|
EXECUȚIA PLANTAȚIILOR
1.Pregatirea livrarii plantelor
In pepiniera, dupa inregistrarea comenzilor, se opereaza marcarea disponibilitaților in registrul de evidența. Se pregatesc etichetele pentru materialul saditor solicitat.
Pe baza comenzilor, materialul este scos din locul de depozitare și transferat in hala de ambalare, amenajata dupa necesitațile fiecarei pepiniere. Aici se realizeaza lotul de plante pentru fiecare comanda. Legaturile cu puieti se reunesc; fiecare pachet sau, in cazul exemplarelor unice, fiecare planta este etichetata. Fiecare lot, vizibil marcat, cu numarul comenzii sau cu un numar de ordine, se așeaza in compartimente separate in lungul pereților halei.
Faza urmatoare este ambalarea plantelor pentru transport efectuata sau nu, la solicitarea beneficiarului. In general, se ambaleaza numai materialul care se expediaza de catre pepiniera. Restul livrarilor se fac fara ambalare, revenind clientului grija pentru pregatirea transportului. Modul de ambalare depinde de durata și felul transportului.
Puieții mici, fara pamant pe radacini se pot ambala:
in cutii de carton ondulat, captușite cu polietilena (de exemplu: trandafirii)
in pachete imbracate cu rogojini sau cu paie lungi, stranse cu sarma, reunind una sau mai multe legaturi de puieti, cu radacinile protejate cu mușchi umed.
in pachete acoperite cu țesaturi impregnate impotriva deshidratarii (in S.U.A. panza de ambalare este tratata cu naftenat de cupru);
in lazi de lemn, captușite cu panza impregnata și cu folosirea de mușchi sau turba (expeditie peste ocean);
in palete (specializate pentru transportul modern), cu muschi sau paie umede.
Pentru realizarea coletelor protejate cu paie, rogojini sau prelate se pot folosi mașini de ambalat.
Plantele mici cu balot de pamant se pot ambala:
in coșuri de nuiele sau in lazi, reunind mai multe exelmplare (stabilizate cu paie);
in palete (daca nu depasesc inalțimea lazii).
Baloturile de pamant ale plantelor mai mari, care se transporta in camioane sau in vagoane, trebuie pregatite corespunzator. Plasa de consolidare a pamantului pe radacini se imbraca cu paie lungi sau cu panza de sac, fixate cu legaturi de sarma; protecția exterioara impotriva deshidratarii se poate face și cu folie de polietilena sau cu panza impregnata.
La livrare se poate executa și ambalarea parții aeriene, mai ales la plantele infrunzite, mai delicate, pentru a nu se deteriora. Se poate utiliza folie de polietilena perforata sau hartie groasa de ambalaj, legata in spirala.
2. TRANSPORTUL MATERlALULUl SADITOR
In afara plantelor care se livreaza direct din pepiniera, materialul saditor solicitat cu asigurarea transportului, se expediaza pe calea ferata sau cu mijloace auto. In aceasta situație, intre client și furnizor trebuie stabilite in scris clauze privind suportarea pierderilor datorate transportului.
Indiferent cine executa transportul, beneficiarul sau pepiniera, materialul saditor trebuie incarcat și protejat corespunzator impotriva deshidratarii și a gerului.
Se evita transportul in perioadele indelungate de ger.
Puieții fara pamant pe radacini se pot ambala direct in mijlocul de transport, in paie umede și protejati deasupra cu prelate, modul de aranjare fiind in functie de marimea plantelor:
puieții de foioase mici se așeaza in straturi orizontale de legaturi, alternand cu paie (fig. 31). Incarcatura se stropește cu apa (exceptand timpul geros);
puietii de arbori fara balot se aseaza oblic, cu radacinile spre directia de deplasare si protejate de asemenea cu paie umede.
Plantele cu balot de pamant de 30-50 cm in diametru, se așeaza direct pe platforma vehiculului (inchis sau cu prelata), pe un strat de paie umede, in poziție inclinata, cat mai compact, fiecare balot sprijinindu-se de celalalt, astfel incat sa se asigure stabilitatea incarcaturii.
La transportul arborilor mari baloturile se așeaza oblic spre cabina autovehicului și se fixeaza bine cu pamant sau alte materiale de fixare, iar coroanele se sprijina parțial pe oblonul din spate. Pentru evitarea leziunilor se pot susține trunchiurile arborilor cu capre montate catre spatele platformei, eventual special confectionate pentru transportul in cauza (cu adancituri pentru trunchiuri, pentru o mai buna stabilitate). In zona de contact trunchiurile se invelesc cu manșoane de protecție. Intreaga incarcatura se acopera cu prelata (fig. 31).
