Planul national de combatere a taierilor ilegale de arbori

PLANUL NATIONAL DE COMBATERE A TAIERILOR ILEGALE DE ARBORI

Cuprins

1.    Introducere

2.    Contextul national si international

3.    Elemente de caracterizare a padurilor din Romania

4.    Obiective

5.    Definirea activitatilor ilegale

6.    Cauzele producerii taierilor ilegale

7.    Masuri pentru combaterea taierilor ilegale de arbori

8.    Cuantificarea rezultatelor controlului

1. INTRODUCERE

Amploarea fenomenului taierilor ilegale de arbori din ultimii 15 ani a depasit sfera de interes a specialistilor din domeniul silviculturii, devenind o preocupare constanta a intregii societati. Atentia asupra acestui fenomen a fost atrasa si de inundatiile si alunecarile de terenuri, cu efecte de multe ori devastatoare asupra comunitatilor locale si infrastructurii, calamitati care au fost puse in legatura de cauzalitate cu taierile masive de arbori din zonele afectate. Concomitent, in zonele sudice ale tarii au fost semnalate tendinte de aridizare si desertificare ca urmare a distrugerii perdelelor forestiere de protectie si taierilor ilegale a unor intregi trupuri de padure. In atentia opiniei publice au intrat si taierile ilegale din ariile naturale protejate si din zonele turistice ale tarii, care au condus la crearea unei imagini negative, atat pe plan intern cat si pe plan extern, cu privire la administrarea padurilor din Romania.

Numeroase campanii de presa incerca sa sensibilizeze opinia publica si sa determine factorii decizionali sa intervina in stoparea fenomenului.

2.         Contextul NATIONAL SI INTERNATIONAL

2.1. Contextul national

Contextul national joaca un rol important in pre-determinarea obiectivelor si a mijloacelor planului de actiune pentru combaterea activitatilor ilegale in domeniul forestier.

In plan general, combaterea activitatilor ilegale este parte a politicilor publice de reducere a infractionalitatii si de lupta contra coruptiei. Combaterea activitatilor ilegale are o componenta importanta de control. Cu privire la aceasta, Planul de actiune pentru implementarea Strategiei Nationale Anticoruptie 2005-2007 prevede o serie de masuri legate de activitatea de control/inspectii a operatorilor economici; actualizarea strategiilor sectoriale si a planurilor de actiune in sectoare publice vulnerabile, cu precadere institutii de control si politie; elaborarea si diseminarea codurilor de conduita pentru diversele sectoare publice, etc.

In plan sectorial, Strategia de dezvoltare a sectorului forestier in perioada 2001-2010 are printre obiective armonizarea legislatiei nationale cu legislatia specifica a UE, conventiile si acordurile internationale la care Romania este parte semnatara (ENA FLEG, FLEGT si MCPFE), precum si adaptarea cadrului normativ specific activitatilor de exploatare si prelucrare a lemnului la cerintele si conditiile de protectie si conservare a mediului. Programul forestier national arata ca se impun masuri ferme de stavilire a taierilor ilegale (punct 3.4) si ca se impune coordonarea unitara a politicilor si strategiilor din sectorul forestier la toate nivelurile de activitate (punct 2.9). Combaterea taierilor ilegale este parte integranta a procesului de implementare a strategiei forestiere nationale si a programului forestier national, prin faptul ca se asigura astfel o conditie de baza a gestionarii durabile a padurilor.

2.2.          Contextul international

In Programul de Actiune al G8, adoptata in 1998 de catre ministrii afacerilor externe ai grupului, stoparea taierilor ilegale apare ca unul din cele cinci domenii de actiune. Aceasta a impulsionat discutiile asupra subiectului, astfel incat in 2003 Comisia Europeana a procedat la elaborarea si adoptarea unui Plan de actiuni pentru intarirea legislatiei, guvernantei si legalitatii schimburilor comerciale (FLEGT). Planul pune accentul pe stabilirea unei scheme de licente care sa impuna, in cazul importului anumitor materiale lemnoase in Comunitatea Europeana, numai intrarea acelor produse din lemn care au fost obtinute legal, in conformitate cu legislatia nationala a tarii producatoare. Odata cu aderarea Romaniei, punctele vamale desemnate pentru libera circulatie a marfurilor si autoritatile competente sunt obligate sa controleze indeplinirea acestei proceduri.

