul rural se confrunta cu cereri suplimentare de garantii si costuri financiare superioare pentru imprumuturi, existand chiar o tendinta a sectorului bancar de reducere a activitatii in mediul rural datorita profitabilitatii scazute. Aceste probleme nu fac decat sa agraveze situatia financiara a operatorilor, ingreunand dezvoltarea economica in mediul rural.

Pe acest fond, o sursa de finantare deosebit de valoroasa in aceasta etapa este reprezentata de programele de finantari, mai ales nerambursabile. Pentru accesarea acestora, exista un model foarte clar de documentatie care trebuie intocmit. Documentatia astfel realizata intra intr-un proces de competitie cu alte documentatii si cele mai bune proiecte primesc finantare.

Aceste tipuri de programe suport furnizeaza atat finantari rambursabile cat si finantari nerambursabile. Finantarile rambursabile constau in finantarea anumitor banci din banii publici, banca refinantand agentii economici eligibili la o dobanda mai scazuta decat dobanda pietei. Finantarile nerambursabile reprezinta ajutoare financiare acordate agentilor economici, ajutoare care provin in principal din doua surse: 1. Bugetul de Stat ; 2. Uniunea Europeana sau alte organizatii internationale

4. Fondurile de capital de risc (de investitii)

Fondurile de investitii  sunt organisme de plasament al unor disponibilitati monetare atrase de la persoanele fizice sau juridice, cu scopul obtinerii de profit. Prin sistemul fondurilor de capital de risc, intreprinzatorul primeste fondul ca partener si ca urmare, o suma importanta de bani ca aport la capitalul social al societatii. In general, fondul doreste sa fie actionar minoritar la societate si sa-si retraga participarea dupa o perioada relativ scurta, de regula dupa aproximativ cinci ani.

Pentru ca fondul sa-si pastreze pozitia de actionar minoritar intreprinzatorul trebuie sa participe cu o suma mai mare decat a fondului si acest lucru poate aparea ca un inconvenient major pentru intreprinderile mici, nou infiintate. Din aceste considerente fondurile de capital de risc sunt destinate in special firmelor mari care doresc o infuzie de capital pentru o anumita perioada, dar nu este exclusa posibilitatea ca un fond de risc sa doreasca sa fie partener si cu o firma nou-infiintata

Investitorii sunt atrasi de o afacere in primul rand datorita profiturile pe care spera sa le obtina (randament al capitalului investit 25-50 % sau chiar mai mare). Ei reprezinta acea categorie de finantatori care au nevoie sa afle ca afacerea va beneficia de o crestere si profituri viitoare consistente. Daca s-ar astepta sa abtina doar 10-15% randament al capitalului investit, atunci si-ar orienta fluxurile catre companiile publice, cu mult mai putin riscante. Dar ei investesc in companiile tinere si in crestere pentru ca se asteapta sa obtina profituri considerabile.

Deoarece investitorii sunt mult mai dispusi decat creditorii sa accepte riscul, ei considera mult mai importante proiectiile financiare. Pe cand bancile gandesc «garantiile mai intai si apoi proiectiile » investitorii gandesc exact invers, acordand mai multa atentie perspectivelor decat creditorii.

Aspectele de care sunt atrasi investitorii in momentul analizei unei cereri de finantare (in cadrul unui plan de afaceri) sunt prin urmare reprezentate de :

abordarea judicioasa a pietei: se dovedeste prin includerea obligatorie in cuprinsul planului de afaceri inaintat investitorului a caracteristicilor si cerintele potentialilor clienti. Descrierea produselor/ serviciilor realizate de afacerea respectiva nu va valora nimic daca nu se arata CUM si CUI vor fi vandute acestea.

dovada acceptabilitatii: trebuie sa reiasa ca problema pe care afacerea cauta sa o rezolve este destul de importanta pentru ca un numar mare de persoane sa devina clienti ai companiei.

protectia afacerii : riscul investitional se poate reduce daca intreprinzatorul detine drepturi de proprietate sub forma licentelor, brevetelor, patentelor, marcilor inregistrate/. Acestea pot limita concurenta, cel putin pentru o perioada de timp.

previziuni credibile. Este foarte adevarat ca investitorii de risc urmaresc afacerile cu crestere rapida, dar cum li se prezinta sute de propuneri de afaceri anual si ca au deja investitii in variate sectoare de activitate, acestia detin deja un bun simt al previziunilor. Orice societate ce propune previziuni ce depasesc aceste limite ale rezonabilului va ridica reale semne de intrebare.

Lichiditatea este un element foarte important pentru investitorii de risc. Desi investitorii au o viziune pe termen lung atunci cand finanteaza o afacere, investitorii de risc au o viziune pe termen scurt a plasamentelor. Ei urmaresc sa lichideze investitiile in companii mici intr-o perioada de 3-7 ani pentru a remunera proprietarii individuali ai fondurilor investite si pentru a avea surse de finantare a unor noi afaceri promitatoare. In general firmele cu o dezvoltare rapida nu au suficient numerar pentru a plati dividende, investitorii pot obtine lichiditati prin vanzarea actiunilor detinute in capitalul social al acestora. De aceea investitorii de risc urmaresc sa-si asigure exit-ul prin vanzarea actiunilor la bursa sau catre o companie interesata

In cazul in care un intreprinzator convinge un fond de capital de risc sa i se alature intr-o afacere, atunci firma respectiva are trei mari avantaje:

1. Primeste o infuzie de capital pe o perioada indelungata, timp in care nu trebuie sa plateasca dobanzi;

2. Aceasta infuzie de capital nu figureaza in evidentele firmei ca datorii ci ca surse financiare proprii (este aport la capitalul social);

3. Odata cu banii, fondul aduce si specialistii sai care vor asista intreprinzatorul la managementul firmei.

In concluzie, cea mai potrivita sursa de finantare pentru o afacere se decide dupa realizarea si interpretarea proiectiilor financiare ale afacerii. Daca ele arata o crestere ponderata, atunci cea mai potrivita sursa sunt creditorii bancari ; daca evolutia prognozata este fulminanta, sunt sanse de atragere a investitorilor de risc.

5. Leasingul

Leasingul (crédit-bail) este o forma speciala de realizare a operatiei de creditare pe termen mediu si lung pentru procurarea de diverse echipamente prin intermediul unor societatile de leasing. Echipamentul se cumpara de catre societatea de leasing si se inchiriaza ulterior solicitantului. De multe ori, solicitantul insusi este mandatat in numele societatii de leasing sa cumpere echipamentul de care are nevoie. Contractul de leasing se va incheia apoi intre societatea de leasing si solicitant si prin acest contract solicitantul primeste in folosinta echipamentul. Aceasta forma de leasing se mai numeste si leasing comercial, si reprezinta forma principala de leasing.

Alte forme de leasing sunt lease-back si time-sharing

1. In forma de lease-back, posesorul echipamentului se confunda cu solicitantul care are nevoie urgenta de bani. In acest caz, el vinde utilajul unei societati de leasing, inchiriindu-l apoi de la aceasta.

2. In forma de time-sharing sunt mai multi solicitanti care vor sa utilizeze acelasi echipament, dar fiecare il foloseste o anumita perioada de timp.

Indiferent de forma in care se face leasingul, la sfarsitul perioadei, solicitantul are ca optiuni:

1. incetarea contractului;

2. continuarea lui pentru o noua perioada de timp;

3. cumpararea utilajului la pretul prestabilit.

Leasingul se face de catre banca sau de catre o societate specializata de credit. Documentele care se vor prezenta vor fi cererea de creditare, ultimele doua bilanturi, ultimele doua balante, factura pro-forma a obiectului leasingului, extrasele de cont. Societatea de leasing va cumpara pe numele sau obiectul leasingului prin contract de vanzare-cumparare, si apoi il va inchiria societatii creditoare prin contract de inchiriere.

6. Credite de la furnizori si de la clienti

Finantarea prin aceasta metoda este una din cele mai ieftine finantari pe termen scurt. Un cumparator cumpara un produs de la un furnizor, si se obliga sa-l plateasca peste o perioada de timp. In tot acest timp, el foloseste in interesul firmei proprii banii pe care ar fi trebuit sa-i achite furnizorului. Invers, un cumparator achita unui furnizor o suma de bani, iar acesta livreaza bunul sau presteaza serviciul la o data ulterioara) cazul platii anticipate a serviciilor agroturistice). In toata aceasta perioada, furnizorul poate sa foloseasca banii clientului in interesul firmei proprii.

Aceste forme de credit se numesc credite reale si sunt foarte raspandite in Europa datorita mecanismelor economiei de piata acestea se bucura de extindere si in Romania. Trebuie mentionat insa ca acest tip de finantare reciproca se face intre parteneri de afaceri care prezinta incredere unul pentru celalalt, iar sumele care se vehiculeaza nu sunt foarte mari, dar sunt suficiente pentru a optimiza fluxul de numerar al unei firme pentru o perioada scurta de timp.

7. Creditele pe efecte de comert (factoringul si scontarea)

7.1. Factoringul reprezinta o forma de creditare pe termen scurt acordata de banci comerciale prin compensarea creditului furnizor. Creditul se garanteaza cu o factura inainte de scadenta. Factura apare dintr-un contract de vanzare - cumparare intre un furnizor si un cumparator.

De fapt, din punct de vedere juridic factoringul reprezinta un contract incheiat intre banca (factor) si client (aderent) prin care factorul (banca) se obliga sa plateasca la prezentarea documentelor care atesta o creanta comerciala o anumita suma de bani in schimbul unui comision.

Suma de bani pe care o plateste banca la prezentarea facturilor poarta denumirea de finantare imediata sau factoring disponibil. Suma de bani pe care banca o achita in momentul incasarii facturilor poarta denumirea de finantare la incasare sau factoring indisponibil.

In cazul in care exista o factura achitabila la scadenta, dar necesitatea de bani apare inainte de scadenta, atunci factura va fi achitata de catre banca la un pret mai mic decat cel inscris pe factura, urmand ca banca sa incaseze pretul total. Din diferenta intre pretul platit de banca si cel incasat de ea la scadenta facturii, banca isi acopera cheltuielile si se formeaza profitul ei. Banca va cumpara, practic, factura la un pret mai mic.

7.2. Scontarea

Scontarea reprezinta o forma de creditare pe termen scurt acordata de banci comerciale prin achitarea inainte de scadenta a unor efecte comerciale (trate, bilete la ordin, etc.).

Scontarea reprezinta o operatiune de cumparare de catre banci a efectelor de comert detinute de clientii lor in schimbul acordarii creditului de scont si retinerii de catre banca a unei sume denumita agio formata din valoarea scontului adunata cu comisioanele. Ca orice operatiune de creditare, scontarea presupune depunerea unei garantii stabilite de comun acord si concretizate printr-un procent aplicat la valoarea nominala a efectelor scontate.

Un efect comercial reprezinta un angajament pe care un tragator il ia in numele unui tras in favoarea unui beneficiar. De exemplu, un platitor (tragator), depune banii la o banca comerciala (trasul) si emite un cec (efectul comercial) catre un furnizor (beneficiarul), urmand ca furnizorul (beneficiarul) sa recupereze banii de la banca comerciala (trasul) la scadenta prin prezentarea cecului (efectul comercial). In cazul in care beneficiarul are nevoie de bani inainte de scadenta, el poate sconta efectul comercial respectiv la o banca comerciala, urmand ca banca sa-l onoreze la o suma mai mica decat cea inscrisa pe efectul comercial, si sa recupereze la scadenta banii de la tras, sau sa resconteze efectul comercial inainte de scadenta la alta banca sau chiar la Banca Nationala.

