|
|
|
Exercitiul fizic in Evul Mediu
1. Aparitia feudalismului
2. Trasaturile esentiale ale feudalismului
3. Exercitiile fizice in perioada clasica ( cele 7 virtuti cavaleresti)
4. Investitura cavalerului
5. Decaderea cavalerismului si consecintele asupra exercitiului fizic
6. Exercitiile fizice populare
1) Destramarea oranduirii sclavagiste si trecerea la feudalism a atras schimbarea intregii oranduiri sociale si a fost generata de urmatoarele fenomene majore:
I. Schimbarea modului sclavagist cu cel feudal
II. Aparitia popoarelor care au zdruncinat imperiul roman (popoarele barbare)
III. Religia crestina, care a manifestat protestul impotriva sclavagismului
2) Schimbarea modului sclavagist cu cel feudal a fost insotita de urmatoarele prefaceri:
Schimbarea structurii de clasa a societatii
Schimbarea relatiilor social-economice
Schimbarea conceptiilor politice, juridice, filosofice
Schimbarea institutiilor
3) In Evul Mediu aristocratia proprietarilor de sclavi a devenit o aristocratie funciara care a mentinut relatiile de exploatare.
4) In Evul Mediu vastul imperiu roman se divide in state conduse de regi care impart pamantul in feude colaboratorilor si bisericii, iar cei care trudesc ogoarele campului vor deveni iobagi.
5) Resedinta feudalului reprezinta centrul vietii feudale si era cunoscuta sub denumirea de castel sau burg.
6) In jurul castelului s-au grupat iobagii, taranii liberi si soldatii seniorului.
7) Consolidarea oranduirii feudale s-a realizat prin supra structura proprie concretizata in noi conceptii. Care sunt acestea? Politice, juridice, filosofice a insitutiilor.
8) In Evul Mediu ocupatiile seniorului erau: vanatoarea, viata la curte si razboiul
9) Dintre izvoarele istorice care aduc marturii legate de practicarea exercitiilor fizice in Evul Mediu cel mai important este urmatorul izvorul epicii populare.
10) Culegerea de literatura islandeza veche (Edda) se remarca printr-o strofa similara cu un program de invatamant care arata ca tanarul trebuie sa utilizeze ( la unul din exercitiile fizice) scutul, lancea, sabia, sa calareasca si sa inoate.
11) In Evul Mediu exercitiile indragite de popoarele nordice erau alergarea, saritura in lungime si peste obstacole, aruncara pietrei, inotul chiar in zilele de iarna, calaria (mijloc de locomotie, vanatoare, lupta), mersul cu patinele si schiurile.
12) La anglo-saxoni exercitiile fizice care erau practicate inainte de invazia saxonilor, dar si dupa invazia nomada (cand anglo-saxonii au fost cuceriti de catre nomanzi) sunt vanatoarea; calaria - vanatoare si batalii; tragerea cu arcul - arma de razboi si mijloc de intrecere; tragerea cu prastia; lupta; inotul; canotajul - cu ambarcatiuni impletite din nuiele si imbracate cu piele; patinajul; aruncarea pietrei; catararea in copaci; dansurile - cu exercitii de sarituri si echilibru.
13) Ca urmare a destramarii imperiului roman incepand cu secolul al 6-lea, popoarele slave raspandite pe o larga arie geografica intre M. Baltica si M. Neagra practicau aruncarea sulitei la tinta de la distanta; tragerea cu arcul; scrima cu bastoane; aruncarea pietrelor, sulitei, lancii; lupta cu palosul si securea; trecerea raurilor; jocuri cu ursi si tauri.
14) Educatia fizica in Evul Mediu a avut o dubla orientare. Care era aceasta? O cale ce apartine claselor dominante si care va sta la originea cavalerismului si o cale care va ramane pentru cei din popor, unde caracteristice sunt jocurile traditionale.