Daca transportul se efectueaza cu automacaraua (vehicul deschis), pe distante mai lungi și pe timp care favorizeaza deshidratarea (vant, soare, cald) coroanele arborilor mari rașinoși trebuie invelite in prelata.
La transplantarea mecanizata a arborilor mari cu mașinile Optimal folosite in unele țari, care efectueaza in același timp și transportul, coroanele se protejeaza cu substanțe antitranspirante, acestea suplinind invelirea.
Reușita plantațiilor depinde nu numai de calitatea materialului saditor, ci in foarte mare masura, de asigurarea cerințelor ecologice ale speciilor (asigurarea tehnologiei specifice de cultura) și de respectarea tuturor tehnicilor de manipulare ale materialului dendrologic.
Cultura plantelor lemnoase, cuprinzand plantarea și lucrarile de ingrijire, pe etape de varsta, se diferențiaza in raport cu speciile și modul de utilizare ulterioara a acestora (plante izolate, plante de masiv, aliniamente de arbori, garduri vii, plante in jardiniere sau bacuri etc.).
PLANTAREA ARBORILOR, ARBUȘTILOR ȘI SUBARBUȘTILOR IN AMENAJARILE PEISAGISTICE (IN TEREN)
1. EPOCl DE PLANTARE - pentru plantele necontainerizate
Ca și in pepiniera, lucrarile de plantare se executa in timpul repausului vegetativ:
foioasele caduce - in intervalul 15.XI - 15.III
foioasele persistente - in intervalul X - IV
coniferele - in intervalul septembrie - octombrie sau martie - aprilie (cele mai indicate epoci).
Cazuri particulare:
-la mesteacan (Betula pendula), transplantarea se face de preferința la inceputul cresterilor vegetative;
Materialul saditor produs in containere poate fi plantat și in timpul perioadei de vegetatie, luandu-se anumite masuri de asigurare a prinderii.
2. PREGATIREA TERENULUI
Anterior plantarilor, se executa din timp lucrarile generale de ameliorare a solului (amendamente pentru corectarea pH-ului și eventual a texturii), drenajele generale, terasamentele, in funcție de calitatea terenului și necesitațile de amenajare.
Saparea gropilor și a santurilor de plantare este bine sa se faca in doua etape:
la sfarșitul verii sau toamna - gropi de desfundare (mai mari decat este necesar pentru plantare);
inainte de plantare; gropile de plantare propriu-zise.
Dimensiunile gropilor de desfundare sunt:
pentru arbuști și conifere sub 1m inalțime: 60-80 cm/40 cm (largime/adancime) in sol bun; 80/70 cm in sol mediocru. In cazul distanțelor mici de plantare se desfunda intreaga suprafața ocupata de arbuști;
pentru arbori cu circumferința trunchiului sub 18-20 cm și conifere de 1-2 m inalțime - gropile de desfundare sunt de 80/80 cm in sol bun; 100/80 cm pana la 120/100 cm pe soluri de calitate mai slaba;
pentru arbori cu circumferința trunciului mai mare de 20-22 cm și rașinoase peste 2m inalțime, gropile de desfundaretrebuie sa fie de minim 1 m³ putand ajunge pana la 8 m³ in funcție de marimea balotului de pamant.
Dimensiunile sanțurilor de desfundare pentru plantarea gardurilor vii in sol bun sunt:
60/50 cm (largime/adancime) pentru plantele fara pamant pe radacini;
75/50 cm pentru plantele cu balot.
Dimensiunile sporesc pe terenurile slabe.
In funcție de situatie, se evacueaza pietrele, deșeurile, resturile vegetale. Cand solul și subsolul sunt de calitate buna, se separa straturile, pamantul de la suprafața urmand sa fie așezat pe fundul gropii. Daca pamantul este parțial sau total impropriu, se inlocuiește cu pamant bun (curațat de deșeuri vegetale, pietre s.a.).
In cazul existenței unui strat impermeabil la baza gropii, este necesara strapungerea acestui profil cu un burghiu și umplerea cu pietre a spațiului perforat, permițand astfel drenarea (daca grosimea stratului impermeabil nu este prea mare).
Dupa desfundare, gropile se astupa cu pamant, pentru tasarea naturala a solului pana la plantare.
Odata cu reintroducerea pamantului este bine sa se administreze in fiecare groapa, pentru arbori 1 - 1,5 kg de superfosfat și 0,2 kg sulfat de potasiu (1/2 pe fundul gropii si 1/2 in stratul inferior de umplere). Aportul de ingrașaminte asigura satisfacerea necesitaților arborilor și arbustilor pe o perioada de cațiva ani.