Scontarea, rescontarea si factoringul se fac din ratiuni financiare (un leu pe care il avem astazi, valoreaza mai mult in valoare actuala decat cinci lei peste doi ani, chiar daca nu sunt erodati de inflatie).

2. Surse de finantare disponibile pentru dezvoltarea activitatile agroturistice din mediul rural

2.1. Resursele financiare rurale existente inaintea aderarii.

Un numar mare de programe de finantare ale UE si ale altor donatori internationali la care pot avea acces operatorii din agroturism sunt deja operationale de la inceputul anilor 2000. Cea mai mare parte a lor sunt disponibile pana in 2009, cele mai multe avand ca data de contractare anul 2006. Importanta resurselor oferite de catre aceste programe (3 258,96 milioane USD) a compensat activitatea bancara limitata din ruralul romanesc

Una din cele mai mari dificultati in accesarea acestor fonduri o reprezinta asigurarea cofinantarii de existenta careia depinde eliberarea partii comunitare a proiectelor aprobate si executate. La o contributia neta a donatorilor internationali la aceste programe de 1 672,37 milioane USD, co-finantarea nationala ce trebuie asigurata, fie de la bugetul public (national sau local), fie contributie privata, se ridica la 1 556,30 milioane USD. Spre exemplu, cel mai important program de dezvoltare rurala in derulare SAPARD necesita o contributie publica nationala de 366 milioane USD si de 813 milioane USD contributii private.

Datorita surselor de venit limitate ale comunitatilor rurale Bancii Mondiale a constituit trei programe de imprumut destinate sa complementeze finantarea SAPARD (Proiectul de Dezvoltare Rurala, Proiectul de Finantare Rurala si Proiectul de Dezvoltare a Padurilor) dar complementaritatea imprumuturilor de la Banca Mondiala nu este automata si nu exista un mecanism pus la punct care sa combine cele doua instrumente financiare (SAPARD si imprumuturile de la Banca Mondiala)[2].

Finantarea programelor de dezvoltare rurala

Tabelul nr. 1

contributia nationala insumeaza atat partea din buget cat si privata

**contributia donatorului poate imbraca forma de donatie (subventie), imprumut sau ambele forme

Sursa: Dumitru, M. Dana Diminescu, Lazea V. Rural development and the reform of Romanian agriculture, Institutul European din Romania, 2004

2.1.1. SAPARD (Programul Special De Aderare Pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala)

Scurta descriere

Programul SAPARD permite Comunitatii sa ofere suport financiar si asistenta tehnica pentru agricultura si dezvoltare rurala din tarile candidate pe parcursul procesului de preaderare. SAPARD-ul ofera baza pentru sustinerea din partea Comunitatii in implementarea aquis-ului comunitar si adaptarea sectorului agricol si a zonelor rurale din tarile candidate.

Cine poate solicita

Tarile eligibile in accesarea fondurilor SAPARD sunt Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Romania, Slovenia si Slovacia. Beneficiarii finali pot fi organizatii publice sau private responsabile de conducerea operatiunilor.

Proiectele care urmaresc imbunatatirea eficientei pietei, standardelor de calitate si de siguranta alimentara (sanatate), mentinerea si crearea de locuri de munca si protectia mediului beneficiaza de prioritate in obtinerea fondurilor. Printre masurile eligibile, diversificarea economica, renovarea si dezvoltarea zonelor rurale, precum si dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale sunt de un deosebit interes pentru agroturism.

Importanta pentru turism

Avand in vedere ca turismul reprezinta o potentiala sursa de venit in zonele rurale si are nevoie de un mediu intact ca principala resursa, proiectele care contribuie la dezvoltarea agroturismului sunt eligibile in cadrul acestui program.

Mod de solicitare

SAPARD se bazeaza pe un management descentralizat a ajutorului oferit. Solicitantii de fonduri SAPARD trebuie sa se adreseze Agentiei SAPARD. Agentia Nationala SAPARD are unica responsabilitate de selectare si management a proiectelor, de gestionarea a finantarii si de elaborare a controalelor.

Durata programului

Programul se va desfasura pe o perioada de 7 ani, tinand cont ca acesta a inceput in anul 2000. Tarile care vor adera vor beneficia de alte fonduri prevazute de catre regulamente UE.

Site-uri utile Documentele oficiale SAPARD pot fi gasite accesand site-ul : www.sapard.ro

2.2. Resursele financiare rurale dupa aderare.

Pachetul pentru sprijinirea politicii de dezvoltare rurala in Romania intre 2007 si 2009, de finantare a activitatilor economice ce intaresc dezvoltarea economiei rurale, a fost dat publicitatii inceputul lunii februarie 2004 de catre Comisia Europeana si adoptat de Consiliul European in martie 2004. Acesta insumeaza 2 424 milioane EURO dar va atinge circa 3000 milioane EURO dupa adaugarea partii de cofinantare ce-i revine Romaniei.

Pachetul financiar pentru Romania 2007-2009

Tabelul 2

*orientativ

Sursa: Dumitru, M. Dana Diminescu, Lazea V. Rural development and the reform of Romanian agriculture, Institutul European din Romania, 2004

3. Sursele de finantare si instrumentele de suport disponibile pentru activitatile turistice in UE

In afara fondurilor de preaderare prezentate mai sus, exista la nivelul Uniunii Europene o serie de alte instrumente de sprijin ce pot fi utilizate de catre intreprinderile turistice sau destinatiile turistice, autoritatile regionale si locale, institutiile de formare si educatie si care au ca scop dezvoltarea activitatilor agroturistice dintr-o anumita arie. Cunoasterea acestora este importanta in contextul in care unele dintre ele sunt deja operabile, in sensul in care se adreseaza si unor beneficiari eligibili din tarile candidate, iar la celelalte accesul agentilor economici din agroturism din tarile candidate va fi posibil dupa integrarea in UE. Cunoasterea modului de functionare a acestora va constitui un important avantaj comparativ.

Acestea sunt prezentate de o maniera comprehensibila, mai intai structurate in functie de domeniile de interventie urmand mai apoi o scurta descriere a acelora cu cea mai mare relevanta pentru activitatile turistice. Structura prezentarii fiecarei surse sau instrument de finantare cuprinde: scurt rezumat; relevanta pentru turism; beneficiarii; durata programului; adrese web pentru informatii suplimentare.

3.1. Clasificarea instrumentelor de sprijin ale U.E.

I.Servicii de sprijinire a afacerilor si a cooperarii dintre firme

1.1. Tipul de sprijin: Finantare/Granturi

1.1.1. In Uniunea Europeana

- Programul multianual pentru intreprinderi si antreprenoriat - reprezinta o

baza de actiuni desfasurate cu scopul imbunatatirii conditiilor ce afecteaza competitia intreprinderilor, mai ales IMM, inclusiv imbunatatirea mediului de afaceri;

- Initiativa pentru crearea unor companii transnationale (JEV;)

- INTERREG (Initiativa comunitara pentru cooperarea transeuropeana pentru dezvoltare echilibrala) – sprijina cooperarea dintre regiuni in interiorul UE;

- LEADER (Initiativa comunitara pentru actiuni si dezvoltare a economiei rurale). Ajuta la revitalizarea ariilor rurale si la stimularea si mentinerea activitatilor rurale;

-EQUAL (Initiativa comunitara pentru dezvoltarea resurselor umane). Promoveaza noi mijloace pentru combaterea discriminarii si inechitatii pe piata muncii.

1.1.2. Tarile Candidate

- Programul multianual pentru intreprinderi si antreprenoriat – (la fel ca mai sus);

- PHARE – finanteaza cooperarea tarilor candidate cu tari din UE in cadrul unor proiecte interregionale;

- Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) – finanteaza investitii in Estul Europei in scopul dezvoltarii economiei de piata.

1.2. Imprumuturi/Garantii

- Banca Europeana de investitii (BEI) – finanteaza investitii cu scopul promovarii unei dezvoltari regionale echilibrate;

- Fondul European de Investitii – este un raspuns la nevoia de accesare a fondurilor in doua importante domenii ale economiei europene: Retele trans-europene si IMM-uri.

1.3. Alte masuri

1.3.1. Uniunea Europeana

- Fondul european de risc- prin intermediul acestui fond, Comisia stimuleaza furnizarea unui capital de „start” (seed) IMM-urilor;

-Baza de date prentru accesul pe piata – este un instrument pentru afaceri si cauta sa ofere sprijin ori de cate ori apar bariere incorecte la intrarea pe piata in tari din afara UE;

- SOLVIT – centrele SOLVIT au fost stabilite cu scopul sprijinirii intreprinderilor si cetatenilor ce intalnesc probleme referitoare la aplicarea incorecta a regulilor pietei interne;

- Poarta spre dezvoltare („Gates 2Growth” ofera un portal web si servicii asociate catre antreprenori inovatori.

1.3.2. Uniunea Europeana, Tarile Asociate si Candidate

- Centre de informare Europeana (EICS) – retele care furnizeaza informatie, sfaturi si asistenta catre intreprinderile mici si mijlocii;

- Centrele de inovarea schimburilor sustin inovatia si cooperarea trasnationala in Europa;

- Reteaua Centrelor de inovare si Afaceri Europene (EBN/BIC Network) - o retea care are ca scop furnizarea de asistenta in crearea de activitati inovatoare printr-o analiza profesionala de inalta calitate;

- e Business Campaign – campanie de furnizare a unor informatii practice si asistenta catre IMM pentru implementarea e-Business;

-EUREKA – o retea paneuropeana pentru institutiile de cercetare-dezvoltare ndustriale, cu orientare de piata;

2. Promovarea pietei

2.1. Cofinantari/Granturi

2.1.1. Uniunea Europeana

- Fondul European de dezvoltare Regionala (ERSE) – acorda asistenta financiara zonelor dezavantajate;

- INTERREG (Initiativa Comunitara pentru Cooperarea Transeuropeana pentru Dezvoltare Echilibralta) – numit sa sustina cooperarea intre regiuni din cadrul Uniunii Europene;

- LEADER (Initiativa comunitara pentru actiuni si dezvoltare a economiei rurale). Ajuta la revitalizarea ariilor rurale si la stimularea si mentinerea activitatilor rurale

2.1.2. Tarile candidate

- Phare - finanteaza cooperarea tarilor candidate cu tari din UE in cadrul unor proiecte interregionale;

- SAPARD – furnizeaza asistenta tehnica si financiara pentru agricultura si dezvoltare rurala in tarile candidate;

3. Fondurile Structurale

- Fondul Agricol European pentru Garantare (EAFG);

- Fondul Agricol European pentru Dezvoltare Rurala (EAFDR) – acestea furnizeaza sprijin pentru piata si ajutoare pentru structura agrara, pentru dezvoltarea rurala si diversificarea economica;

- Fondul European de Dezvoltare Regionbala (ERDF) – acorda asistenta financiara regiunilor defavorizate;

- Fondul european social (ESF) – instrument financiar pentru promovarea si dezvoltarea resurselor umane;

- Instrumentul financiar pentru piscicultura;

- Masuri inovative – finanteaza proiecte pilot sau strategii inovative de cooperare si schimb de experienta pentru dezvoltarea locala si regionala.