La cea de-a patra Conferinta Ministeriala asupra Protectiei Padurilor in Europa (MCPFE), organizata la Viena in anul 2003, Comunitatea Europeana si statele semnatare, printre care si Romania, s-au angajat sa ia "masuri efective pentru promovarea bunei guvernante si intarirea legislatiei forestiere, si pentru combaterea taierilor ilegale de lemn si a comertului aferent, si sa contribuie la eforturile international in acest sens" (Declaratia de la Viena, 2003, art. 20). In Rezolutia nr. 4 adoptata la Viena, statele semnatare se mai angajeaza "sa furnizeze si sa analizeze informatii despre cauzele taierilor ilegale de lemn si a comertului aferent si a impactului acestora asupra biodiversitatii padurilor; sa ia masuri efective de combatere a taierilor ilegale si a comertului aferent si sa organizeze capacitatile necesare pentru a asigura o intarire efectiva a legislatiei forestiere".

In cea de-a 33-a sesiune din Zvolen, Slovacia, mai 2006, Comisia Forestiera Europeana si FAO, in cooperare cu celelalte organizatii internationale si regionale, au cerut statelor membre sa grabeasca aplicarea unor masuri pentru cresterea gradului de respectare a legii si ameliorare a actului de guvernanta in sectorul forestier. De asemenea, s-a subliniat rolul cooperarii inter-sectoriale in aplicarea efectiva a legii.

In cadrul intalnirii ministeriale de la Sankt Petersburg din 28 octombrie 2005 a ENA FLEG (Intarirea legislatiei si guvernantei in domeniul forestier pentru Europa si Asia de Nord), Romania a semnat un acord prin care statele participante se obliga in plan politic la intocmirea unor planuri de actiune care sa vizeze combaterea activitatilor ilegale in domeniul forestier, intr-o maniera transparenta si structurata. Acest acord a mai stabilit. pentru factorii de decizie, dezvoltarea comuna a conceptelor, definitiilor si termenilor utilizati de administratiile silvice, cerinte clare si obligatii pentru detinatorii si utilizatorii de teren forestier, construirea si intarirea unor capacitati si mecanisme institutionale menite sa combata eficient comertul ilicit cu produse lemnoase si sa implementeze instrumente anticoruptie si de management durabil al padurilor.

Aceste documente programatice internationale recomanda pentru o mai buna guvernanta in sectorul silvic:

dezvoltarea unui sistem de verificare fiabil care sa permita distinctia intre lemn taiat legal si ilegal;

incurajarea transparentei si dispunerea de informatii clare, inclusiv cu privire la proprietatea asupra padurilor;

cresterea capacitatii agentiilor guvernamentale pentru intarirea legislatiei existente;

intarirea aplicarii legii prin imbunatatirea coordonarii dintre autoritatile silvice, politie, autoritatile vamale si judiciare;

implicarea societatii civile pentru asigurarea transparentei;

inscrierea proceselor de cooperare in stoparea taierilor ilegale in cadrul proceselor nationale de elaborare a programelor forestiere nationale.