Saparea gropilor propriu-zise de plantare se face manual sau mecanizat (cu burghie purtate pe tractor), asigurandu-se un volum dublu decat al radacinilor sau balotului de pamant; largimea gropii se sapa mai mare decat adancimea: de exemplu, 50-60 cm/40-50 cm.
PREGATIREA MATERIALULUI SADITOR PENTRU PLANTARE
Procurarea materialului saditor se asigura conform necesitatilor planului de plantare, pe specii, categorii de marime și de prezentare: cu radacinile goale, cu balot de pamant sau in containere.
La receptia materialului saditor se verifica starea plantelor și, daca este cazul, se iau o serie de masuri de prevenire a pierderilor.
In caz de transport pe timp geros, plantele inghețate trebuie ferite de un dezghet rapid, de aceea se aseaza intr-un loc umbrit (expozitie nodica) acoperindu-le cu fan sau paie.
Plantele deshidratate (scoarta ridata) trebuie rehidratate prin stropire cu apa, in mai multe reprize.
Puieții fara pamant pe radacini se inmoaie in apa timp de 1-2 ore sau, preferabil, se culca in sanțuri și se acopera complet cu pamant reavan și udat, timp de o saptamana.
Plantele cu balot mic se rehidrateaza prin inmuierea in apa a balotului ambalat, timp de un sfert de ora.
Pastrarea materialului saditor procurat, care nu poate fi plantat imediat, se face in modalitați folosite și in pepiniera: la umbra și la adapost de vant, prin stratificarea plantelor cu radacinile goale in sanțuri de stratificare; prin asezarea compacta la suprafata solului (pe durate mici). Șanturile de stratificare sunt late de 0,5-1,0m., adanci de 0,7-0,9m., si cu lungime variabila, dupa nevoi. Plantele se așeaza oblic in șanțuri, pe mai multe randuri, fiecare strat fiind acoperit cu pamant și compactat, pentru eliminarea aerului de la nivelul radacinilor. Daca este necesar, se uda.
Pentru timp scurt, puietii mici se pot pastra in adaposturi, magazii, pivnițe: cei fara pamant, cu radacinile mocirlite, asezati compact și protejati cu prelate, cei cu balot dispusi planta langa planta.
Fasonarea arborilor si arbustilor. (la plantare). Se practica pentru exemplarele fara balot de pamant la radacina si comporta anumite operatii de taiere care au ca scop favorizarea prinderii la plantare
Fasonarea radacinilor cuprinde:
improspatarea taieturilor (pentru calusarea si vindecarea mai rapida a ranilor);
eliminarea radacinilor rupte și ranite;
scurtarea radacinilor prea lungi: se pastreaza lungimea radacinii principale de 20-25 cm. iar a celor secundare de 3-5 cm.; daca exista radacina pivotanta, se pastreaza lungimea maxima de 40-50cm. a pivotului; in caz de plantare tardiva, radacinile se lasa cat mai lungi.
prepararea amestecului pentru mocirlit: din parți egale de pamant galben și balega proaspata de bovine sau cabaline (celelalte sunt prea acide), amestecate cu apa, pana ajunge la consistența unei smantani.
scufundarea radacinilor, in mai multe reprize, in amestecul nutritiv, pana la acoperirea uniforma a radacinilor cu o pelicula de mocirla.
Mocirlirea plantelor fara pamant pe radacini este obligatorie, favorizand atat rehidratarea, cat și prinderea la plantare. Se pot administra substanțe stimulatoare (hormoni sintetici - de exemplu produsul 'Transvital') sau gunoi proaspat de bovine. Radacinile se inmoaie timp de un sfert de ora, apoi se zvanta, pentru ca pasta de pamant cu hormoni sa formeze o crusta aderenta.
Fasonarea parții aeriene. Reducerea ramurilor este necesara pentru a se regla echilibrul vegetativ al parții aeriene cu sistemul radicular, care nu este capabil sa asigure aprovizionarea intregii parți aeriene. Cu cat plantarea este mai tardiva, cu atat taierile in coronament sunt mai severe.
In principiu, se pot reduce ramurile pana la ½ din lungmea lor, respectand forma naturala de creștere. Severitatea taierilor depinde de specii.
La arbori - taieri usoare, de reglare a formei se aplica la magnolii, tulipier, castan, fag, stejar, dud, tei;
- taieri mai scurte se pot face la mesteacan, carpen, arțari, plopi, platan, cireș ornamental s.a.