- Initiative Comunitare

- INTERREG (Initiativa comunitara pentru cooperarea transeuropeana pentru dezvoltare echilibrala) – sprijina cooperarea dintre regiuni in interiorul UE;

- LEADER (Initiativa comunitara pentru actiuni si dezvoltare a economiei rurale). Ajuta la revitalizarea ariilor rurale si la stimularea si mentinerea activitatilor rurale;

- EQUAL (Initiativa comunitara pentru dezvoltarea resurselor umane). Promoveaza noi mijloace pentru combaterea discriminarii si inechitatii pe piata muncii.

4. Cooperarea interregionala

4.1. Cofinantare/Granturi

4.1.1. Uniunea Europeana

- - INTERREG (Initiativa comunitara pentru cooperarea transeuropeana pentru dezvoltare echilibrala) – sprijina cooperarea dintre regiuni in interiorul UE;

- LEADER (Initiativa comunitara pentru actiuni si dezvoltare a economiei rurale). Ajuta la revitalizarea ariilor rurale si la stimularea si mentinerea activitatilor rurale;

4.1.2. Tarile Candidate

- Phare - finanteaza cooperarea tarilor candidate cu tari din UE in cadrul unor proiecte interregionale;

-Sapard - furnizeaza asistenta tehnica si financiara pentru agricultura si dezvoltare rurala in tarile candidate

5. Cercetare, Dezvoltare, Tehnologia Informatiei

5.1. Cofinantare/Granturi

5.1.1. Uniunea Europeana, Tarile Candidate, alte tari

- Program cadru 6 (FP6) defineste prioritatile Uniunii Europene in domeniul cercetarii, dezvoltarii tehnologice si al activitatilor demonstrative;

-E- Content – sustine producerea, folosirea si distributia continuturilor digitale si promoveaza diversitatea culturala si lingvistica in retele globale;

-e-TEN – sustine proiectele ce au ca scop furnizarea de servicii de Email in Europa;

5.2. Alte forme de sprijin

- CORDIS (Serviciul comunitar de dezvoltare a informarii si cercetarii) – furnizeaza sprijin IMM prin accesul usor la o serie larga de produse si servicii ale activitatilor europene de cercetare si inovare;

-e Business Campaign.

6. Managementul Energiei si Mediului Inconjurator

6.1. Cofinantare/Granturi

6.1.1. Uniunea Europeana

- Energia Europeana Inteligenta – baza legala pentru toate activitatile financiare referitoare la energie din UE, cu exceptia activitatilor de cercetare;

- Energia (FP-6) – sustine cercetarea si dezvoltarea, tehnologiile demonstrative;

- SAVE (2003-2006) – cadru pentru implementarea politicii energetice in UE;

- ALTENER (2003-2006) – promovarea resurselor regenerabile de energie in UE. Este deschis cooperarii cu tarile candidate.

- STEER (2003-2006) – sustine initiativele referitoare la toate aspectele energetice ale transportului, diversificarea combustibililor, promovarea de forme noi regenerabile de combustibili si eficienta energetica in transport;

- LIFE – furnizeaza finantare in domeniul mediului inconjurator.

6.1.2. Tarile Candidate

- SAVE (2003-2006) – cadru pentru implementarea politicii energetice in UE;

- ALTENER (2003-2006) – promovarea resurselor regenerabile de energie in UE.

- COOPENER (2003-2006) – reprezinta componenta de cooperare internationala a Programului Energie Europeana Inteligenta;

- STEER - sustine initiativele referitoare la toate aspectele energetice ale transportului, diversificarea combustibililor, promovarea de forme noi regenerabile de combustibili si eficienta energetica in transport;

- LIFE - furnizeaza finantare in domeniul mediului inconjurator.

7. Educatie si sustinerea crearii de noi locuri de munca

- ESF – Fondul European Social;

- INTERREG (Initiativa comunitara pentru cooperarea transeuropeana pentru dezvoltare echilibrala) – sprijina cooperarea dintre regiuni in interiorul UE;

- EQUAL (Initiativa comunitara pentru dezvoltarea resurselor umane). Promoveaza noi mijloace pentru combaterea discriminarii si inechitatii pe piata muncii.

- Leonardo da Vinci – incurajeaza dezvoltarea transnationala precum si actiunile si politicile inovative in domeniul pregatirii;

- Socrates – promoveaza dimensiunea europeana si ajuta la imbunatatirea calitatii educatiei prin incurajarea cooperarii intre tarile participante;

-Programul pentru Tineri (Youth Programme) – Sustine cooperarea in domeniul politicilor pentru tineri, pe baza educatiei informale, a pregatirii si schimburilor de tineri in cadrul Comunitatii si in afara ei.

Cooperare intre Universitati si Institutii Educationale

1. Cofinantare/Granturi

1.1. Uniunea Europeana

- Socrates - – promoveaza dimensiunea europeana si ajuta la imbunatatirea calitatii educatiei prin incurajarea cooperarii intre tarile participante;

1.2. Tarile Candidate

- Socrates;

- Tempus - dezvolta cooperarea dintre tarile UE si cele din Europa Centrala si de Est in domeniul educatiei universale.

9. Domeniul cultural

9.1. Cofinantare/Granturi

9.1.1. Uniunea Europeana

- Cultura 2000 (Primul cadru european de sustinere a culturii) – contribuie la promovarea ariei culturale comune si sustine cooperarea dintre artisti, operatori culturali si institutii culturale ale statelor membre;

- Media Plus – intareste competitivitatea industriei audiovizuale europene;

9.2. Alte masuri de sustinere

9.2.1. Orasul european al culturii eveniment anual ce are ca scop promovarea bogatiei si diversitatii oraselor europene accentuand mostenirea comuna si vitalitatea creatiei lor artistice.

9.2.2. Luna Europeana a Culturii – acest eveniment prezinta aceleasi obiective ca si 9.2.1. si este menit in special oraselor din Europa Centrala si de Est.

3.2. Descrierea instrumentelor de sprijin ale UE relavante pentru activitatea turistica

F Fondul european de investitii (european investment fund - FEI)

Scurta descriere

FEI este parte componenta a Grupului BEI (Banca Europeana de Investitii si Fondul European de Investitii) cu un rol bine determinat de a sustine crearea, cresterea si dezvoltarea Intreprinderilor mici si mijlocii (IMM-uri). Fondul European de Investitii utilizeaza urmatoarele instrumente financiare :

Programul Multianual pentru Intreprinderi si Antreprenoriat 2001-2005;

Facilitati de infiintare ETF : FEI investeste in fonduri de capital de risc specializate si in „incubatoare” de afaceri care sustin crearea si dezvoltarea unor afaceri care sa se dezvolte rapid si care sa fie orientate catre tehnologie. Scopul este furnizarea de fonduri care pot oferi capitalul necesar inceperii unei afaceri (seed funds), fonduri care opereaza la nivel regional, fonduri care se canalizeaza pe anumite industrii sau tehnologii, fonduri care finanteaza rezultatele R&D (Research&Development), ‘íncubatoarele’ de afaceri.

Facilitati de garantare pentru IMM-uri : sunt create pentru a creste utilitatea si pentru a facilita accesul la finantare a micilor companii.

Actiuni prin care se asigura capitalul de inceput : Aceasta actiune are scopul de pune la dispozitie granturi care sa creasca capacitatea de management a fondurilor prin care se asigura capitalul de inceput.

Relevanta pentru turism

Instrumentele financiare se pot utiliza in toate sectoarele, iar proiectele pe turism sunt eligibile cand se indeplinesc conditiile generale. Intermediarii financiari pot finanta de exemplu activitati referitoare la mediu si afaceri pe turism care se dezvolta repede cu prioritate pentru IMM-urile cu mai putin de 100 de angajati.

Lucrul acesta se desfasoara intotdeauna prin intermediari financiari. IMM-urile ar trebui deci sa contacteze un intermediar al FEI din tara sau din regiune pentru informatii cu privire la criteriile de eligibilitate si procedurile de solicitare. Pe site-ul FEI poate fi gasita o lista a intermediarilor financiari.

Cine poate solicita

• Fonduri specializate de capital de risc
• Banci
• Companii de leasing
• Institutii de garantare
• Fonduri mutuale de garantare

Este de retinut ca Fondul European de Investitii nu lucreaza direct cu IMM-urile. In schimb, toate activitatile FEI sunt conduse prin intermediari precum fondurile de capital de risc (pentru activitatile capitalului de risc) bancile, companiile de leasing, fondurile mutuale de garantare, etc. (pentru activitatea de garantare). Acestor intermediari li se cere sa investeasca in IMM-uri din partea FEI, acesta intervenind doar in acelea care indeplinesc criteriile specificate.

Site-uri utile: http://www.eif.org (Fondul European de Investitii)

F Centrele Euro-Info (Cei)

Scurta descriere

Cu un numar de peste 320, Centrele Euro-Info sunt gazduite cel mai des in cadrul institutiilor publice (Camerele de Comert si Industrie, agentiile de dezvoltare, etc.) sau al institutiilor private bine cotate. Reteaua contine Centre Euro-Info, membri asociati si centre de corespondenta localizate in 42 de state europene si mediteraneene.

Comisia Europeana a numit Centrele Euro-Info ca fiind punctele cele mai importante de informare. Daca o intreprindere solicita o informatie sau are nevoie de asistenta sau de consiliere sau doreste sa depuna un dosar de interes pentru UE trebuie sa contacteze cel mai apropiat centru de informare. Centrele Euro-info ajuta la materializarea diferitelor regulamente ale Uniunii Europene in actiuni concrete, ofera consiliere cu privire la crearea unui proiect si ajuta la indeplinirea formalitatilor, de exemplu ajuta la alcatuirea dosarelor de achizitii sau de participare in cadrul programelor si proiectelor europene.

De asemenea, centrele de informare ajuta IMM-urile sa isi gaseasca un partener, dar cand este nevoie de un anumit tip de asistenta, acestea indruma intreprinderile catre retele sau organizatii specializate.

Relevanta pentru turism

Reteaua este deschisa tuturor sectoarelor. Centrele Euro-Info sunt instrumente importante in informarea, consilierea si asistarea IMM-urilor in sectorul turistic.

Cateva exemple din gama de activitati pentru IMM-urile ce activeaza in domeniul turistic : seminariile informative pe probleme de management de mediu in sectorul hotelier, promovarea cooperarii dintre operatorii regionali si Europeni, expertize in ingineria financiara pentru firmele de turism, studiu despre oportunitatile de finantare pentru intreprinderile de turism, un seminar organizat on-line pentru IMM-urile din domeniul turismului, dezvoltarea unui ‘ hotel-model ‘ pentru ‘ Ghidul Eco Managementului’ sau promovarea turismului intr-o zona transnationala »

Cine poate apela la aceste servicii ?

Desi in special se adreseaza domeniului de afaceri, in special IMM-urilor, orice persoana fizica sau juridica poate solicita centrele de informare pentru diverse informatii, asistenta sau consultanta cu privire la Uniunea Europeana.