15) Religia crestina a influentat viata medievala pe 2 cai. Care sunt acestea Sub forma unui sistem de filosofie mistica si sub forma de institutie organizata - biserica.
16) In domeniul practicarii exercitiilor fizice caracteristica Evului Mediu o constituie Cavalerismul.
17) Statul si biserica reprezentau 2 forte majore ale oranduirii medievale. Impreuna au sprijinit noua institutie (cavalerismul) care proteja feudalul si averea feudei sale.
18) Sabia cavalerului a devenit scutul bisericii. Cruciadele au devenit idealul timpului, iar soldatul devine cavaler. Astfel cavalerismul a devenit forma crestina a conditiei militare.
19) Titlul de cavaler nu era ereditar. Noviciatul se realiza pe langa un cavaler mai in virsta, apoi acesta era asezat pe langa o curte a seniorului cu statutul de paj.
20) In a 3-a etapa (pana la 21 ani) de instruire si educare a viitorului cavaler care va desfasura tot la curtea unui nobil tanarul devenea scutier sau purtator de arme.
21) Educatia fizica a reprezentat cea mai importanta parte a integrarii cavalerismului. In vederea indeplinirii actiunilor cavaleristice vietii de cavaler erau necesare indeplinirea mai multor exercitii cunoscute in istorie sub denumirea de cele 7 virtuti cavaleresti.
22) Care sunt cele 7 virtuti cavaleressti
1. CALARIA
2. INOTUL
3. MANUIREA ARMELOR
4. LUPTA
5. ARUNCAREA
6. VIATA LA CURTE
7. TURNIRUL
23) Turnirul a cunoscut in evolutia sa 2 faze. Care sunt acestea
Pana in secolul XIII - in care avea caracter violent, brutal, numit "buhurt"
A doua jumatate a secolului XIII - inceputul secolului XV- in care acesta detine un caracter sportiv si se desfasoara dupa reguli bine precizate.
24) Intrarea in cavalerie se realiza printr-o ceremonie solemna si impresionanta. Aceasta reprezenta o zi pentru aspirantii la ordinul cavaleresc. La ce virsta avea loc investitura cavalerului 21 ani.
25) Secolul al 12-lea transforma investitura cavalerului intr-o ceremonie exclusiv religioasa cu mai multe ritualuri cu scopul de a o transforma intr-un mare eveniment. In acest context biserica dorea patrunderea catolicismului in Orient, convertirea populatiei si eliberarea "Sfantului mormant".
26) Cruciadele nu si-au atins scopul final, iar secolul al 12-lea a reprezentat cucerirea de catre musulmani a terenurilor stapanite de catre cruciati. S-a reusit realizarea a 2 aspecte importante. Care sunt acestea
27) Care sunt principalele cauze care au dus la decaderea cavalerismului
Intarirea regalitatii (Puterea regilor a crescut treptat in domeniul cavalerismului. Regii incurajau formarea armatelor profesioniste)
Cavalerii si-au pierdut baza economica si au devenit un motiv de lupta intre principi, senatori si regalitate.
Aparitia pedestrimii ca formatie de lupta. Bataliile de la Crecz, Poitiers si Azincourt - din timpul razboiului de o suta de ani, au determinat discrditarea cavalerismului. In 1369, in batalia de la Nicopole, Baiazid I invinge cavalerii apuseni, care au fost atacati eficient de pedestrime.
Inventarea armelor de foc, care au modificat tactica razboiului si pregatirea militara. Forta personala nu mai reprezinta suprema calitate, lupta corp la corp isi pierde valoarea.
Biserica nu mai avea nevoie de cavaleri. Clerul si-a manifestat opozitia fata de cavalerism. Cruciadele se incheiasera, iar cu exceptia edictelor conciliilor, capii bisericii predicau refuzul impartasaniei tuturor celor care erau raniti mortal in luptele cavaleresti.
