Stabilirea solutiilor tehnice de ameliorare adoptatein functie de natura si intensitatea fenomenelor de degradare existente in perimetru

Stabilirea solutiilor tehnice de ameliorare adoptatein functie de natura si intensitatea fenomenelor de degradare existente in perimetru

1.Complexul de masuri si lucrari ameliorative

Avand in vedere obiectivele urmarite, de diversitatea situatiilor existente in perimetrul de ameliorare, de problemele care se cer rezolvate si de suprafata perimetrului, se impune necesitatea adoptarii unui complex de masuri si lucrari ameliorative.

Solutia tehnica de ansamblu

Din lista de mai sus se observa ca pentru fiecare problema aparuta in perimetru se gaseste solutia in lista componentelor complexului ameliorativ.

Masurile care se impun , se refera atat la ansamblul perimetrului de ameliorare cat si la terenurile inconjuratoare si constau in: restrictii de folosinta, reguli de exploatare, masuri de paza si alte masuri. Aceste masuri au drept scop prevenirea aparitiei si extinderii proceselor de degradare. Restrictiile de folosinta se refera la faptul ca terenul din perimetrul de ameliorare nu poate deveni pasune sau teren agricol, folosinte care ar reactiva procesele de degradare.

Regulile de exploatare: in urma lucrarilor de impadurire, arboretele rezultate nu vor fi exploatate prin taieri rase, se interzice pasunatul, strangerea de fructe de padure, activitati turistice.

Masurile de paza vor fi luate de conducerea ocolului si vor fi aplicate de catre padurarul in cantonul caruia se gaseste perimetrul.

In timpul lucrarilor perimetrul va fi scos in evidenta prin panouri de atentionare si prevenire a pericolelor

2.Solutii tehnice adoptate pe tipuri stationale

Tabelul 11

3.Suprafetele de parcurs cu lucarari de completari si intretinere a culturilor

Tabelul 8

3.Detalierea solutiei tehnice

3.1.Detalii tehnice si tehnologice privind lucrarile de impadurire

Suprafata care urmeaza a fi impadurita in perimetrul de ameliorare este de 70.2 ha, reprezentand 100% din totalul suprafetei perimetrului. Culturile create in urma lucrarilor de impadurire vor avea un rol mixt, de productie si protectie a solului si apelor.       

Comparand conditiile stationale existente in perimetrul de ameliorare cu cerintele ecologice ale speciilor, pentru efectuarea lucrarilor de impadurire s-au ales urmatoarele specii arborescente: MO LA PI PAR AN PA.

Formula de impadurire reda asortimentul si proportia speciilor si se stabileste in functie de intensitatea degradarii prin eroziune. Astfel, pe terenurile moderat erodate, se vor introduce specii arborescente in proportie mare, terenurile cu eroziune puternica vor avea si un etaj de arbusti, iar in cazurile extreme din terenurile foarte puternic erodate si ravenate se recurge la monoculturii, rezultand pinete.

Culturile vor avea desimii de 5000 puieti/ha.

Procedeul de plantare utilizat in mare parte din suprafete este cel de plantare in gropi normale de 30x30x30 cm.

Tabelul 4- Detalii tehnice privind impadurirea, pe tipuri stationale

Completarea si intretinerea culturilor

Receptia lucrarilor de impadurire si controlul anual al culturilor se vor face utilizand suprafete de proba, care sa insumeze aproximativ 40% din totalul suprafetelor impadurite. In functie de cele constatate cu ocazia controalelor, se stabileste procentul de puieti necesari pentru completarea culturilor precum si durata si esalonarea lucrarilor de intretinere.

3.2.Detalierea lucrarilor de pregatire si ameliorare a solului

Pregatirea solului se prevede pe o suprafata de 0.5 ha, pe aceasta suprafata culturile avand desimesimea de 5000 puieti/ha. Lucrarile de pregatire a solului sunt lucrari de pregatire partiala, in vetre cu dimensiunile de 60 x 80 cm. Rolul acestora este de a reduce compactitatea solului si de a realiza un raport aerohidric favorabil dezvoltarii puietilor, astfel si incat acestia sa isi poata dezvolta rapid sistemul radicelar. Pregatirea solului in vetre este prevazuta in suprafetele de la baza versantului, unde materialele fine provenite din amonte, ca urmare a eroziunii pluviale se depun, iar dupa uscare formeaza o crusta, impiedecand astfel instalarea vegetatiei.