La arborii cu ax se evita retezarea varfului (fig, 32).
La arbusti - reducerea la 1/2 a lungimii ramurilor este cazul general;
- taiere foarte scurta se aplica la Buddleia, Genista, Rosa, Hypophae, Ligustrum, Spiraea s.a.
Fasonarea arborilor și arbuștilor cu balot de pamant pe radacina
Radacinile arborilor extrași cu balot de pamant nu se fasoneaza, se taie doar cele care depașesc nivelul balotului de pamant sau al containerului. Fasonarea parții aeriene se aplica numai la speciile foiose caduce, in mod similar cum s-a prezentat mai sus, taierile fiind insa mai putin severe, intrucat sistemul radicular este mai bine dezvoltat și mai bine conservat. La arborii foioși bine dezvoltați se pot face taieri de suprimare a unor ramuri, pastrand volumul aproape integral al coroanei. Aspectul general nu se modifica, dar coroana se rarește, cu grija pentru pastrarea echilibrului de ansamblu.
In general, fasonarea arborilor se face atat inainte de plantare, cat și dupa poziționarea la locul definitiv, pentru aprecierea corecta a intervențiilor necesare.
Speciile cu frunze persistente, indeosebi rașinoasele, nu se fasoneaza la plantare (inclusiv rașinoasele plantate in gard viu, la care taierile se fac in anul urmator).
4. PLANTAREA MATERIALULUI VEGETAL. TEHNlCl DE PLANTARE
Plantarea materialului vegetal fara pamant pe radacini
Se executa manual, prin efectuarea urmatoarelor operații:
instalarea tutorelui in groapa de plantare, in stratul de pamant "viu", (numai pentru arborii care necesita tutorare sau ancorare); tutorele sau țarușii de ancorare trebuie sa intre cel puțin 30 cm.in solul nemobilizat de pe fundul gropii.
introducerea stratului de drenaj local; pe fundul gropii se așeaza un strat de 30 cm. de pietriș grosier, care are rolul de a reține apa in exces la nivelul interstițiilor dintre pietre. Cu cat pitrișul este mai mare in diametru, cu atat volumul de apa reținuta este mai mare, iar drenajul este mai eficient.
introducerea unui strat de minim 25 cm. de pamant fertil pe fundul gropii, peste stratul de pietriș; intre pietriș și pamant se așeaza de obicei un strat de geotextil, cu rol anticolmatant (impiedica impurificarea pietrișului cu pamant).
poziționarea plantei in groapa:
-pentru plantarea exemplarelor cu radacina nuda se are in vedere asezarea radacinilor, menținerea nivelului coletului cu 3-4 cm mai sus, pastrarea neingropata a zonei de altoire.
-pentru plantarea exemplarelor cu balot de pamant pe radacina se are in vedere respectarea nivelului la care a fost plantat anterior extragerii; coletul trebuie sa ramana la nivelul solului.
introducerea și tasarea succesiva a pamantului, prin adaugarea de straturi de aprox. 30 cm. de pamant, urmata de compactarea lui pentru eliminarea golurilor de aer de la nivelul radacinilor sau a balotului și pentru contactul intim al radacinilor cu solul;
udarea, inainte de astuparea completa a gropii;
modelarea pamantului in jurul plantei sub forma de:
o cuveta de udare (la plantarile de primavara pentru arbori, arbusti, excepție facand trandafirii);
o musuroi de pamant, inalt de 30-40cm., (la plantarile de toamna, precum și in cazul trandafirilor, indiferent de epoca de plantare); diametrul mușuroiului de protecție trebuie sa fie cel puțin egal cu diametrul pe care sunt dispuse radacinilor in sol.
Plantarea materialului vegetal cu balot de pamant
O condiție a reușitei plantarilor o reprezinta pastrarea integrala a pamantului pe radacini, de la extragerea materialului din pepiniera, pana la plantare, inclusiv. Manevrele tehnologice de transport ale materialului vegetal nu trebuie sa compromita contactul intim al radacinilor cu pamantul balotului.
Se planteaza in mod obligatoriu cu balot speciile foioase cu frunze persistente, cat și cele cu frunze semipersistente daca au o varsta mai mare (Lonicera Pileata, Cotoneaster salicifolius, C. Lacteus, Prunus laurocerassus s.a.), cele dificile la prindere (Magnolia, Liriodendron, Daphne, Fagus purpuraea s.a.) si foioasele mari (Betula, Platanus, Acer ș.a.), precum și toate speciile de rasinoase.
Tehnica plantarii este variabila in functie de marimea plantelor, felul ambalajului și starea balotului (intact sau tendinta de sfaramare).