actualizarea reglementarilor legislatiei forestiere si armonizarea acestora cu legislatia si politica managementului resurselor naturale si cu obligatiile corespunzatoare asumate prin acordurile internationale;

impunerea legii si a autoritatilor judiciare, in particular in domeniul legislatiei forestiere;

evaluarea, identificarea si dezvoltarea de strategii care sa se adreseze cauzelor care stau la baza exploatarilor ilegale, comertului si coruptiei asociate, extragerii neautorizate de masa lemnoasa ca si exploatarii neautorizate din ariile protejate, care ameninta biodiversitatea;

dezvoltarea si implementarea de instrumente anticoruptie, inclusiv de coduri de conduita si bune practici;

reducerea vulnerabilitatii trecerii peste frontiere a materialelor lemnoase provenite din masa lemnoasa recoltata ilegal, cu accent pe crearea unor sisteme de urmarire a cherestelei;

sprijin multidisciplinar pentru cercetarea principalelor cauze ale exploatarilor ilegale, comertului si coruptiei asociate;

angajarea factorilor de decizie pentru sporirea constientizarii publicului asupra amplorii fenomenului exploatarilor ilegale, comertului si coruptiei asociate si efectul impactului negativ al acestora asupra beneficiilor pe care le aduce padurea societatii.

Studiile efectuate de catre Conferinta Ministeriala si de catre FAO avertizeaza asupra gravitatii problemei taierilor ilegale si ofera recomandari si exemplificari pe studii de caz cu privire la bunele practici de implementat si pasi de urmat, printre care:

identificarea corecta a cauzelor taierilor ilegale de lemn;

cresterea transparentei, claritatii si consistentei legilor;

minimizarea birocratiei si simplificarea reglementarilor;

apararea si securizarea proprietatii;

asigurarea unui echilibru intre resursele forestiere si capacitatile de prelucrare dezvoltate;

ameliorarea cooperarii institutionale si inter-sectoriale;

cresterea capacitatii sistemului judiciar de a actiona in probleme de incalcare a legislatiei forestiere;

cresterea capacitatii institutionale, inclusiv prin parteneriate intre sectorul public si cel privat;

ameliorarea surselor de date si a sistemului informational.

3. ELEMENTE DE CARACTERIZARE A PADURILOR DIN ROMANIA

1. Suprafata padurii:  6,38 mil. ha din care proprietate de stat 4,2 mil. ha, reprezentand 26,7% din suprafata tarii, fata de 29,3% media europeana

2. Volum lemn pe picior:       1.341 mil. mc

Rasinoase                   39%

Fag                               37%

Stejar                           13%

DT + DM                      11%

3. Compozitie

Rasinoase                   30%

Fag                               32%

Stejar                           18%

DT                                16%

DM                              5%

4. Volum mediu la hectar:     218 mc/ha

5. Repartitia fondului forestier pe forme de relief:

Munte                         51,9%

Deal       37,2%

Campie  10,9%

6. Suprafata de padure/locuitor: 0,33 ha/locuitor.

7. Cresterea medie anuala:   3,6 mc/ha

8. Posibilitate anuala:            20,0 mil. mc

9.Structura padurilor pe clase de varsta:

0 - 20              23%

21 - 40                        19%

41 - 60                        18%

61 - 80                        15%

81 - 100                      10%

> 100                           15%

10. Functii speciale de protectie (53% din suprafata)

Terenuri si soluri        43%

Ape                              31%

Recreere                      11%

Interes stiintific 10%

Factori climatici 5%

11. Suprafata pusa in posesie           = 2.177.100 ha

Comune, orase, municipii = 810.500 ha

Persoane fizice                       = 695.000 ha, din care

- 357.000 ha prin aplicarea Legii nr. 18/1991; - 338.000 ha prin aplicarea Legii nr. 1/2000.

Foste forme asociative = 507.600 ha

Institutii cult si invatamant = 164.000 ha

12. Suprafata padurilor bracuite (rarite) prin taieri ilegale este estimata la 95.077 ha

13. Suprafata de padure taiata ras prin taieri ilegale este evaluata la 32.524 ha.

4. obiective

Obiectivele strategice ale prezentului plan de actiune de combatere a activitatilor ilegale in domeniul forestier il constituie apararea patrimoniului forestier national si a integritatii fondului forestier, precum si asigurarea unor conditii de piata corecte prin eliminarea lemnului de provenienta ilicita din circuitul economic.

