|
|
|
ETAPELE INVATARII EXERCITIILOR DE ATLETISM
In metodica invatarii tehnicii probelor de atletism se estimeaza existenta a trei etape si anume:
1. Etapa pregatitoare.
2. Etapa fundamentala.
3. Etapa finala.
Etapa pregatitoare are ca obiective urmatoarele:
Formarea la elevi a reprezentarii privind tehnica probei respective;
Formarea deprinderilor motrice necesare;
Dezvoltarea calitatilor motrice.
Mijloace de realizare:
Enuntarea exercitiului, demonstrarea tehnicii, explicarea, descrierea si ilustrarea exercitiului prin fotografii, planse, cinegrame;
Executarea de catre elevi a suitei de exercitii pregatitoare.
O remarca speciala vom face in legatura cu demonstrarea exercitiilor. Locul profesorului in care sa poata fi observata cel mai bine partea caracteristica a exercitiului:
- zborul sariturii in lungime - lateral, 8-10m de la groapa;
- zborul la inaltime - 4-6m lateral de saltea;
- elanul la greutate - dinapoia cercului 3-5m;
- elanul la mingie de oina sau sulita, 10-12m lateral, etc.
Este indicat ca pe parcursul invatarii, unghiul de observare sa se modifice.
Etapa fundamentala in care se realizeaza insusirea si consolidarea tehnicii.
Obiective:
a. Insusirea mecanismului de baza;
b. Insusirea componentei structurale principale a probei (veriga de baza);
c. Insusirea si a celorlalte componente structurale ale tehnicii probei;
d. Insusirea integrala a probei;
e. Dezvoltarea calitatilor motrice.
Mijloace:
Executarea unor parti, faze, secvente din tehnica probei, concretizata prin parcurgerea unei game insemnate de exercitii din arsenalul celor fundamentale;
Executarea integrala a probei sub forma simplificata, urmarind insusirea componentei structurale principale si insusirea celorlalte secvente ale probei;
Executarea integrala a probei complicand treptat conditiile de efectuare;
Executarea integrala a probei in conditii de concurs;
Executarea exercitiilor impuse de corectarea greselilor ivite la fiecare elev in parte.
In atletism, in anumite perioade, usurarea conditiilor de executare are o raspandire foarte larga. Astfel: la alergarea de garduri, se reduce intervalul dintre garduri, se micsoreaza inaltimea lor; la saritura in lungime si triplusalt: bataia se face intr-o zona nelimitata precis, sau bataia se executa pe lada; la saritura in inaltime: coborarea stachetei; la aruncari: executarea lor din afara cercului de aruncare, folosirea unor obiecte mai usoare, marcarea unor linii pe sol care sa ajute la directionarea miscarilor, etc.
Mecanismul de baza reprezinta succesiunea obligatorie a unor miscari cu structura definite, succesiune orientata in scopul realizarii unei forme determinate de deplasare a corpului. Mecanismul de baza este reprezentarea sistematica a tuturor fazelor constitutive ale unei probe, la un nivel tehnic elementar.
Exemple: la saritura in lungime: elan, bataie-desprindere, zbor si aterizare: la aruncari: elanul si efortul final sau aruncarea propriu-zisa; la alergarile de garduri: ritmul de 3 pasi intre garduri, etc.
Prin componenta structurala principala (veriga de baza) a unei probe se intelege acel element constitutiv al tehnicii care determina atat modelul de executie al celorlalte elemente, cat si eficacitatea realizarii. Exemple: pasul peste gard, bataia-desprinderea, efortul final (aruncarea propriu-zisa).
Se impun unele precizari:
Insusirea mecanismului de baza constituie o conditie fara de care trecerea la insusirea tehnicii unei probe atletice devine imposibila;
Invatarea tehnicii incepe prin insusirea componentei structurale principale a probei;
Invatarea tehnicii presupune existenta unei pregatiri fizice generale si speciale minimale.
Etapa finala cuprinde procesul de perfectionare a tehnicii.
In aceasta etapa se urmareste, pe baza particularitatilor individuale, sa se dobandeasca comportarea motrica cea mai rationala, cu cei mai inalti indici de executie (coordonare, viteza, precizie, automatism etc.) de care dispune atletul la un moment dat, in vederea realizarii performantei sportive optime.
Mijloace:
Efectuarea integrala a probei cu toate detaliile tehnice;
Efectuarea unor componente structurale separate si a unor exercitii suplimentare corespunzatoare;
Executarea exercitiilor reclamate de corectarea greselilor;
Efectuarea, in numar mare, a exercitiilor pentru dezvoltarea adecvata a calitatilor motrice.
Aspecte metodice.
In metodica predarii exercitiilor atletice se impune respectarea urmatoarelor cerinte:
1. Stabilirea unui obiectiv precis - fiecare unitate de predare se elaboreaza in functie de scopul propus si care trebuie atins intr-un timp mai scurt sau mai lung.
2. Controlul rezultatelor invatarii.
3. Corectarea greselilor.
Depistarea greselilor necesita din partea profesorului cunostinte tehnice exacte si o intelegere absoluta a principiilor si fazelor desfasurarii corecte a miscarii.
Pentru depistarea greselilor:
Se va urmari de la distanta;
Se va incepe cu o observare sistematica;
Se va examina mai intai pozitia si lucrul picioarelor;
Apoi pozitia trunchiului, capului si bratelor.
Metoda de corectare a greselilor. Se va proceda in ordine:
Determinarea exacta a cauzei greselii;
Controlul pregatirii unei bune executari a miscarii;
Indicarea unor exercitii de corectare cu obiectiv precis;
Miscarile se vor executa in conditii care sa faciliteze invatarea;
Se va corecta reprezentarea miscarii;
Stapanirea succesiva a diferitelor parti ale miscarii;
Se va exersa desfasurarea in ansamblu a miscarii;
Se va mari treptat intensitatea efortului si a vitezei de executie a miscarii;
Nu se va corecta decat o singura greseala o data;
Recomandarile "strigate" in timpul executarii unei miscari sunt, in majoritatea cazurilor, fara efect;
Se va preciza cu exactitate ceea ce trebuie sa faca elevul.
Principalele cauze ale aparitiei greselilor:
reprezentarea miscarii formata gresit;
neconcordanta dintre nivelul dezvoltarii calitatilor motrice si modelul stadial pe care dorim sa-l realizam;
executarea inca de la inceput a actiunilor tehnice cu viteze si cu eforturi foarte mari, atunci cand ele nu erau formate ca deprinderi motrice.