F Centre de inovare a schimburilor (Innovation relay centres - CIS)

Scurta descriere

Obiectivul retelei centrelor de inovare a schimburilor este de a sustine inovatia si cooperarea transnationala din Europa in materie tehnologica. Gama larga de servicii furnizate de Centrele de Inovare a Schimburilor vizeaza in primul rand intreprinderile turistice. Serviciile includ in primul rand asistenta in identificarea tehnologiilor si partenerilor, in accesarea fondurilor destinate inovatiilor si de asemenea includ si consultanta din partea unor experti in probleme cheie si ajuta la promovarea sau facilitarea procesului de transfer al inovatiilor si tehnologiilor.

Reteaua a fost stabilita in Cadrul Programelor pentru Cercetare si Dezvoltare Tehnologica din 1995, elaborat de catre Comisia Europeana, iar in prezent aceasta retea are un numar de 68 de centre. Centrele de Inovare a Schimburilor sunt gazduite de catre organizatii publice precum: centrele universitare pentru tehnologie, camerele de comert, agentiile de dezvoltare regionala sau agentiile nationale pentru inovatie.

Relevanta pentru turism

Serviciile Centrelor de Inovare a Schimburilor sunt destinate tuturor sectoarelor. Intreprinderile rile si organizatiile din domeniul turismului sau a domeniilor tangente care ruleaza un proiect in ceea ce priveste tehnologiile moderne si inovative pot de asemenea contacta Centrele de Inovare a Schimburilor din tara respectiva. Exemplu de proiecte finantate in cadrul acestui program: dezvoltarea solutiilor tehnologice pentru monitorizarea vizitatorilor in parcurile nationale din Suedia.

Cine poate apela la serviciile CIS-urilor ?

• IMM-urile
• Marile companii
• Institutele de cercetare
• Universitatile
• Centrele pentru Tehnologie
• Agentiile pentru Inovatie

Grupul-tinta vizat al serviciilor Centrelor de Inovare a Schimburilor il reprezinta in primul rand IMM-urile dar sunt de asemenea disponibile si companiilor, institutelor de cercetare, universitatilor, centrelor pentru tehnologie si agentiilor pentru inovatie.

Site-uri utile

Reteaua CIS : http://irc.cordis.lu/

F Baza de date pentru identificarea partenerilor - retele de cooperare in afaceri

Scurta descriere

Cautarea partenerilor in vederea cooperarii de toate tipurile (generale, financiare, comerciale si tehnice) si in toate domeniile este posibila cu ajutorul bazei de date, care reprezinta un mijloc de intretinere a colaborarilor si un forum pentru discutii. Web-site-ul insa ofera informatii mult mai detaliate.

Importanta pentru turism

Acele IMM-uri care activeaza in domeniul turismului, si care de exemplu, ofera un produs considerat nisa de piata sau care este localizat intr-o zona neexploatata din punct de vedere turistic si sunt in cautare de servicii de marketing si canale de distributie (de vanzare) ar putea folosi acest sistem pentru a se face remarcati si pentru a putea gasi un partener care sa corespunda cel mai bine cerintelor.

Site-uri utile :

Pentru mai multe informatii si pentru inscrierea in Baza de Date in vederea identificarii partenerilor de afaceri, se poate accesa : http://eic.cec.eu.int/psd/db-presentation.htm

Reteaua Centrelor Europene de Informare : http://bre.cec.eu.int/

F Baza de date pentru acces pe piata (Market access data base)

Scurta descriere

Strategia de Acces pe Piata este un element de sustinere cheie in politica de comert a Uniunii Europene, care urmareste sa reduca obstacolele cu care se confrunta exportatorii europeni de bunuri si servicii.

Daca exportatorul sau compania acestuia se confrunta cu o bariera incorecta care va impiedica patrunderea pe o piata straina, primul pas care se recomanda este inregistrarea problemei in Baza de Date pentru Acces pe Piata din tara respectiva. Astfel, problema va fi examinata de catre expertii in domeniu si va fi elaborat un plan de actiune.

F Solvit

Scurta descriere

SOLVIT a fost creata pentru a rezolva problemele rezultate din aplicarea gresita a Regulilor Pietelor Interne in alt Stat Membru cat mai eficient cu putinta fara interventie juridica. Sistemul este gratuit. Sistemul opereaza printr-o retea a Centrelor Solvit, care se afla in administrarea nationala a fiecarui Stat Membru si state EEA/EFTA.

Atat cetatenii cat si oamenii de afaceri pot contacta Centrele SOLVIT din tara solicitanta.

Cine poate apela la serviciile Centrelor Solvit ?

• Oamenii de afaceri
• Cetatenii

F Poarta catre dezvoltare “acces la finantare” (Gate2growth “access to finance”)

Scurta descriere

“Poarta catre Dezvoltare” este un portal intern, sustinut de catre Comisia Europeana in cadrul Programului pentru Inovatie si IMM-uri, care permite antreprenorilor inovativi, investitorilor, furnizorilor de servicii accesul la retea.

• Obiectivul principal al G2G este de a sustine antreprenorii inovativi din Europa.
• G2G ofera instrumente, infrastructura si servicii de sustinere direct antreprenorilor dar si celor care ii sustin; in mod special ii ajuta sa elaboreze un plan de afaceri.
• O baza de date ajuta la identificarea investitorilor in proiecte si companii. De asemenea, este si un mijloc prin care investitorii identifica posibile oportunitati de investitii.

Cine poate solicita serviciile G2G ?

Antreprenorii si investitorii in Uniunea Europeana si tarile asociate.

F Masuri de sustinere si initiative pentru intreprinderi (Support measures and initiatives for enterprises)

Scurta descriere

Proiectul privind Masurile de Sustinere si Initiativele pentru Intreprinderi, finantat de catre Directia Generala “Intreprinderi” a Comisiei Europene, urmareste sa ofere o trecere in revista a celor mai importante masuri de sustinere a afacerilor din Statele Membre, si 7 tari candidate (Cipru, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Polonia, Slovenia). Astfel, asista autoritatile publice si organizatiile de sustinere a afacerilor in elaborarea analizei comparative si a evaluarii masurilor de sustinere a afacerilor din Europa prin identificarea si schimbul celor mai reprezentative bune practici.

Initiativa include o Baza de Date a celor mai reprezentative aplicatii, si de asemenea o baza de date a Masurilor de Sustinere, care pot fi amandoua accesate de pe site-ul mai jos mentionat.

F Eureka (Eureka)

Scurta descriere

Eureka este o retea pan-Europeana pentru organizatiile industriale destinate cercetarii si dezvoltarii (R&D) orientate catre piata. Sustine competitivitatea companiilor Europene, stimuland colaborarile internationale si creand link-uri si retele de inovatie in toate cele 33 de state: din Islanda in Turcia, din Portugalia in Rusia si de asemenea si in alte state asociate. De-a lungul anilor, aceste lucruri au ajutat industria si institutele de cercetare sa colaboreze in cadrul unor proiecte inovatoare.

Reteaua ofera proiectelor pe teme de dezvoltare si cercetare orientate catre piata o sustinere flexibila si dinamica, o calitate certificata si expertiza. Eureka poate ajuta la gasirea partenerilor si acorda consultanta pentru desfasurarea proiectului, inclusiv pentru identificarea potentialelor surse de finantare.

Importanta pentru turism

Eureka ofera asistenta IMM-urilor si organizatiilor de cercetare in diverse domenii pentru proiectele R&D. Mai mult, proiectul cadru EUROTURISM se ocupa de noile tehnologii si de imbunatatirea si sustenabilitatea (durabilitatea) turismului si a industriilor tangentiale (culturala, hoteliera, etc.).

Cateva exemplificari de proiecte desfasurate in cadrul EUROTURISM :

• Serviciul de identificare pe harta: permite accesul rapid prin Internet la orice informatie geografica despre orice stat din lume. In acest fel, utilizatorii pot cauta informatii turistice, despre modul cum se desfasoara traficul, etc.
• Aplicarea unor noi tehnologii pentru imbunatatirea si sustenabilitatea turismului si a celorlalte industrii tangentiale, dar si pentru ridicarea standardului de viata al cetatenilor europeni.

Cine poate apela la serviciile Eureka ?

Organizatiile industriale pentru cercetare si dezvoltare orientate catre piata.

Site-uri utile :  http://www.eureka.be

F Equal (Initiativa comunitatii pentru dezvoltarea resurselor umane)

Scurta descriere

In perioada programarii Fondurilor Structurale din 2000-2006, EQUAL va promova o abordare integrata referitoare la discriminarea grava de pe piata fortei de munca, oferind o baza transnationala de testare pentru dezvoltarea unor noi metode de furnizare a politicilor pe piata fortei de munca.

Initiativa va oferi suport urmatoarelor actiuni: actiuni transnationale integrate prin dezvoltarea de parteneriate; o retea la nivel national, diseminarea si actiuni care sa aiba un impact la nivel European.

Importanta pentru turism

Acest program este destinat tuturor sectoarelor, iar proiectele de instruire si angajare in turism sunt eligibile odata indeplinite conditiile.

In special, domeniul tematic al antreprenoriatului urmareste sa amplifice procesul de pornire al afacerilor, oferind instrumente obligatorii pentru infiintarea unei afaceri si pentru identificarea si exploatarea unor noi posibilitati de creare a locurilor de munca in zonele urbane si rurale.

Atentia se va concentra asupra persoanelor care au fost excluse de pe piata fortei de munca si va viza numai acele sectoare care constituie noi surse de locuri de munca, mai ales in domeniul protectiei mediului, activitatilor de relaxare, etc.

Cine poate solicita aceste servicii :

Proiectele, numite ‘parteneriate de dezvoltare’, trebuie sa implice partenerii cei mai potriviti. Activitatile lor trebuie sa aiba in vedere numai prioritatile tematice stabilite intre Statele membre si Comisie in cele patru puncte de sustinere a Strategiei Europene in ceea ce priveste ocupatiile.

Pentru a permite mai multor state candidate sa se pregateasca pentru participarea in EQUAL, au fost elaborate mai multe instrumente. Cea de-a doua runda de EQUAL, la care participa cele 10 noi state membre, a fost lansata in 2004.

Mod de solicitare

Proiectele legate de turism trebuie sa coincida obiectivelor si prioritatilor programelor EQUAL implementate in Statele Membre: punctul central privind informatiile detaliate asupra modului de aplicare este astfel in Statele Membre.

Durata programului : 2000-2006

Alocarile in cadrul schemei

Contributia UE la aceasta initiativa se ridica la 3,026 milioane de Euro. Ratele de finantare EU sunt intre 15% si 85% in cazuri exceptionale.

F Programul cadru 6 pentru cercetare si dezvoltare tehnologica (FP 6) 2002-2006

Scurta descriere

FP6 inlocuieste Cadrul 5 pentru Cercetare si Dezvoltare (1998-2002) si urmareste sa contribuie la crearea unei Zone Europene de Cercetare, imbunatatind integrarea si coordonarea cercetarii, sector care a ramas pana acum destul de fragmentat in Europa. Principalele obiective ale programului sunt: intarirea bazelor industriale stiintifice si tehnologice si incurajarea competitivitatii la nivel international, concomitent cu promovarea activitatilor de cercetare in vederea sustinerii altor politici UE.

Cercetarea va contribui astfel la marirea competitivitatii economice pe plan european, rezolvand astfel mari probleme ale societatii si sustinand formularea si implementarea politicilor UE.