Terase sprijinite de gardulete. (p.s. am achizitionat acest proiect de la bor calin din grupa 1, cotravaloarea acestuia fiind de 40 lei, eu nu l-am facut pentru ca, cu respect va spun ca ma doare in fund de materia dumneavoastra ) Suprafata efectiva pe care se prevad lucrari cu terase sprijinite de gardulete este de 0.72 ha. Terasele vor fi continui. Ele au rol de a reduce scurgerea, de a retine materialele antrenate de ape si de a sustine puietii un timp mai indelungat respectiv 5-6 ani. Dispunerea teraselor va fi in siruri paralele fata de curba de nivel, cu distante intre siruri de 2 m.

Tehnica de executie a teraselor sprijinite de gardulete presupune mai multe operatii, in urmatoarea ordine: fixarea si materializarea teraselor; construirea unor terase cu latimea de 30 cm; baterea parilor pe terasete; realizarea impetiturilor de nuiele si legarea lor din loc in loc cu sarma; executia terasei propriu-zise si taluzarea peretelui din amonte; mobilizarea si nivelarea platformei; acoperirea cu pamant a piciorului garduletului si batatorirea pamantului.

Cleionajele sunt lucrari de amenajare a terenurilor care au drept scop consolidarea obarsiei albiei de scurgere. Ele se prevad in treimea superioara care are o lungime de 215m. aceste lucrari au rolul de a proteja patul albiei de eroziunea in adancime prin reducerea vitezei de scurgere a apelor.

Imprejmuirea se face pe o lungime de 3470m.Lucrarile de imprejmuire constau in ridicarea unui gard de sarma ghimpata din cinci randuri care se executa pe bulamaci de lemn de foioase sau rasinoase, cu diametre cuprinse intre 15-20 cm si lungimi de 2,2 m. Bulamacul se ingroapa in pamant 0,70 m si se dispun la distante de 2,5 m unul de celalalt. Capatul care se ingroapa in pamant se carbonizeaza prin ardere superficiala. Cele 5 randuri de sarma ghimpata se prind de bulamaci cu ajutorul unor cuie speciale. La fiecare al zecelea bulamac si la colturi gardul se intareste cu contrafise. Primul rand de sarma se asaza pe bulamac la 20 cm de sol, al II-lea la 20 cm de primul, al III-lea la 30 cm de cel din uma, al IV-lea la 30cm si ultimul la 40 cm. Pana la capatul superior al bulamacului mai raman inca 10cm

Detalii de ordin tehnic privind aplicarea solutiilor adoptate

1.Necesarul de puieti

Tabelul 5

2.Terase simple

L_ts/ha=m l/ha,S_ts/ha=5000*0,6=3000 m²=0,3 ha

3.Terase intrerupte

L= m l/ha

Gardulete

S_g=l_g*h=3000*0,30=900 m²

Cantitatea de nuiele

C_n=S_g*c=900*0,061=54,9 m steri

54,9:9=6 gramezi tip (2x1,5x3)

Numarul de pari pentru terase continuie

Diametrul parilor = 5-6 cm, lungimea = 1 m, din care 0,5 batuti in pamant

V_u=*r²=3,14*0,03²=3,14*0,00090,003 m³

N_p=L_ts*2=3000*2=6000 buc

V_t=V_u*N_p=0,003*6000=18 m³

7.Numarul de pari pentru terasele intrerupte

N_p= buc d1=dist pe randuri d3=dist unui tronson

V_t=V_u*N_p=0,003*16250=48,7 m³

8.Necesarul de nuiele si pari pentru garnisaje

V_{craci(m steri)}=200*0,3=60 m steri:9=7 gramezi tip 200=L*l(lungimea si latimea ravenei)

O longrina=latimea ravenei=4 m, d=0,08 m

V_u=*r²=3,14*0,08²=0,08 m³

V_tot=60*0,08=4,8 m³

V_u(par)=1,5*0,04²*3,14=0,008 m^{3 h=1.5}

V_tot(pari)=V_u*N_p=0,008*30=0,24 m³

9.Determinarea numarului de cleionaje si a distantei intre ele

i_t=

H_a=H-H_c=D(i_t-i_p)=300(0,23-0,02)=63 m

Nr_c= buc

Distanta intre cleionaje= m

10.Imprejmuirea cu gard din sarma ghimpata

P=3470 m

1 par la 2,5 m => N_p=3470:2,50=1388 buc

sarma ghimpata=3470*5=17350 m l*0,0515=894 kg

4 cuie la par =>N_rc=1388*4=5552buc*0,004=22,2

1 scoaba la par=>N_rs=1388*1=1388 buc*0,04=55kg=56

Breviar de calcul pentru toate categoriile de lucrari

1.Volumul de lucrari stabilite pe categorii

Tabelul 12

2.Cantitati de materiale propuse si evaluarea lor

Tabelul 13

3.Devizul general al lucrarilor propuse in proiect

Tabelul 14

Organizrea si esalonarea pe ani a lucrarilor propuse

Tabelul 9