Starea de sanatate a padurilor la nivel national

Starea de sanatate a padurilor la nivel national

Potrivit prevederilor Codului Silvic, starea de sanatate a padurilor se asigura de Regia Nationala a Padurilor, indiferent de forma de proprietate a fondului forestier. Acest lucru este important, dat fiind ca proprietatea privata este redusa si dispersata, proprietarii respectivi fiindu-le paractic imposibil sa se organizeze in mod adecvat pentru supravegherea starii de sanatate si pentru combaterea bolilor si daunatorilor de toate felurile. Regia Nationala a Padurilor, prin sisteme de supraveghere specifice, trebuie sa intocmeasca anual statistica si prognoza daunatorilor vegetatiei forestiere pentru intregul fond forestier national si sa ia masuri pentru prevenirea si combaterea acestora. In scopul protectiei faunei si florei, prin lege si prin Strategie se extinderea aplicarii metodelor decombatere biologice si integrate.

Pentru persoanele fizice si juridice care desfasoara acivitati ce pot aduce prejudicii fondului forestier national si vegetatiei forestiere din afara acestui fond este prevazuta obligatia sa ia toate masurile necesare pentru respectarea indicatorilor de calitate a aerului, apei si solului.

In cadrul Codului sau prin legi speciale, sunt stabilite masuri coercitive de aplicat, precum si nivelul pagubelor pentru prejudiciile produse. Prognozele in domeniul sanatatii si vitalitatii padurilor nu pot fi decat relative. Este insa important sa fie prevazute masuri clare de ameliorare, masuri care sa vizeze promovarea speciilor autohtone valoroase si rezistente la diverse adversitati, cresterea ponderii regenerarilor naturale, reconstructia padurilor necorespunzatoare sub aspect ecologic, reducerea poluarii industriale, imbunatatitrea monitorizarii starii de sanatate a padurilor.

Acest capitol costituie o informare sintetica privind starea de sanatate a padurilor din tara noastra la nivelul anului 2000. In teritoriu, fondul forestier este gestionat de 42 de Ocoluri Silvice a caror raza de actiune variaza de la 6,9% din suprafata totala de paduri ( O.S. Suceava) si 0,25% ( O.S. Silvodelta).

Distributia pe diferite altitudini, a fondului forestier este neuniforma. Astfel, 58,5% din fondul fotrestier se regaseste in zona montana, 34,8% in regiunile de deal, iar 6,7% la campie. Se constata ca zona de campie prezinta cel mai mare deficit de suprafete impadurite ( comparativ cu 15-20 in tarile europene dezvoltate). In acest sens, cele mai deficitare regiuni sunt Campia Baraganului( 3,5% paduri), Campia Olteniei (5,3%), Campia de Vest (3,2%), Campia Trnsilvaniei (6,8%), Campia Moldovei (4,1%).

Distributia fondului forestier pe etaje bioclimatice arata ca ponderea cea mai insemnata o detin etajul de dealcu paduri de gorun si fag (26%) si etajul montan cu paduri de brad si se molid (25%). O pondere insemnata o detin si padurile montane de fag (14%) si de molid (25%) dar si cele de fag si cvericinee din zonele de deal (11%).

Principalele specii existente in padurile din Romania sunt fagul (31%), molidul ( 22%), stejarul (18%), foiasele de esenta tare(15,4%), foiasele de esenta moale (5,1%).

Balanta de varsta a fondului forestier arata unm surplus pentru categoriile de varsta pana la 60 de ani, si un deficit pentru celelalte categorii, in special pentru cele exploatabile. 

Padurile vor trbui sa indeplineasca functia economica, dar si pe cele ecologica si sociala, toate indispensabile satisfacerii nevoilor umane.

Rezultatele unui studiu privind starea de sanatate a padurilor pe zone altitudinale, scoate in relief faptul ca proportia arborilor vatamati scade pe masura ce altitudinea creste, pana la pragul de 1.500 m, unde conditiile de vegetatie devin extreme si ponderea arborilor vatamati inregistreaza crestere[1].

Padurile situate in partea de sud a tarii prezinta un grad avansat de vatamare datorita deficitului hidric si excesului termic, proprii conditiilor de stepa si silvostepa. In aceasta regiune se inregistreaza o extindere a procesului de aridizare si o inaintare a silvostepei spre zona de campie forestiera. Asa se explica faptul ca arboretele de stejar, care ocupa preponderent zona forestiera de campie, sunt cele mai afectate, indeosebi in conditiile create de secetele prelungite.

Pe plan international, procentul arborilor vatamati in anul 2000 este de 14,3%[2], ceea ce situeaza Romania, in continuare, in randul tarilor cu paduri moderat afectate.

Din anul 2000 si pana in prezent, ponderea padurilor cu functii speciale de protectie a crescut de aproape patru ori. Dintre aceste functii, in Romania, cele mai importante sunt cele de protectie a solului si apelor. Se constata, de asemenea, faptul ca o parte din ce in ce mai mica a fondului forestier national este alocata exploatarii si prelucrarii ulterioare.

Un alt factor important de retinut este acela ca multe paduri care fac parte din categoriile functionale de maxima intensitate ( circa 600 mii hectare ) sunt excluse de la procesul de prelucrare, taierile nefiind permise.