Exista trei mari Programe: integrarea, structurarea, si dezvoltarea Zonei Europene de Cercetare: Primul program de activitati include 7 prioritati tematice :

1)     Stiinta vietii, genomica si biotehnologia sanatatii ;

2)     Tehnologia informatiei si comunicarii;

3)     Nanotehnologiile si nanostiintele, materiale multifunctionale care au la baza cunoasterea stiintifica, noile procese si dispozitive de productie;

4)     Aeronautica si astronomia;

5)     Calitatea si siguranta alimentara;

6)     Dezvoltarea durabila, schimbarea globala si ecosistemelor;

7)     Cetatenii si sistemul de guvernare intr-o societate a stiintei si informatiei.

Cel de-al doilea Program se adreseaza tuturor ariilor de cercetare si vizeaza in mod special mediul in care activitatile de cercetare se desfasoara in mod natural.

Cel de-al Treilea Program este menit sa stimuleze dezvoltarea coerenta a cercetarii si inovatiei sustinand programele de coordonare si actiunile in colaborare.

F Cordis

Scurta descriere

CORDIS (Serviciul de Informatii pentru Cercetare si Dezvoltare Comunitara) faciliteaza accesul la Cadrul 6 pentru Cercetare si Dezvoltare. Acest serviciu sprijina IMM-urile, inclusiv cele din turism prin :

- facilitarea obtinerii de informatii deja existente despre cercetarea din Uniunea Europeana si despre programele si politicile de inovatie;

- permite informarea despre toate activitatile si evolutiile din cadrul programelor

(propuneri de oferta, rezultate de cercetare, evenimente, etc.) si cu problemele de politica generala;

- identificarea potentialelor surse de finantare pentru proiectele de cercetare si alte activitati;

- identificarea partenerilor care sunt dispusi sa coopereze la activitatile de cercetare specializate si care doresc sa participe la elaborarea expertizei;

- formarea unui consortium pentru exploatarea rezultatelor obtinute in urma cercetarii;

- acreditarea (recunoasterea, autorizarea) unor tehnologii (tehnici) pentru crearea unor niveluri suplimentare de venituri si pentru recunoasterea unor tehnologii care sa economiseasca timp si costuri de dezvoltare.

Baza de date 9 CORDIS poate fi accesata foarte usor din serverul CORDIS, iar multe alte servicii utile pot fi accesate de pe home page-ul CORDIS, mai jos mentionat.

Importanta pentru turism

Referindu-ne la primul program, domeniile Tehnologiei informatiei si comunicarii, dezvoltarea durabila, schimbarea la nivel global si ecosistemele ar putea reprezenta interes in ceea ce priveste turismul.

IMM-urile sunt incurajate sa participe cu proiecte pe cele 7 prioritati tematice cu ajutorul unor instrumente precum: Proiectele Integrate si Retelele de Excelenta.

In plus exista 2 scheme, proiecte de cooperare in cercetare (CRAFT) si proiecte colective de cercetare care sunt exclusiv nevoilor IMM-urilor (vezi http://www.cordis.lu/sme/ ). Proiectele CRAFT permit partenerilor Intreprinderilor Mici si Mijlocii sa autorizeze operatori externi de cercetare (institute de cercetare ; universitati) pentru efectuarea muncii de cercetare. Asociatiile si gruparile industriale pot in schimb autoriza operatori externi de cercetare care sa desfasoare munca de cercetare in numele unor largi comunitati de IMM-uri din cadrul proiectelor colective de cercetare.

Cine poate solicita serviciile CORDIS ?

- Organizatiile private

- Organizatiile publice

- Institutele de cercetare , universitatile

Toate institutiile legale, inclusiv cele de cercetare, universitatile si industria pot solicita aceste servicii atata timp cat propunerile lor indeplinesc cerintele. Proiectele in general cer implicarea mai multor parteneri prin crearea unui consortium de cercetare si a unui element de transnationalitate.

Mod de solicitare

Proiectele vor fi selectate in baza unei competitii prin propuneri de proiecte. Site-ul CORDIS contine toate informatiile necesare pentru pregatirea si inaintarea propunerilor, inclusiv a ultimelor evolutii, propuneri de proiecte si pachete de informatii pentru fiecare instrument din fiecare propunere de proiect. Pentru o explicatie detaliata despre solicitarea de fonduri sub FP6, accesati:

Pentru asistenta individuala si consiliere asupra tuturor aspectelor legate de FP6, primele care ar trebui solicitate sunt Punctele Nationale de Contact din toate statele membre si cele asociate. O lista a PNC se pot gasi la http://www.cordis.lu/fp6/ncps/

IMM-urile pot accesa pentru detalii cu privire la PNC :

Durata programului 2002-2006

Alocatiile in cadrul schemei

Pentru perioada 2002-2006 au fost alocate 17.5 miliarde de Euro. Companiile, in special IMM-urile sunt grupul-tinta al programului FP6 si 15% din bugetul pentru prioritatile tematice le este rezervat lor. Masurilor specifice indreptate catre IMM-uri (proiectele colective si de cooperare in cercetare) vor primi 430 mil.Euro.

Finantarea este echivalenta cu pana la 50% din costurile eligibile pentru cercetare, 35% din costurile pentru demonstratii si 100% din costurile pentru management (maxim 7% din contributia UE).

Site-uri utile :

Site-ul CORDIS: http://www.cordis.lu

TechWeb-ul pentru IMM-urile orientate catre piata: http://www.cordis.lu/sme.

F Energia (Fp6)

Cel de-al 5-lea Program Cadru pentru Cercetare si Dezvoltare Tehnologica 1999-2002 (vezi pag 42) includea si sub-programele tematice Energia, Mediul si Dezvoltarea Durabila. Cel de-al 6-lea Program Cadru continua sa se focalizeze asupra acestor subprograme ca urmare a uneia din cele 7 arii tematice (Dezvoltarea durabila, schimbarea globala si ecosistemelor).

Importanta pentru turism

Sub Cadrul 6, se ofera sustinere pentru sistemele inovative in ceea ce priveste reutilizarea deseurilor si utilizarea rationala a surselor de energie. Acest lucru poate fi relevant pentru unele activitati din turism (de exemplu: managementul energiei si al resurselor dintr-o unitate de cazare, parcuri,etc.)

Proiectele CONCERTO se concentreaza pe demonstrarea beneficiilor sociale, de mediu si economice ce decurg din urma integrarii surselor de energie refolosibila cu ajutorul unor tehnici de utilizare rationala a energiei si a unor sisteme durabile de management al energiei la nivelul comunitatii. Exemple de propuneri concrete de proiecte pot fi gasite pe site-ul : http://europa.eu.int/comm/dgs/energy_transport/rtd/concerto/projects_outlines_en.htm

Cine poate solicita aceste servicii ?

• Organizatiile private
• Organizatiile publice

Acest program este deschis pentru organizatiile private si publice. Pot solicita aceste servicii firmele, in special IMM-urile, centrele de cercetare si universitatile implicate in proiecte de turism si energie.

F Intelligent Energy Europe

Scurta descriere

Intelligent Energy-Europe (2003-2006) este un program nou multianual destinat activitatilor non-tehnologice din domeniul energiei. Programul este structurat pe 4 domenii specifice, si include programele: Save, care urmareste promovarea eficientei energetice si Altener, care promoveaza energia refolosibila, amandoua programele desfasurandu-se sub Programul Cadru Multianual pentru Energie (1998-2002). Alte doua programe Steer si Coopener care se ocupa de energia transporturilor si respectiv eficienta energetica in statele in curs de dezvoltare, sunt de fapt cele doua elemente noi introduse de Intelligent Energy-Europe. Bugetul total al programului este de aproximativ 200 mil.Euro, dar in vederea extinderii, exista posibilitatea unor finantari suplimentare.

Cine poate solicita

Organizatiile private

Organizatiile publice

Importanta pentru turism

Descrierea importantei pentru activitatile turistice se va face mai jos, pentru fiecare din cele 4 programe specifice.

F SAVE III (2003-2006)

Scurta descriere

Programul SAVE III este succesorul programului SAVE II si al programului larg al Uniunii dedicat exclusiv promovarii eficientei energetice si incurajarea comportamentului de economisire a energiei in industrie, comert si alte sectoare domestice. Aceste obiective pot fi atinse prin masuri de politici, informatii, studii si actiuni pilot, si prin crearea unor agentii de management la nivel local si regional. Eficienta energetica si economisirea acesteia este deosebit de importanta pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii, costurile mai scazute de energie influentand direct competitivitatea acestora.

Importanta pentru turism

Economisirea energiei este de un real interes pentru IMM-uri si de asemenea ajuta la ameliorarea mediului in care acestea isi desfasoara activitatea. Tehnologiile de economisire a energiei nu ajuta numai la reducerea costurilor (ex. unitatile de cazare) dar sunt si foarte prietenoase cu mediul si de aceea contribuie la crearea unui turism durabil.

Cine poate solicita acest program

Organizatiile private

Organizatiile publice

Reprezentantii legali din partea Uniunii Europene, EEA si participantii din partea tarilor candidate si in curs de aderare, avand un Memoriu de Acord, exceptand actiunile de tipul 2 (crearea unor noi agentii de management al energiei) care pot solicita numai la autoritatile din plan local si regional.

Durata progarmului: 2003-2006

Grant-uri pentru proiect 75 milioane € pentru 2003-2006

Cofinantarea va fi in principiu limitata la 50% din costul total al proiectelor, dar pentru anumite studii sau masuri la initiativa Comisiei, finantarea este prevazuta de 100%.

F ALTENER III (2003-2006)

Scurta descriere

Ca o extensie a programului Altener II, Altener III (2003-2006) urmareste promovarea unor forme noi si refolosibile de energie si se focalizeaza pe 4 zone-cheie: RES (Renewable Energy Sources- Surse Refolosibile de Energie Electrica) ; Surse Refolosibile de Energie Termica ; aplicatii la scara mica privind Sursele Refolosibile de Energie si combustibili alternativi si vehicule.

Relevanta pentru turism

Schema poate fi utilizata pentru utilizarea formelor refolosibile de energie in domeniul pensiunilor agroturistice, activitati de agrement, etc.

De exemplu, Altener II a cofinantat proiectul REST (Energie Refolosibila si Turism Durabil) care a avut drept obiectiv principal scaderea emisiilor de CO₂ ale instalatiilor din interiorul unitatilor de cazare si camerelor de oaspeti si s-a adresat in principal managerilor. Pentru mai multe informatii despre proiect, accesati site-ul : http://www.energie-cites.org/

Cine poate solicita:

Organizatiile private

Organizatiile publice

Reprezentantii legali din partea Uniunii Europene, EEA si participantii din partea tarilor candidate si in curs de aderare, avand un Memoriu de Acord, exceptand actiunile de tipul 2 (crearea unor noi agentii de management al energiei) care pot solicita numai la autoritatile din plan local si regional.

Durata programului: 2003-2006

Granturi pentru proiect: 86 milioane € pentru 2003-2006

Cofinantarea va fi in principal limitata la 50% din costurile totale ale proiectelor, dar pentru anumite studii sau masuri la initiativa Comisiei, finantarea este prevazuta de 100%.