Turnirul a degenerat in manierism si profesionism. El este inlocuit cu carouselul - un spectaculos joc calare, in care caii danseaza in pas de cadril.
Literatura ii ridiculiza pe cavaleri (1604-1614, romanul « Don Quijote de la Mancha », al scriitorului Cervantes este satirizat spiritul de aventura atribuit cavalerilor).
Enumerati si descrieti exercitiile fizice populare care se practicau in Evul Mediu:
CHINTENA - o varianta a jutei de origine romana. In timp ce juta practicata de nobili era un joc razboinic, chintena taraneasca era un exercitiu fizic distractiv. Manechinul, care se rotea in jurul propriului ax, asezat pe un stalp era lovit cu lancea in mijloc in goana calului. In conditiile in care nu era lovit in centru, prin rotatie lovea calaretul, doborandu-l de pe cal. Acest joc se practica atat ca exercitiu de scoala, cat si ca exercitiu public. Uneori acest joc figura in programul turnirului si se desfasura pe apa si pe zapada.
LUPTA - a reprezentat un exercitiu de traditie practicat in timp de toate popoarele lumii. Cei mai buni reprezentanti la curtile seniorilor erau alesi din randul taranilor. Intrecerile de lupta erau organizate in piete in zilele de duminica si erau urmate de petreceri.
JEAU DE POMME - jocul prin care mingea era lovita cu mana. Aceasta era alcatuita din piele si umpluta cu rumegus, nisip, piatra si trebuia sa ajunga cat mai departe - longue pomme. Ulterior, jocul a fost preluat de nobili, care au inlocuit umplerea mingii cu lana. Incepand cu secolul al XVI-lea, regele Carol al VII-lea introduce mingea lovita cu racheta - courte pomme. Jocul maselor populare era longue pomme. Jocul nobililor, acceptat si in programul cavalerilor era courte pomme. Acest joc a invadat Europa in secolul al XVI-lea. Salile in care se juca se numeau TRIPOT in Franta ; BALLHAUS in Germania ; JURO DE PELLOTA in Spania ; GIUOCO DI RACHETA si GIUOCO DEL PALLONE in Italia. Salile aveau urmatoarele dimensiuni : 40m lungime, 14 m latime, 15 m inaltime. Jocul a cunoscut o dezvoltare impresionanta. Astfel, regele Ludovic al- XI-lea legifereaza fabricarea mingilor din panza, stofa, piele de oaie, etc. In anul 1632 a aparut primul regulament al jocului pentru concursuri, caracterizate de expresii tehnice. In anul 1874, maiorul Winghield a adus modificari la jeau de poemme atat a variantei franceze cat si a variantei engleze si l-a numit lawn tennis. Jocul practicat de nobili in salile inchise se numea « royal tennis », iar cel practicat de popor, in aer liber se numea « field tennis ».
LA SOULE - se practica in Franta in secolul al-XII-lea. Jocul se practica cu o minge mare din piele, plina ci tarate, muschi de copac, fan si era lovita cu piciorul. Acest joc era dispretuit de nobili. Se practica in manastiri de catre clerici. In Italia, jocul se numea CALCIO. In Franta, jocul a decazut dupa Revolutia din 1780. In Anglia, jocul a fost revizuit si se considera ca aici a luat nastere fotbalul modern. Anul 1863, ramane reprezentativ prin faptul ca a avut loc primul meci de fotbal dintre doua echipe : Londra - Cambridge. Atunci a luat nastere Federatia de fotbal. Tot in aceasta perioada, ARNOLD - directorul Colegiului englez de rugby, sustine acest nou sport, ca fiind o varianta a fotbalului jucat cu mana. In anul 1874 se infiinteaza Federatia engleza de Rugby.
LA CROSSE - un joc de origine
greco-romana, in care mingea era lovita de un
baston intors (crosa). Din acest joc a luat nastere golful care s-a practicat initial
in Olanda, Scotia si