1. Metode si parametri prevalati

In cursul anului 2000, in intervalul 15 iulie - 15 septembrie, echipele constituite in fiecare ocol silvic au efectuat evaluarea starii arborilor din lotul ales de proba ( in 1997) din fiecare sondaj. S-a evaluat nivelul de vatamare fizica ( mecanica) pentru fiecare arbore din acest lot.

Un sondaj este alcatuit din doua suprafete de proba permanente de forma circularacirculara, amplasate la 30 m de o parte si de alta fata de centrul acestuia. O alta suprafata cuprinde doua cercuri concentrice: cercul mare cu raza de 12,62 m (500 m2) unde se inventariaza arborii cu diametrul intre 8 si 28 cm.

Caracteristicile pentru evaluarea starii de sanatate: ziua, luna, anul evaluarii; numarul curent; specia arorelui; vatamari fizice; vant si animale mari; insecte; ciuperci; factori aboitici, factori antropici, alte vatamari; defolierea; decolorarea.

Evaluarea starii de sanatate se realizeaza anual numai pentru lotul arborilor de proba in numar de 15 in fiecare suprafata permanenta. Acestia s-au ales in 1997 si s-au reinnoit in 2000 dintre cei ce se incadreaza in clasele 1,2,3 Kraft soi care nu prezinta vatamari fizice de gradul 2 si 3.

Pentru estimarea starii de sanatate a padurilor la fiecare arbore din lotul de proba se evalueaza:

Vatamari fiziologice reprezentate de defolierea si decolorarea frunzisului aflat in partea superioara si mijlocie a coroanei arborelui de proba. Estimarea se face in procente, conform metodologiei si si clasificatiei IPC Forests, UN/CEE ( Tabelul nr.2)

Tabelul nr.2

Indicatorul cel mai reprezentativ pentru starea de sanatate a arborilor si a padurilor este defolierea. De regula, acesta se exprima in practica prin proportia arborilor din clasele de defoliere 0, 1-4, 2-4 si 3-4.

Proportia arborilor incadrati in clasa 0 (deci cu defoliere intre 0 si 10%) raportati la numarul total al arborilor evaluati semnifica nivelul de sanatate al padurilor supravegheate.

- proportia arborilor incadrati in clasele 1-4 (cu defoliere intre 11 si 100%) reprezinta amploarea vatamarii, care poate fi slaba 1-25%; moderata 26-50%; puternica 51-75%; foarte puternica 76-100%.

- proportia arborilor din clasele 2-4 (cu defoliere intre26-100%) exprima intensitatea vatamarii care poate sa fie: slaba 1-100%; moderata 11-20%; puternica 21-30%; foarte puternica peste 30%.

- proportia arborilor din clasele 3-4 ( cu defoliere intre 61 si 100%) reprezinta intensitatea uscarii, de regula cu consecinte grave, ireversibile. Acest procent ofera indicatii reale asupra cantitatii arborilor de extras ca urmare a procesului de uscare.

2. Starea de sanatate a padurilor in raport cu defolierea frunzisului din coroana arborilor

La toate speciile, din numarul total de arbori inventariati( 4088) 88,7% sunt sanatosi (clasele 0-1) si 11,35 vatamati (clasele 2-4) - Tabelul nr. 3. Intensitatea vatamarii este moderata ca si la nivelul national, dar mai redusa ca aceasta (11,3% fata de 15,7%).

Tabelul nr. 3 - Defolierea la toate speciile

La rasinoase, din cei 425 arbori evaluati, 87,3% sunt sanatoasi (clasele 0-1 de defoliere), iar 12,7% vatamari (clasele 2-4). Intensitatea vatamarii este moderata, valoarea inregistrata fiind mai mare decat cea la nivel national (9,7%) -tabelul nr. 4

Tabelul nr. 4 - Defolierea la rasinoase

La foioase, din 3663 arbori evaluati, 89% se incadreaza in clasele 0-1 de defoliere si 10,3% in clasele 2-4 de defoliere, deci intensitatea intensitatea vatamarii este slaba. (tabelul nr. 5). Procentul arborilor vatamati la nivel national a fost in 2000 de 16,6% (intensitatea vatamarii slaba).

Tabelul nr. 5 - Defolierea la foioase

Defolierea pe clase de varsta (tabelul nr.6) evidentiaza unele fluctuatii aleatorii dela o clasa de varsta la alta a proportiilor arborilor defoliati fara a se constata o o tendinta de legitate clara.

Tabelul nr. 6 - Defolierea speciilor pe clase de varsta

3. Starea de sanatate a padurilor in raport cu decolorarea frunzisului din coroana arborilor

La toate speciile proportia arborilor evaluati in 2000 se repartizeaza pe clase de decolorare astfel: 93,0% in clasele 0-1; 7,0% in clasele 2-4% ( tabelul nr.7)

Tabelul nr. 7 - Decolorarea la toate speciile

La rasinoase, decolorarea a fost de intensitate slaba (7% clasele 2-4) - tabelul nr.8). Singurul Ocol silvic in care s-a inregistrat o intensitate a decolorarii moderata este OS Dolj cu 17,0% din arborii incadrati in clasele 2-4.

Tabelul nr. 8 -Decolorarea la rasinoase

La foioase, decolorarea este mai redusa decat cea inregistrata pentru rasinoase si decat cea pentru toate speciile (4,4 % clasele 2-4) (tabelul nr. 9). Se remarca arboretele din OS Hunedoara care prezinta o intensitate a decolorarii foarte puternica (24,0% in clasele 2-4)

Tabelul nr. 9 - Decolorarea la foioase