F Steer (2003-2006)

Scurta descriere

Programul Steer ofera sprijin pentru initiative cu privire la toate aspectele legate de energie in transporturi, inclusiv combustibili alternativi si vehicule, masuri de politica pentru utilizarea eficienta a energiei si cunostinte ale agentiilor locale pentru energie.

Importanta pentru turism

Finantarea poate fi asigurata pentru proiectele de transport care au legatura cu domeniul turismului sau au un impact indirect in acest sector.

Cine poate solicita

Organizatiile private

Organizatiile publice

Reprezentantii legali din partea Uniunii Europene, EEA si participantii din partea tarilor candidate si in curs de aderare, avand un Memoriu de Acord, exceptand actiunile de tipul 2 (crearea unor noi agentii de management al energiei) care pot solicita numai la autoritatile din plan local si regional.

Durata programului : 2003-2006

Granturi pentru proiect: 35 milioane € pentru 2003-2006

Cofinantarea va fi in principal limitata la 50% din costurile totale ale proiectelor, dar pentru anumite studii sau masuri la initiativa Comisiei, finantarea este prevazuta de 100%.

F Coopener (2003-2006)

Scurta descriere

Programul Coopener urmeaza aceeasi traiectorie cu cea a programului Synergie, inclus anterior in Programul Multianual Cadru pentru Energie (1998-2002). Prin el sunt finantate proiecte in tarile in curs de dezvoltare si se ofera sprijin in promovarea surselor refolosibile de energie si eficienta energetica. Acesta este situatia in interiorul cadrului Comunitar de cooperare cu tarile din Africa, Asia, America Latina si tarile din zona Pacificului.

Importanta pentru turism

Avand in vedere ca acest program se concentreaza pe cooperarea internationala in domeniul politicilor in ceea ce priveste energia, relevanta pentru turism ramane limitata si indirecta.

Cine poate solicita

Organizatiile private

Organizatiile publice

Reprezentantii legali din partea Uniunii Europene, EEA si participantii din partea tarilor candidate si in curs de aderare, oricum, trebuie sa fie incluse institutii din tarile in curs de dezvoltare.

Durata programului : 2003-2006

Granturi pentru proiect: 19 milioane € pentru 2003-2006

Cofinantarea va fi in principal limitata la 50% din costurile totale ale proiectelor, dar pentru anumite studii sau masuri la initiativa Comisiei, finantarea este prevazuta de 100%.

F LIFE III (2000-2004)

Scurta descriere

LIFE este un instrument pentru mediu si natura si se adreseaza si tarilor care nu sunt membre UE. Actioneaza in directia implementarii politicii comunitare prin Programul de actiuni nr. 6 pentru mediu.

Actiuni eligibile :

Mediul – actiuni inovative si demonstrative pentru industrie; demonstratii, promovare si asistenta tehnica pentru autoritatile locale; actiuni pregatitoare pentru sustinerea legislatiei si politicilor comunitare. Domenii eligibile pentru finantare: managementul apei; reducerea impactului asupra mediului a activitatilor economice; managementul deseurilor; reducerea impactului asupra mediului a diverselor produse prin intermediul unei politici integrate a produsului.

Natura – actiuni care contribuie la implementarea legislatiei comunitare de protectie a naturii, referindu-se in special la Reteaua Natura 2000 pentru managementul si conservarea faunei, florei si habitatelor Europei.

Tarile terte – asistenta tehnica in stabilirea structurilor administrative de mediu, actiuni de conservare a naturii si actiuni demonstrative pentru promovarea dezvoltarii durabile.

Cine poate solicita

Organizatiile private

Organizatiile publice

Grant-urile pentru proiect: Suma totala disponibila : 640 milioane €.

Asistenta financiara se ofera in cadrul cofinantarii proiectelor si a masurilor care le insotesc. Comunitatea va oferi contributie financiara pentru proiecte dupa cum urmeaza:

• Maxim : 50% din costurile eligibile
• O reducere cu 30% pentru proiectele LIFE Environment de la care se asteapta venituri semnificative
• 75% pentru proiectele LIFE Nature care vizeaza speciile prioritare
• 100% pentru masurile aferente

Site-uri utile: Homepage-ul programului LIFE ofera link-uri catre cele 3 cele mai importante programe

F E-Content

Scurta descriere

E-Content este un program multianual, orientat catre piata, care a fost creat pentru a sustine productia, utilizarea si distribuirea continutului digital european si pentru a promova diversitatea lingvistica si culturala din cadrul retelelor globale. Programul E-Content sustine cresterea disponibilitatii, utilizarii si distribuirii continutului electronic european si in special proiectele cu continut inovativ si viabil ce implica parteneriate intre sectoare.

Importanta pentru turism

Turismul electronic (E-Tourism) si noile tehnologii sunt foarte importante pentru acest sector. In trecut, au fost finantate astfel de proiecte legate de turism. Site-ul Content Village ofera mai multe informatii despre proiectele pe turism electronic. (ex : EMATE, C2NET, M-GUIDE, @RETE), dar ofera si informatii suplimentare despre turism si noile tehnologii prin Centrul pentru resursele turismului electronic.

Cine poate solicita

• Firme industriale si comerciale
• Universitati si institutii post-universitare
• Asociatii de comert
• Organisme din sectorul public

Programul se adreseaza tuturor organismelor stabilite in tarile membre ale UE si in statele EFTA care sunt membre ale Comunitatii Economice Europene. Comisia Europeana a semnat deja memorandumuri de colaborare cu Republica Ceha, Romania, Slovenia, Malta, Estonia, Letonia, Lithuania, Polonia, Turcia si Ungaria, care le permit sa participe la programul E-Content.

Site-uri utile: Site-ul eContent se regaseste pe site-ul cordis :

http://www.cordis.lu/econtent/

F Socrates

Scurta descriere

Programul Socrates acopera toate tipurile si toate nivelurile de predare, de la nivelul prescolar la cel postuniversitar. Se acorda grant-uri pentru diferite programe pentru :

Erasmus (invatamant universitar)

• Cooperare intre universitati
• Mobilitati pentru studenti si cadre didactice

Comenius (educatie scolara)

• Cooperare intre gradinite, scoli primare si generale
• Promovarea formelor de invatamant in randul copiilor lucratorilor straini si ai romilor
• Imbunatatire abilitatilor cadrelor didactice in scoli

Lingua (promovarea limbilor straine)

• Promovarea abilitatilor in invatarea limbilor moderne in Uniunea Europeana

Minerva: Promovarea tehnologiilor de informare si comunicare si a sistemelor de invatamant la distanta

Gruntvig : Educarea adultilor si alte metode educationale

Importanta pentru turism

Solicitarile din partea institutiilor educationale care au in sfera de activitate si studiul turismului sunt eligibile cu conditia respectarii unor conditii generale.

Cine poate solicita

Institutiile educationale

Acest program se adreseaza tuturor institutiilor educationale. Acest lucru presupune ca pot beneficia de acest program si scolile si universitatile care ofera invatamant in domeniul turismului.

Durata programului: 2000-2006

Granturi: 1,850 milioane €. Contributia Comunitatii nu va depasi in mod normal 75% din costurile totale ale vreunui proiect.

Site-uri utile: http://europa.eu.int/comm/education/index_en.html, click pe “Programe”. Site-ul mai sus mentionat include un link catre propunerile de proiecte si catre ariile de interes.

F Leonardo Da Vinci

Scurta descriere

Scopul programului Leonardo da Vinci este de a incuraja dezvoltarea politicilor si actiunilor inovative in cadrul statelor membre prin intermediul proiectelor de parteneriat transnationale care implica diverse organizatii care au un interes comun in instruire.

Activitati mai importante pentru turism din cadrul celor pentru care se ofera grant-uri sunt :

• Mobilitati de studiu si de munca in afara tarii pentru tineri;
• Programe transnationale de schimb pentru persoanele cu putere de decizie din plan national si local cu scopul de a intelege cum functioneaza sistemul vocational de instruire;
• Proiecte pilot transnationale pentru inovare in sistemul de instruire si promovarea transferului  de inovatii tehnologice;
• Programe transnationale de schimb intre companii pentru formatori;
• Proiecte transnationale care urmaresc infiintarea unor audit-uri la scara larga pentru companii si grupuri socio-economice;

Grupuri-tinta :

• Incepatori si grupuri de tineri care urmeaza programe de training vocational;
• Studenti si tineri absolventi;
• Formatorii, profesori si cei responsabili pentru trainingul vocational in diverse companii;
• Persoane cu putere de decizie din plan local, regional si national din sectorul public.

Importanta pentru turism

Acest program este destinat tuturor sectoarelor, iar proiectele de turism sunt eligibile cand respecta conditiile cerute.

Cine poate solicita

In ceea ce priveste faza a doua a programului, se ofera finantare pentru toate organismele si institutiile publice si/sau private implicate in activitati de formare incluzand:

organisme de formare vocationala, centre si organisme de la toate nivelurile, incluzand universitatile ;

centrele si institutiile de cercetare, intreprinderi, in special intreprinderile mici si mijlocii si industria mestesugurilor, sau intreprinderile publice sau private, inclusiv cele implicate in activitati de formare vocationala;

organizatiile de comert, inclusiv camerele de comert, etc.

parteneri sociali ;

organizatii si organisme din plan local si regional ;

organizatii non-profit, organisme voluntare si ONG-uri ;

Durata programului : 2000-2006

Suma totala alocata : Programul ruleaza cu o suma de 1.1 miliarde de Euro.

Pentru finantare exista diferite reguli ce trebuiesc respectate de catre fiecare tip de proiect, principiul de baza fiind acela ca sustinerea financiara din partea Comunitatii este o parte a abordarii de tip co-finantare.

Pentru proiectele pilot transnationale, Comisia finanteaza pana la 75% din cheltuieli, maximul de finantare fiind de 200,000 Euro/proiect/an. (durata maxima a proiectului : 3 ani).

Pentru programele de schimb si plasament, Comisia Europeana finanteaza pana la 5,000 Euro/ beneficiar pentru un plasament sau un schimb. Durata plasamentelor este intre 3 si 5 saptamani, iar perioada de schimburi intre 2 si 12 saptamani.

Informatii utile

, click pe “Programe”. Acest site ofera de asemenea hiperlink-uri catre propunerile de proiecte si catre declaratiile de intentie.

F Youth Programme (Programul Pentru Tineret)

Scurta descriere

Programul se adreseaza schimburilor de grupuri, fiind o schema europeana de servicii voluntare si posibilitati pentru initiativele tinerilor. Ofera tinerilor incepand cu varsta de 15 ani posibilitatea sa-si largeasca orizonturile si sa isi dezvolte simtul de initiativa prin intermediul proiectelor in tara sau strainatate. Ofera cooperare structurala europeana intre organizatiile de tineret, autoritatile locale, managerii de proiecte etc. Dar, cel mai important este ca acest program ofera oportunitati pentru mobilitati si sisteme de invatamant (invatare) neoficiale.

Importanta pentru turism

Programul este in primul rand dedicat pregatirii tinerilor pentru mobilitati, o mai mare constientizare a altor culturi si patrimonii lingvistice. Desi aceste aspecte nu vizeaza direct turismul, programul ajuta la crearea unor atitudini si abilitati care sunt de o importanta deosebita pentru turism.

