|
|
|
Testul reprezinta un instrument de masurare si evidentiere a unor caracteristici psihice. Termenul de teste e legat de masura. M. Reuchelin spunea: "a masura consta in modul unic de a face sa corespunda anumite proprietati ale lucrurilor cu anumite proprietati ale numerelor." Termenul de "masura" e folosit frecvent nu numai in domeniul psihologiei, dar in cadrul psihologiei se intelege prin masura modalitatea de a obtine o descriere numerica a gradului in care un obiect, persoana sau grup poseda o anumita insusire. Notiunea de masura are 3 aspecte importante:
a) o masura e de preferinta cantitativa; masurarea poate fi calitativa la un nivel rudimentar, cand cercetatorul foloseste simboluri lingvistice mai mult decat numerice;
b) daca masura priveste un atribut sau caracteristica afisata de o persoana sau obiect. Aceasta caracteristica poate exista in diferite grade (variabila). De aceea putem considera masura ca fiind un mijloc de a situa persoana pe un continuum;
c) masura trebuie sa fie asociata procedeelor pur descriptive. O masura nu trebuie sa fie asociata unei judecati de valoare chiar cand e rezultatul unei evaluari subiective. Se pot face judecati de valoare pornind de la masura, dar e vorba de o operatie distincta. Utilizarea nediferentiata a ternenului "masura" si "evaluare" a condus la o serie de confuzii, echivocuri, abuzuri in domeniul stiintei comportamentului. Termenul "evaluare" trebuie sa fie asociat procesului de a trage concluzii, a face inferente, a lua decizii pe baza datelor descriptive (cantitative sau calitative). Evaluarea comporta o judecata de valoare in timp ce masura este o judecata descriptiva asupra unui fapt empiric.
Scalele de masura
Caracteristici:
magnitudinea
intervalele egale
zero absolut
Magnitudinea este proprietatea in baza careia se face diferenta subiectiva in raport cu o anumita insusire (mai mult, mai putin, etc.)
Intervalele egale reprezinta diferenta dintre 2 puncte din oricare parte a scalei si are acelasi inteles ca si diferenta dintre alte 2 puncte care difera prin acelasi numar de unitati ale scalei respective. De exemplu diferenta dintre 2 si 4 cm = diferenta dintre 10 si 12 cm. Un test psihologic nu poate avea aceleasi proprietati. Desi e vorba de aceiasi diferenta lucrurile sunt total diferite la cele 2 nivele.
Zero absolut. Avem de-a face cu valoare de zero absolut atunci cand nu este nimic de masurat.
In functie de aceste 3 proprietati avem 4 tipuri de scale:
ordinala nu prezinta nici una dintre cele 3 caracteristici. In realitate nici nu e vorba de o scala in sens autentic, ratiunea ei fiind aceia de anumi si identifica. Ex: numerotarea grupelor de subiecti
de interval prezinta numai magnitudinea. Permite doar ordonarea, fara a oferi informatii in legatura cu diferenta dintre ranguri. Pentru multe probleme din psihologie nu avem posibilitaea de a masura precis diferenta dintre anumite intervale. De aceea cel mai frecvent sunt utilizate scalele ordinale. Ex: testele de inteligenta care nu au proprietatea intevalelor egale sau a lui zero absolut.
de raport are si proprietatea magnitudinii si cea a intevalelor egale. Ex: masurarea temperaturii in grade F.
de interval/raport are toate cele 3 proprietati. Ex: scala de temperatura K
Masuratorile psihologice reprezinta estimari realizate la nivelul unor scale nominale, ordinale sau intervale. Scalele de raport nu sunt de regula utilizate in masurarea psihologica. Exceptie: teoria raspunsului la item, teoria starilor si trasaturilor latente.
b. diagnosticarea cazului
a. identificarea cazului
c. rezolvarea cazului
a) Avem 2 variante: identificarea in forma => activa si pasiva
Identificarea in forma activa se refera la actiunile initiate de psiholog in vederea depistarii cazurilor care necesita asistenta psihologica.
b) Folosirea instrumentelor care trebuie sa aiba 2 garantii: fidelitate si validitate. Expertizarea psihologica a cazului.
c)-Conturarea unor programe recuperatorii;
- Conturarea unor programe formative (de suport);
- Recomandarea privind aplicarea unor interventii psihoterapeutice;
