Arborele pagodelor (Ginkgo biloba)

agricultura animale pomicultura silvicultura viticultura

Arborele pagodelor (Ginkgo biloba), este o specie care creste spontan in China. Ea se mai cultiva si in alte tari atat pentru aspectul sau ornamental cat si in scop terapeutic. Arborii au inaltimea de pana la 30 de m, avand coroana bogata. Sunt arbori dioici adica pe un exemplar se gasesc doar flori masculine sau feminine, deci arboii sunt fie masculini fie feminini. Frunzele sunt petiolate, bilobate, avand o nervatiune dihotomica. Toamna frunzele se ingalbenesc si cad (frunze caduce). Culoarea lor devine galbena cu nuante extrem de atragatoare, fapt ce face ca in parcurile unde este cultivat arborele aceste frunze sa fie folosite in scop ornamental, fiind presarate printre ornamentatiile florale.

Compozitie chimica

Ginkgolidele sunt compusi diterpenici piro-nonanici, polihidroxilati care au in componenta un radical de tip tert-butil

Denumirea

Ginkgolida A

Ginkgolida B

Ginkgolida C

Ginkgolida J

Scop terapeutic

In general ginkgolidele actioneaza ca inhibitor al factorului PAF (Factorul de agregara a plachetelor sanguine, leucocitelor, macrofagelor, cu rol in agrgarea plachetara, a reactiilor inflamatorii.Flavonoidele au rol de captare a radicalilor liberi.Datorita acestor proprietati se poate explica numeroasele efecte ale extractului de frunza. Extractul are actiune asupra tulburarilor de circulatie sanguina la nivelul creierului si extremitatilor, ameliorand astfel metabolismul enmergetic la nivel cerbral prin cresteerea captarii glucozei si a oxigenului la nivel molecular.La nivel ocular mareste acuitatea vizuala. Inhiba factorul de activare a trombocitelor, ceea ce reduce tendinta de coagulare a sangelui.

Precautii: inhibarea de catre extractul de Ginkgo biloba a factorului de activare a trombocitelor ar putea fi periculoasa pentru persoanele cu probleme de coagulare a sangelui. Pentru a evita sangerarea, pacientii care urmeaza sa suporte interventii chirurgicale sau stomatologice trebuie sa intrerupa administrarea de Gingko Biloba cu 36 de ore in avans.

Este de asemenea folosit si pentru ingrijirea corporala. Gingko este foarte bun pentru activarea microcirculatiei cutanate si pentru descongestionarea tesuturilor, in componeta cremelor sau gelurilor anticelulitice. Si nu in ultimul rand, extractul de Ginkgo biloba, este utilizat si in fabricarea sapunurilor, sampoanelor, cremelor, etc.

Nu cred ca exista naturalist care sa nu fie fascinat de acest arbore. E o fosila vie, e ciudat prin faptul ca are exemplare de sexe diferite, are o gratie deosebita a frunzelor si ramurilor si mai si ajuta prin calitatile curative.
de Ramona Badulescu

Nu a suferit multe schimbari din Jurasic si pana acum. E un gimnosperm care face trecerea de la plantele cu semintele neinchise intr-un ovar spre cele mai bine adaptate la conditiile de viata, care au ajuns sa-si protejeze semintele, si anume angiospermele. Fiecare individ are sexul sau, ceea ce este o raritate in lumea arborilor. Poate trai pana la 3000 de ani, ajunge la o inaltime de 30-40 de metri, iar arborii femele produc fructe care seamana cu o cireasa verde-galbui si care au in interiorul semintei un sambure bun de mancat. Frunzele sunt verzi cat timp au caldura, iar in toamna ajung la un galben viu, de o frumusete care a fascinat pe oricine care a avut prilejul sa le vada, iar mai apoi cad, uneori in decurs de doar cateva ore.

Numele genului, Ginkgo, vine din cuvantul chinezesc Ginkyo, ceea ce inseamna a€œcaisa de arginta€. Arborele a primit acest nume deoarece fructul sau are marimea si forma unei caise mici si o culoare verzui a€“ argintie sau spre galbui. Numele speciei, biloba, vine de la faptul ca frunza sa, in forma de evantai, are o crestatura in mijloc, formandu-se, astfel, doi lobi. Se mai foloseste drept nume si parul fecioareia€. In China (tara de provenienta a arborelui Ginkgo) a fost cunoscut si sub numele de piciorul rateia€, fruct alba€, ochi alba€ si arborele buniculuia€. In Japonia, unde a ajuns fiind adus de chinezi, a fost cunoscut tot sub aceste nume, la care s-a adaugat si cel de a€œpana Ginkgoa€. Dupa raspandirea sa in Europa a primit si numele de a€œarborele de 30 de galbenia€, dat fiind costul sau extrem de ridicat din primele decenii de dupa aducerea sa, sau arborele pagodaa€, din cauza formei ramurilor sale.