Cine poate solicita

• grupuri de tineri
• managerii si organizatorii de proiecte
• autoritatile locale
• alte organizatii care lucreaza in sectoare terte
• cei care sunt intr-un fel sau altul implicati in invatamantul neoficial dedicat tinerilor

Limita de varsta: 15-25 de ani

Durata programului: 2000-2006

Suma totala alocata: 530 milioane Euro. Ca regula generala, grant-urile, acopera doar partial din costurile totale ale proiectului.

F Tempus

Scurta descriere

Tempus urmareste sa asiste dezvoltarea structurala a invatamantului superior din statele terte finantand proiectele de instruire adecvate din cadrul institutiilor de invatamant. Fondurile pot fi folosite numai pentru parteneriate intre statele UE si tarile eligibile.

Proiecte Comune Europene

Presupun parteneriate intre doua state UE si cel putin un partener din tarile terte participante

Granturi Individuale de Mobilitati

Acestea se concentreaza pe instruirea administratorilor si managerilor si pe vizite de studii pentru cadrele didactice.

Cine poate solicita

• Universitati
• Parteneri sociali
• Profesionisti din cadrul diverselor companii
• Decidenti

Programul se adreseaza universitatilor, decidentilor, inclusiv reprezentanti din partenerii sociali si profesionistilor din cadrul diverselor companii.

Programul Tempus finanteaza proiecte de cooperare dintre statele membre ale Uniunii Europene si tarile din Centrul si Estul Europei, tarile balcanice din partea de Vest si cateva tari mediteraneene.

In cadrul proiectelor Tempus, pe baza cofinantarii, pot participa urmatoarele grupuri de state : tarile candidate la UE si membre ale Grupului celor 24 altele decat Statele membre UE (Australia, Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Noua Zeelanda, Elvetia si SUA).

Importanta pentru turism

Tempus se concentreaza pe zonele prioritare care sunt de un deosebit interes pentru tarile eligibile. Acestea includ: turismul, patrimoniul cultural si artistic si protectia mediului.

Exemple de proiecte :

• Universitatea Bournemouth (UK) & Institutul de Sport si Turism din Turkmenistan : Progresul calificarilor profesionale din industria hoteliera, in special in managementul hotelurilor de mici dimensiuni
• Universitatea din Perpignan (F) &Universitatea Cadi Ayyad/: Cooperarea in fondarea unei « Scoli de Doctorat International in Turism », in cadrul Universitatii Cadi Ayyad din Marratech.

Mod de solicitare

Informatii despre Birourile Nationale Tempus din tarile membre si Fundatia Europeana de Training pot fi gasite accesand site-ul : http://www.etf.eu.int/tempus.nsf

Durata programului : 1 iulie 2000- 30 iunie 2006

F EURES

Scurta descriere

EURES uneste mai mult de 500 de ‘consultanti EURES’ care se specializeaza in probleme de ocupare a locurilor de munca si care ofera urmatoarele servicii :

• Diseminarea informatiilor despre oportunitatile de angajare pe piata muncii Europene; informatii despre conditiile de trai si de munca din toate statele  EEA
• Consultanta asupra mobilitatilor de pe piata muncii europene
• Recrutarea si servicii de informare pentru angajatorii care doresc sa recruteze forta de munca din alte state.

Importanta pentru turism

EURES acopera toate sectoarele, inclusiv turismul. Programul este in special interesant pentru domeniul turismului deoarece mobilitatea a fost dintotdeauna importanta. Unele Servicii Publice de Angajare a Fortei de Munca au dezvoltat proiecte bilaterale in cadrul programului EURES pentru a rezolva unele probleme de la nivel regional sau national din domeniul turismului (Ex : Grecia/ Austria, Spania/Germania, Irlanda/Austria,etc.).

Reteaua EURES include 21 de parteneriate locale din regiunile de granita si unele din aceste parteneriate sunt de asemenea active in promovarea muncii in zonele de granita din sectorul turistic

Cine poate solicita

Angajatori

Persoanele care cauta un loc de munca

Mod de solicitare

Durata programului: Momentan, nu este prevazuta nici o data de expirare a programului.

Site-uri utile:

Site-ul EURES include si o baza de date cu aproximativ 30.000 de locuri de munca disponibile on-line in UE. Daca ofertele de munca din zona de granita sunt luate in considerare, numarul total de oferte de locuri de munca disponibile in baza de date ar fi de 180.000, dintre care 27.000 se adreseaza turismului, reprezentand 15% din oferta totala de munca.

Informatii despre conditiile de munca si de trai din tarile EEA sunt disponibile la adresa : http://europa.eu.int/eures/index.jsp

F Culture 2000- (Primul program cadru in vederea sprijinirii culturii)

Scurta descriere

Culture 2000 a fost creat ca unic instrument de finantare si programare pentru cooperare culturala.

Obiective ale proiectului legate de turism :

• Promovarea dialogului cultural si a cunostintelor reciproce despre patrimoniul cultural si despre istoria popoarelor europene
• Impartasirea si sublinierea la nivel european, a patrimoniului cultural comun de importanta europeana; luarea in considerare a rolului culturii in dezvoltarea socio-economica; un acces imbunatatit si participarea a cat mai multor persoane la cultura UE

Toate viitoarele proiecte aprobate si care se vor desfasura in cadrul programului Culture 2000 trebuie sa se incadreze intr-una din urmatoarele teme de interes : adresarea catre cetateni, noi tehnologii/ media care se adreseaza creativitatii si traditiei si inovatiei care face legatura intre trecut si viitor.

Importanta pentru turism

Organizarea evenimentelor culturale si promovarea sau conservarea patrimoniului cultural este foarte strans legata de turism. In 2003, au fost finantate 12 proiecte pe patrimoniul cultural, 4 proiecte pe laboratoare ce se ocupa de studiul patrimoniului cultural, si 2 proiecte multianuale de cooperare. Turismul cultural este un domeniu foarte important. Turismul poate beneficia in urma acestui program daca dezvoltarea sau promovarea turismului si cultura sau conservarea patrimoniului cultural vor fi integrate intr-o planificare locala sau intr-un plan de dezvoltare.

Cine poate solicita

Organizatiile private

Organizatiile publice

Programul este deschis pentru tarile care fac parte din Comunitatea Economica Europeana, cele 10 state noi, dar si pentru Bulgaria si Romania. Se acorda o atentie deosebita proiectelor care aduc impreuna operatori culturali din UE/EEA si tarile candidate. Programul Culture 2000 permite de asemenea cooperarea cu state care nu sunt membre.

Durata programului: 2000-2006

Sustinerea din partea Comunitatii pentru proiectele anuale nu va fi mai putin de 50.000 Euro sau mai mult de 150,000 Euro si nu poate depasi in nici un fel 50% din bugetul total.

Sustinerea Comunitatii pentru acordurile multianuale de cooperare nu poate fi mai putin de 50,000 Euro sau mai mult de 300,000 Euro si nu poate de asemenea depasi 60% din bugetul total.

Sustinerea Comunitatii pentru evenimente culturale speciale cu o dimensiune europeana sau internationala (excluzand Capitala Europeana a Culturii si Luna Europeana destinata culturii) nu va fi mai putin de 150,000 Euro/an si nu mai mult de 300,000 Euro/an.

F CAPITALA EUROPEANA A CULTURII SI LUNA EUROPEANA DESTINATA CULTURII

F Orasul european al culturii

Initiativa Orasul European al culturii a fost lansat in 1985. De atunci, initiativa a fost mai mult sau mai putin de succes in randul cetatenilor europeni si a avut un impact cu tenta ascendenta in ceea ce priveste impactul cultural si socio-economic asupra numerosilor vizitatori care au fost atrasi.

Acest eveniment a avut la inceput o baza interguvernamentala pana in 2004. in 1999, Orasul European al Culturii a fost redenumit Capitala Europeana a Culturii si este in prezent finantat prin programul Cultura 2000 S-a stabilit de asemenea ca, incepand cu 2005, Institutiile europene care vor dori sa gazduiasca acest eveniment vor trebui sa participe la procedeul de selectie.

F Luna Europeana Destinata Culturii

In 1990, ministrii Culturii au lansat Luna Europeana Destinata Culturii. Acest eveniment este similar cu Capitala Europeana a Culturii si se adreseaza in special tarilor din Centrul si Estul Europei. Comisia ofera anual subventii pentru statele care doresc sa gazduiasca acest eveniment.

Importanta pentru turism

Delegarea pentru sustinerea acestui eveniment este un beneficiu direct adus turismului, deoarece aceste evenimente larg si intens promovate cresc atractivitatea orasului respectiv.

Cine poate solicita

Incepand cu 2005, propunerile vor veni din partea Statelor Membre iar hotararea va apartine Consiliului de Ministri ai UE responsabilei cu domeniul culturii, care vor urma recomandarile Comisiei. Apoi, statele desemnate sa gazduiasca acest eveniment vor numi organizatiile culturale care vor fi responsabile de organizarea si finantarea acestuia.

In ceea ce priveste Capitala Europeana a Culturii, functioneaza un sistem de rotatie bine stabilit si un program de sustinere a evenimentului planificat pana in anul 2019, si care poate fi gasit la :

Durata programului : 1985- nu este prevazuta data de expirare a acestui eveniment

Suma totala alocata

Finantarea pentru Capitala Europeana a Culturii este conceputa ca o contributie la toate evenimentele care se intampla in decursul unui an. Sustinerea financiara din partea Comunitatii nu poate depasi 60% din bugetul prevazut si nu poate fi mai mica de 200,000 Euro sau mai mult de 1 milion de Euro/an.

F PHARE

Scurta descriere

Phare insumeaza in jur de 1,560 milioane Euro/an si reprezinta cel mai important instrument de asistare a tarilor care trebuie sa se conformeze cerintelor de aderare a UE. Beneficiarii celor mai multe proiecte Phare sunt institutiile si organizatiile care joaca un rol important in implementarea legislatiei Uniunii Europene si a politicilor acesteia, dar pot fi si organizatii ale societatii civile precum organizatiile nonguvernamentale si asociatiile de afaceri. In cazurile in care sectorul public este beneficiarul, companiile pot castiga contracte de munca, de prestari servicii sau de aprovizionare.

Phare finanteaza de asemenea si cooperarea tarilor candidate cu cele ale UE complementar cu Interreg si Tempus. Programul Phare Cross Border Co-operation (Programul Phare de Cooperare a zonelor de granita) promoveaza cooperarea intre regiunile din zonele de granita din Centrul si Estul Europei si statele membre ale UE.

Importanta pentru turism

In tarile baltice, Polonia, Ungaria, Romania si Bulgaria, turismul a fost inclus in Programele Nationale Phare, in timp ce in Republica Ceha si Slovenia, proiectele pe turism au fost incluse in Programele Phare Cross Border Co-operation cu tari cu care acestea se invecineaza.

Deoarece Phare se ocupa in prezent de problemele de pregatire ale tarilor candidate in vederea aderarii, turismul nu mai este acoperit prin Programele nationale Phare, dar este foarte des inclus in Programele Phare Cross Border Co-operation.

Sprijinul direct pentru IMM-uri se acorda in cea mai mare parte datorita dezvoltarii socio-economice si a programelor Cross Border Co-operation. Mai mult chiar, Programul de Facilitare a Finantarilor pentru IMM-uri disponibil in mai multe state imbunatateste accesul la finantare pentru IMM-uri oferind imprumuturi si finantare.

Cine poate solicita ?