Ca obiectiv secundar, planul de actiune pentru combaterea taierilor ilegale are menirea de a implementa acquis-ului communitar in materie de paduri prin propunerea unor masuri inscrise in Acordul ENA FLEG, in Planul de actiune FLEGT al Uniunii Europene si in Declaratia si Rezolutiile MCPFE de la Viena.

5. DEFINIREA TAIERILOR ILEGALE

Activitatile ilegale in domeniul forestier sunt acele activitati in care lemnul este pus in valoare, taiat, transportat, prelucrat si/sau comercializat in contradictie cu reglementarile in vigoare. Ele pot fi impartite in urmatoarele categorii:

a. Taieri ilegale:

1. Taieri de arbori nepusi in valoare.

2. Taieri de arbori pusi in valoare cu incalcarea prevederilor legale.

b. Nerespectarea prevederilor legale cu privire la exploatarea lemnului.

c. Nerespectarea prevederilor legale cu privire la transportul, prelucrarea si comercializarea lemnului.

In cazul taierilor de arbori pusi in valoare cu incalcarea prevederilor legale se disting urmatoarele situatii:

- nerespectarea restrictiilor la punerea in valoare a masei lemnoase in arii protejate;

- punerea in valoare a masei lemnoase fara a respecta prevederile amenajamentului sau in baza unui amenajament intocmit necorespunzator;

- nerespectarea restrictiilor la punerea in valoare a masei lemnoase din specii protejate (cires);

- subestimarea calitativa si cantitativa a masei lemnoase puse in valoare.

d. Evaziunea fiscala generata de efectuarea de acte de comert ilegale cu material lemnos.

e. Falsul si uzul de fals asociat cu activitatile ilegale din domeniul forestier (amenajarea padurilor, punerea in valoare, taiere, transport, prelucrare, comercializare)

f. Munca "la negru"

Toate activitatile ilegale mai sus mentionate se pot asocia cu fapte de coruptie.

6. CAUZE ALE TAIERILOR ILEGALE

Principalele cauze care au determinat un nivel ingrijorator al fenomenului taierilor ilegale sunt identificate in:

Dorinta de obtinere imediata de venituri ilegale sau necuvenite;

Nivelul scazut al veniturilor locuitorilor din zonele identificate cu taieri abuzive si lipsa unor alternative, fapt ce a determinat alegerea ca sursa de venituri, exploatarea si valorificarea ilegala a lemnului.

Principalii factori care au influentat amploarea taierilor ilegale:

1.Reglementarea insuficienta sau necorespunzatoare, tardivitatea creerii cadrului legislativ privind regimul silvic, precum si inexistenta institutiilor teritoriale cu atributii de control privind aplicarea acestuia, in perioada 1991- 1999;

2. Prevederi inadecvate ale legislatiei si nerespectarea acesteia in domeniul reconstituirii dreptului de proprietate prin validarea si punerea in posesie ilegala a unor terenuri forestiere:

Aplicarea Legii nr.18/1991

- acceptarea reconstituirii dreptului de proprietate in baza declaratiilor cu martori;

- nerespectarea amplasamentului real al proprietatii si gruparea suprafetelor retrocedate in trupuri compacte sau in vecinatatea localitatilor;

- suprafetele retrocedabile de padure au fost predate grupat pe baza de protocol comisiilor locale, punerea in posesie fiind facuta de catre acestea. Procesul de punere in posesie a fost tergiversat din diferite motive, multe suprafete fiind defrisate in lipsa administratiei silvice. Ulterior proprietarii au refuzat punerea in posesie pe aceste amplasamente;

- punerea in posesie s-a facut fara executarea unor lucrari de cadastru, de multe ori pe « fisii » late de citiva metri si lungi de kilometri, fara trasarea cu exactitate a limitelor intre proprietari;

- retrocedarea padurilor a fost facuta in lipsa oricarei viziuni sau cadru privind administrarea padurilor private.