Din istorie

In 6 august 1945, Hiroshima a fost lovita de caderea unei bombe atomice. Dintre toti arborii care se aflau in zona epicentrului exploziei, doar un exemplar de Ginkgo a suprvietuit si, mai apoi, a inmugurit. Era plantat langa un templu, data fiind credinta japonezilor ca acesti arbori apara cladirile de incendii. Templul respectiv, aflat la un kilometru de centrul exploziei, a fost distrus total. El a fost refacut in 1994, construindu-se scarile din fata sa astfel incat sa formeze un a€œUa€ care sa protejeze arborele de Ginkgo. Alti patru Ginkgo isi continua, azi, viata dupa ce au supravietuit bombardamentului atomic. Ei sunt priviti drept pastratori ai sperantei, iar pe unul dintre ei a fost incrustat a€œCa sa nu mai fie o Hiroshimaa€. Dupa marele incendiu care a devastat capitala nipona imediat dupa cutremurul din 1923, cativa Ginkgo au supravietuit, in timp ce multi alti arbori au fost distrusi. Unul dintre temple a fost salvat tocmai datorita mai multor Ginkgo care il inconjurau. Si astazi, Ginkgo poate fi vazut in multe locuri din Tokyo, fiind simbolul zonei metropolitane.

Ginkgo era si copacul preferat al lui Johann Wolfgang von Goethe (1749 - 1832), poet, om de stiinta, botanist si filosof german care, in 1815, a dedicat un poem, Gingo bilobaa€, fostei sale iubite, Marianne von Willemer.

Arta nu duce lipsa de prezenta frunzelor de Ginkgo sau de forma coroanei sale. In perioada Art Nouveau s-au ridicat constructii, in special in Praga si Nancy, unde designerii si pictorii au folosit motivul arborelui de Ginkgo. S-au creat bijuterii in forma acestor frunze si s-au decorat, cu ajutorul lor, vase de ceramica sau vaze.

Utilizare

Frunzele de Gingko au fost folosite in China antica pentru a trata astma, bronsita, pierderile de auz, tuberculoza, pierderile de memorie, durerile de piept, dizenteria sau anxietatea. Pulberea obtinuta din pisarea frunzelor era inhalata pentru astma sau dureri de nas sau plamani. De asemenea, frunzele au fost folosite pentru a fi aplicate pe rani. In medicina moderna, frunzele de Ginkgo au inceput sa fie studiate la mijlocul secolului trecut. Ele sunt folosite si in industria produselor cosmetice. De asemenea, din ele se realizeaza insecticide si fertilizatori.

Astazi, Ginkgo este cultivat pe arii extinse pentru a se poate satisface nevoile mondiale de frunze. Cea mai mare plantatie se afla in Sumter, din Carolina de Sud, SUA, acoperind 400 de hectare de teren nisipos pe care cresc milioane de arbori de Ginkgo. De asemenea, plantatii de frunze se afla si in Coreea de Sus, Japonia, Franta si Elvetia. In 1993, vanzarea de produse pe baza de Ginkgo a depasit 280 de milioane de dolari in Germania, cu mai mult de 5 milioane de retete prescrise, pe an, cu recomandari vizand aceste suplimente nutritive.

Produsele pe baza de Ginkgo biloba pe care le intalnim in farmacii au mai multe proprietati benefice asupra organismului. Ele imbunatatesc capacitatea de stocare a informatiilor, reducand pierderile de memorie, amelioreaza functionarea creierului si cresc viteza cu care sunt transmise informatiile, sunt benefice pentru sistemele vascular si cardiac, impiedica formarea trombozelor si mentin fluiditatea sanguina, impiedica formarea placilor de aterom, ajutand la prevenirea atacurilor cerebrale.

Poate ai si tu un Gingko in orasul tau, l-ai descoperit? Daca nu, sa stii ca exista locuri unde poti cumpara puieti a€“ sfatul meu e sa intrebi la regiile de horticultura. Cred ca te-ar bucura sa iti plantezi o astfel de vietate in gradina a€“ e ca si cum ai aduce un dinozaur acasa, ca un mesaj peste timp!

Documente similare

agricultura

animale

Upload!

Trimite cercetarea ta!
Trimite si tu un document!
NU trimiteti referate, proiecte sau alte forme de lucrari stiintifice, lucrari pentru examenele de evaluare pe parcursul anilor de studiu, precum si lucrari de finalizare a studiilor universitare de licenta, masterat si/sau de doctorat. Aceste documente nu vor fi publicate.