• Intreprinderile

Intreprinderile pot beneficia direct prin intermediul diverselor scheme care ofera cofinantare Phare.

Aceste scheme pot include cofinantarea unor servicii de consultanta pentru IMM-uri pe diferite aspecte: management, marketing, dezvoltarea produsului, calitatea produsului si respectarea standardelor). in plus, programul TAM (Turn Around Management) al ERBD, impreuna cu sprijin Phare, ofera servicii de asistenta tehnica si consiliere unor companii pe probleme de management.

Viitorul Programului Phare

Odata ce tarile acum candidate vor intra in UE, instrumentul de pre-aderare Phare nu va mai fi aplicat. Oricum, Programul Phare nu are un program clar si direct care sa se desfasoare odata ce acesta isi va inceta activitatea. Implementarea fondurilor Phare programate inainte de aderare vor continua cel putin inca trei ani, desi acestea vor fi state UE cu drepturi depline. Contractarea ofertelor Phare poate continua pana la sfarsitul lui 2005 iar rambursarea platilor pentru acele proiecte poate continua pana la sfarsitul anului 2006. Phare va continua sa sprijine Bulgaria si Romania pana la integrarea in UE in 2007.

Mod de solicitare

Unitatile de Management al Programului si Unitatile de Implementare asigura implementarea sub directa supraveghere a Comisiei. Contractele de servicii sunt achizitionate prin proceduri foarte stricte de licitatii, exceptand contractele de servicii pe sume mai mici de 50,000 Euro care se achizitioneaza prin intermediul unui acord direct. Organizatiile care doresc sa fie luate in considerare pentru eventuale proiecte in domeniul turismului ar trebui sa isi stabileasca propriile capabilitati impreuna cu Unitatile de Management al Programului si cu cele de Implementare, si de asemenea si impreuna cu Comisia.

Mai multe informatii utile pentru organizatii in determinarea intereselor specifice si capacitatilor, inclusiv rezumate ale programului, o lista cu Unitatile de Management al Programului si rapoarte de tara pot fi obtinute de la Centrele de Informare pentru Aderare.

Durata programului: 1989- se va continua pana in momentul aderarii. Pe masura ce statele vor adera la UE, acestea vor beneficia de fondurile structurale. Oricum, pentru a asigura o tranzitie adecvata, implementarea programului Phare va mai continua cativa ani dupa aderare.

Suma totala alocata:Media bugetului Phare : 1.6 milioane /an

Site-uri utile:

Oportunitati de oferte: http://europa.eu.int/comm/europeaid/index_en.htm

F Programul Phare de Cooperare a zonelor de granita (Phare Cross Border Co-operation Programm)

Descrierea programului

Phare CBC a fost introdus in 1994 sa rezolve problemele specifice pe care le intampinau zonele de granita si sa promoveze cooperarea dintre state la nivelul acestor zone, mai ales in Europa Centrala si de Est. Programele CBC detin o pondere de 10% din bugetul total Phare, iar finantarea complementara este asigurata de programul INTEREG.

In 1995-1996, cele mai multe proiecte erau legate de dezvoltarea infrastructurii in domeniul transportului si al mediului. Programele ofera suport de investitii pentru Coeziunea Economica si Sociala (ex : in cadrul celor trei prioritati legate de: infrastructura, dezvoltarea resurselor umane si investitii in domeniul productiv). Unele programe au oferit asistenta direct IMM-urilor si au fost astfel create fonduri pentru proiectele de mici dimensiuni (mai mici de 50,000 Euro) care s-au grupat.

Cine poate solicita

• Autoritatile locale si regionale din tarile eligibile

Site-uri utile:

F FACILITATILE DE FINANTARE PHARE PENTRU IMM-URI

Scurta descriere

Facilitatile de Finantare Phare pentru IMM-uri ofera imprumuturi, capital, operatii de leasing si capital.

Cine poate solicita:

IMM-urile cu ajutorul intermediarilor financiari.

IMM-urile eligibile pot avea pana la 250 de persoane si o cifra de afaceri de pana la 40 milioane Euro. Conditiile de finantare a IMM-urilor sunt stabilite de catre intermediarii financiari locali. Imprumutul sau inchirierea este limitata la 250,000 Euro. Participarea de capital este limitata la 1 milion Euro/IMM. Facilitatile de Finantare Phare pentru IMM-uri este se asemenea condusa de catre Comisia Europeana impreuna cu Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, Consiliul Bancii de Dezvoltare Europeana in cooperare cu Kreditanstalt für Wiederaufbau (KfW) si Banca Europeana de Investitii.

Site-uri utile

Lista intermediarilor financiari de la nivel local:

F BANCA EUROPEANA PENTRU RECONSTRUCTII SI DEZVOLTARE

Scurta descriere

Incepand cu 1991, BERD a utilizat instrumente pentru investitii in scopul crearii economiei de piata si a democratiilor din 27 de state din Europa de est si Asia Centrala, regiuni in care reprezinta cel mai mare investitor.

Prin activitatile sale, BERD a promovat concurenta, privatizarea si antreprenoriatul, dezvoltarea infrastructurii si a politicilor care vor sustine mediul. BERD investeste in primul rand in intreprinderile private, de obicei impreuna cu parteneri comerciali. Finantarea este disponibila bancilor si indirect diferitelor industrii si afaceri sub forma imprumuturilor, leasing-ului si fonduri de capital. Banca lucreaza de asemenea cu companii cu capital de stat pentru a sustine privatizarea, restructurarea firmelor de stat si imbunatatirea serviciilor municipalitatii.

Banca a oferit mai mult de 20 de miliarde de Euro pentru 800 de proiecte. Sustinand bancile comerciale locale, bancile ce ofera microcredite, fonduri de capital si facilitati de leasing , BERD a finantat aproximativ 200,000 de proiecte mai mici.

Cine poate solicita

Cu ajutorul intermediarilor financiari, BERD a reusit sa gaseasca finantare pentru proiecte locale. in plus, Banca, in parteneriat cu UE ofera un numar de facilitati de finantare incluzand si Facilitati de Finantare pentru IMM-uri. Programul TAM primeste si el suport din partea UE si ofera consultanta si asistenta tehnica diverselor companii pe probleme de management.

Importanta pentru turism

Finantarea este disponibila si pentru proiectele pe turism sau proiecte conexe cu acest domeniu. Pana la sfarsitul anului 2002, BERD a investit in domeniul proprietatii, turismului si domeniul naval aproximativ 884 milioane Euro. De exemplu, BERD a oferit un imprumut de 17 mil. Euro unei companii intitulata Viking River Cruises sa achizitioneze vase de croaziera care sa strabata Dunarea si Volga.

Mod de solicitare

Pentru proiectele mai mari BERD poate fi contactat in mod direct, in timp ce pentru proiectele medii si mici, primii care sunt contactati sunt contactati sunt intermediarii financiari

Site-uri utile: http://www.ebrd.com/

BANCA EUROPEANA DE INVESTITII

Scurta descriere

Banca Europeana de Investitii impreuna cu Fondul European de Investitii constituie Grupul EIB si acestea ofera imprumuturi at sub doua forme :

• Imprumuturi globale intermediarilor financiari care opereaza la nivel national, regional sau local; exista peste 130 de astfel de intermediari; pachetele de imprumut (in acord cu criteriile economice, tehnice si financiare ale Bancii) sunt folosite pentru sustinerea investitiilor mici si medii ale IMM-urilor.
• Imprumuturile care depasesc 25 Milioane Euro pot fi solicitate direct de la sediul BEI

Cine poate solicita

• Organizatiile private
• Organizatiile publice
• Autoritatile si firmele de la nivel local si regional

Proiectele trebuie sa fie viabile din punct de vedere financiar si legal. In plus fata de conditiile impuse de obtinerea imprumutului, proiectele care doresc sa obtina fonduri de la BEI trebuie sa respecte politicile Comunitatii, prioritatile dezvoltarii regionale, cerintele legate de protectia mediului, de exemplu, trebuie evaluat impactul proiectului asupra mediului.

Importanta pentru turism

Finantarea BEI poate fi obtinuta de catre toate sectoarele. O parte importanta din fondurile imprumutate de catre BEI a fost directionata catre dezvoltarea activitatilor din turism. Imprumuturile au vizat in special achizitionarea de facilitati pentru unitatile de cazare de dimensiuni mici si medii. Alte activitati care pot fi eligibile pentru obtinerea imprumuturilor includ o gama larga de facilitati menite sa transforme anumite regiuni in zone mult mai atractive pentru turisti: de exemplu, infrastructura legata de turism si locurile de interes cultural si arhitectural cu potentialul turistic.

Mod de solicitare

Investitorii ar trebui sa contacteze persoanele responsabile, cuprinse in lista de la urmatoarea adresa :

BIBLIOGRAFIE

Barbu Gh. (coordonator), Turismul in economia nationala, Editura Sport - Turism, Bucuresti, 1981

Berca M. Ingineria si managementul resurselor pentru dezvoltare rurala, Editura Ceres, Bucuresti 2003.

Bran Florina, Dinu M Tamara Simon, Economia turismului si mediul inconjurator, Editura Economica, 1998

Clark C. – The Conditions of economic progress, London, 1941

Cochard S., Revue elargissment, Dossier no.34, juin 2003, MINEFI – DREE

Cristureanu Cristiana, Economia si politica turismului international, ABEONA, Bucuresti 1992

Dumazedier J., “Vers une civilisation du loisir” Editiom du Seuil, Paris, 1962

Dumitru M., Diminescu Dana, Lazea V., Dezvoltarea rurala si reforma agriculturii romanesti, Bucuresti, Decembrie 2004, Colectia de studii IER. Nr. 10 – 11.

Fourastie J. – Le grand espoir du XX^-eme siecle, Gallimard, Paris, 1963

Ioncica Maria, Economia Serviciilor, Ed. Uranus, Bucuresti, 2002;

Kotler Ph., Managementul marketingului, Editura Teora, Bucuresti, 1997, pag 36.

Krippendorf J., Marketing etTourisme Etudes Bernoises de tourisme, Edition Herbert Lang et Cie S.A., Berna 1971;

Minciu Rodica, Economia Turismului, Editura Uranus, Bucuresti, 2001.

Nicolescu E., Marketing in turism, Editura Sport-Turism, 1975

Nistoreanu P., Dinu V., Nedelea A., Productia si comercializarea serviciilor turistice, Editura didactica si pedagogica, RA, Bucuresti, 2004.

Paunescu D., Turism si agrement, in “Actualitati in turism” nr. 1/1986

Ramniceanu Irina, Dileme ale europenizarii politicii de dezvoltare rurala. Implicatii pentru Romania, Bucuresti, decembrie 2004, Colectia de studii IER. Nr. 9

Snack O., P. Baron, N. Neacsu, Economia turismului, Ed. Expert, 2001, Bucuresti

Tinard Y., Le tourisme. Economie et Management, second édition, EDISCIENCE International, Paris, 1994.

*** OECD, Tourism strategies and rural development, 1994

*** ANIMMC – Ghidul tanarului intreprinzator sau cum sa demarez propria mea afacere, Bucuresti 2004.

*** World tourism Organization, Rural Tourism in Europe, experiences, development and perspectives, 2004.

*** World tourism Organization, Rural Tourism: A solution for Employment, local development and Environment, 1997