Aplicarea Legii nr.1/2000:

- validarea unor suprafete fara clarificarea amplasamentelor, in absenta structurilor de control;

- puneri in posesie scriptica, fara a se face delimitarea la teren;

- schimbari de amplasamente, in vederea punerii in posesie preferentiale;

- enclavizarea fondului forestier, datorita suprafetelor exceptate de la retrocedare.

Aplicarea Legii nr. 400/2002:

- interpretarea abuziva a legii, fapt ce a generat puneri in posesie ilegale.

3. Degradarea culturii organizationale la nivelul administratiei silvice.

4. Neasigurarea corespunzatoare a pazei fondului forestier.

5. Crearea circuitelor economice fictive, de catre unele societati comerciale, care au ca obiect de activitate procesarea si comercializarea materialului lemnos, pentru a justifica in actele contabile provenienta acestuia si circuitul comercial al materialelor lemnoase dupa prelucrare, precum si falsificarea sau utilizarea in fals a documentelor cu regim special

6. Insuficienta personalului de control al regimului silvic. Inspectoratele teritoriale de regim silvic si cinegetic, unitati din subordinea autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, infiintate la inceputul anului 2000, au fost subordonate succesiv diverselor autoritati ale statului si nu au avut dotarea si numarul de personal corespunzator.

7. Implicarea necorespunzatoare a autoritatilor locale care au competente de control;

8. Dezvoltarea haotica a activitatilor de prelucrare primara a lemnului, situatie care a permis procesarea materialului lemnos taiat ilegal. Acesta a generat o cerere majorata de lemn, acoperita partial si din masa lemnoasa taiata ilegal. Cresterea numarului instalatiilor de debitat s-a realizat si prin functionarea de instalatii neautorizate care, fiind amplasate, in general, la domiciliu, nu pot fi controlate decat cu acordul scris al proprietarului.

9. Diversitatea categoriilor de proprietate forestiera, concomitent cu marimea redusa a proprietatii/proprietar. Numarul mare de proprietari, corelat cu personalul insuficient cu atributii de control, a condus la o eficienta scazuta a activitatii de control.

10. Lipsa lemnului in zonele deficitare in paduri fata de nevoile de aprovizionare cu lemn ale comunitatilor locale.

11. Lipsa sustinerii si de la bugetul de stat, la nivelul necesarului, a unor activitati, asa cum este prevazut de O.G. 96/1998 (decontarea contravalorii functiilor de protectie, amenajarea padurilor, combaterea daunatorilor, etc.);

12. Exportul de lemn rotund si de produse din lemn cu un grad scazut de prelucrare.

13. Aplicarea necorespunzatoare a conceptului de "Studiu sumar de amenajare". In aceste conditii sistemul unitar al amenajamentului nu a mai functionat, aparand posibilitatea realizarii, in conditii "legale" a lucrarilor de exploatare a padurilor;

14. Posibilitatea patrunderii in activitatea de exploatari forestiere a unor societati comerciale care nu indeplinesc conditii de incadrare cu personal de specialitate, ceea ce determina realizarea exploatarilor forestiere fara respectarea normelor de regim silvic, producand prejudicii padurii.

15. Implicarea abuziva a proprietarului in administrarea structurilor silvice private.

16. Neasumarea responsabilitatilor de administrare in regim silvic, inclusiv de paza, de catre proprietari.

7. MASURI PENTRU COMBATEREA TAIERILOR ILEGALE DE ARBORI

A. Taieri ilegale

B. Nerespectarea prevederilor legale privind exploatarea masei lemnoase

C. Nerespectarea prevederilor legale privind transportul, prelucrarea si comercializarea materialelor lemnoase.

9.    Cuantificarea rezultatelor controlului

Numar de actiuni realizate/ numar de actiuni propuse- semestrial

Volumul de masa lemnoasa taiat ilegal (mc)- semestrial

Volumul de masa lemnoasa confiscat (mc) - semestrial

Suprafete preluate in administrare (ha) - semestrial

Suprafete cu arborete taiate ras ilegal (ha) - anual

Suprafete cu arborete cu consistenta redusa prin taieri ilegale - 0,3-0,1 (ha)