Puietii cu balot mic de pamant pe radacina se planteaza manual.
Plantele cu balot mare și foarte mare se manevreaza cu ajutorul macaralei, plantarea propriu-zisa executandu-se, in unele cazuri, tot manual. Arborii de talie foarte mare pot fi plantați integral mecanizat cu ajutorul unor utilaje specializate, care executa atat scoaterea cu balot cat și transportul arborelui extras pana la locul plantarii (masini 'Optimal', utilizate in Franța, Germania s.a.)
La plantarea exemplarelor cu balot de pamant, scoaterea ambalajului este absolut necesara numai daca impiedica dezvoltarea radacinilor (material plastic nedegradabil - containere sau folie, tabla, scanduri de lemn). Indepartarea ambalajului se face astfel incat sa nu afecteze integritatea balotului in jurul radacinilor.
Ambalajul din plasa degradabila sau din plasa metalica (plasa rapitz) se pastreaza obligatoriu pe balot, daca pamantul are tendinta de a se desprinde de pe radacini; in cazul in care se pastreaza, se desface la partea superioara, care se taie sau se recurbeaza in sol; eventual se sectioneaza in cateva locuri, lateral.
Tehnicile de plantare ale materialului vegetal cu balot de pamant pe radacini urmeaza o schema generala bazata pe urmatoarele operații (fig. 33):
- executarea gropilor de plantare ( cu cel puțin 25 cm. mai largi in diametru și cu cel puțin 45 cm. mai adanci decat inalțimea balotului);
- introducerea țarușilor de ancorare pe fundul gropilor;
- introducerea stratului de drenaj local - 25-30 cm.;
- instalarea materialului geotextil - pentru evitarea colmatarii drenajului;
- introducerea stratului de pamant nutritiv in groapa - 15-20 cm. - si tasarea lui, pentru realizarea adancimii finale de plantare, luand in considerație inalțimea balotului ce trebuie plantat și tasarea naturala a solului (nivelul superior al balotului trebuie amplasat cu 3-5 cm deasupra solului, urmand ca atunci cand se va realiza tasarea naturala a solului sa ajunga la nivel);
- asezarea si calarea balotului;
- introducerea pamantului intre peretii gropii și balot și tasarea lui, in mai multe reprize;
- modelarea cuvetei de udare - pentru plantarile din primavara, sau a mușuroiului pe protecție-pentru plantarile din toamna;
- ancorarea (numai pentru arbori) sau tutorarea (fig. 34 si 35);
- udarea cu norma de udare recomandata.
Tehnicile de plantare necesita o calificare buna a lucratorilor, mai ales in cazul plantarilor cu balot mare de pamant.
Plantarea in aliniamente se face pe baza unui pichetaj secundar pe linia de plantare, care permite restabilirea exacta a pozitiei pichetilor de plantare, dupa saparea gropilor.
O metoda simpla este folosirea scandurii de plantat, care are la capete și la mijloc degajari triunghiulare (repere pentru pozițiile picheților: cel de plantare la mijloc, cei secundari la capete). Dupa saparea gropii coletul puietului se plaseaza in degajarea centrala a scandurii, care se repoziționeaza pe baza picheților secundari (fig. 36).
In timpul plantarii aliniamentelor se verifica mereu poziția plantelor prin vizarea catre șirul in curs de plantare. Arborii de aliniament tineri se tutoreaza, iar cei cu balot se ancoreaza.
Plantarea gardurilor vii.
Sanțurile de plantare se dimensioneaza in funcție de tipul de gard viu și marimea radacinilor sau a balotului de pamant.
Pentru alinierea perfecta a puieților, la capetele randurilor sau la anumite intervale, se intind sarme, iar in timpul plantarii se face vizarea pe traiectoria gardului.
Plantarea se face pe unul, doua sau mai multe randuri, respectandu-se adancimea de plantare și distanțele pe rand și intre randuri in raport cu tipul de gard viu și cu marimea plantelor (tabelul 15). In cadrul randurilor paralele, plantele se dispun decalat. Dupa plantare se uda și se indreapta eventualele plante inclinate, apoi se executa taierile: retezare scurta la foioasele caduce și doar egalizarea inalțimii la cele persistente; la conifere, așa cum s-a mai aratat nu sunt indicate taieri in anul plantarii, de aceea, la procurarea materialului saditor este importanta alegerea de exemplare de aceeași inalțime.
Adancimea de plantare respecta aceleași reguli de pastrare a coletului la nivelul solului, sau a punctului de altoire deasupra solului.