|
|
|
TULBURARILE ANXIOASE
Anxietatea= stare patologica ce se caract printr-un sentiment de "teama fara obiect" insotit de semne somatice determ de hiperreactivitatea SNV. Se diferentiaxza de frica- teama cu obiect.
Tulburarea fobica= frica marcata, persistenta excesiva/nerezonabila declansata de prezenta/anticiparea unui obiect/situatie fobica specifica (zbor cu avionul, injectii, sange, animale, etc) persoana recunoaste ca frica este excesiva. Aceasta situatie determ tujburari in functionarea persoanei sau exista o suferinta marcata in legatura cu faptul de a avea o fobie.
Fobia sociala= frica la expun in public, teama de a nu fi pus in situatii umilitoare, stanjenitoar
Tulburarea de panica= atacuri de panica recurente, neasteptate urmate- pe per de cel putin 1 luna- de cel putin una din urmat:
- preocupare persistenta ca va mai avea alte atacuri
ingrijorare in legatura cu implicatiile/consecintele atacului de panica (teama de un atac de cord, avc, teama de a nu innebuni, pierderea controlului)
o modificare semnificativa a comportamentului, legata de atacuri (prezentarea la cam de garda, fuga)
Se poate asocia cu agorafobie:teama de spatii deschise, multime, de a merge singur pe strada
Tulburarea nu se datoreaza unor subst/ cond medicala (hipertiroidie) si nu poate fi explicata mai bine de o alta tulb psihica (fobie sociala, anxietatea de separare, etc).
Atacul de panica= per distincta de anxietate sau discomfort intens in care sunt prezente cel putin 4 din urmat simptome, care apar brusc si ating intensitatea max in max 10 min:
palpitatii, puls accelerat
transpiratii
tremuraturi
senz de sufocare, de lipsa de aer
senzxatia de a se innabusi
durere sau discomfort toracic
greata sau discomfort abdominal
senz de ameteala, instabilitate sau lesin
derealizare sau depersonalizare
teama de a nu-si pierde controlul sau de a innebuni
teama ca va muri
paresterzii
valuri de frig sau caldura
Tulburarea de anxietate generalizata= anxietate si ingrijorare excesive prezente in cea mai mare parte a timpului intr-o perioada de cel putin 6 luni, in legatura cu mai multe activitati (performante la munca, etc), asociate cu cel putin 3 din urmat simptome:
neliniste
iritabilitate
fatigabilitate
tulburari de concentrare
tensiune musculara
tulburari de somn (clasic-insomnie de adormire)
TOC= obsesii sau/si compulsiuni (straine egoului) care produc anxietate daca li se rezista. Intr-un anumit moment al evolutiei bolii pers a recunoscut ca obsesiile sau compulsiunile sunt nerezonabile/excesive. Determina suferinta marcata si consuma timp (cel putin 1 ora/zi).
Obsesii= ganduri, impulsuri sau imagini intruzive, recurente, neadecvate care produc anxietate sau suferinta marcata; persoana incearca sa le ignore sa le suprime sau sa le neutralizeze printr-un alt gand/actiune; persoana recunoaste ca acestea sunt un produs al propriei minti (nu sunt impuse din afara ca in insertia gandurilor)
Compulsiunile= comportamente sau acte mintale repetitive pe care persoane simte nevoia sa le efectueze pt a-si linisti anxietatea sau urmaresc sa preintampine un evenim sau o situatie ce ar det anxietate; comportamentele sau actele mintale fie nu sunt legate in mod realist de ceea ce incearca sa neutralizeze/ preintampine sau sunt excesive sau nerezonabile. Ex: spalatul mainilor, verificat, punere in ordine, rugaciuni, numarat, repetarea unor cuvinte).
PTSD= persoana a fost expusa unui evenim stresant extraordinar (ce a implicat vatamarea sa grava sau moarte/vatamare grava a celor din jur sau a implicat o amenintare grava a propiei integritati sau a celor din jur), iar raspunsul persoanei a implicat frica, neajutorare sau oroare intense. Simptomatologia dureaza mai mult de 1 luna si implica:
retrairea evenim: rememorari intruzive, vise in leg cu evenim, actiuni sau sentimente ca si cum evenim s-ar repeta
evitarea persistenta a stimulilor asociati cu trauma
tocire afectiva generala: sentim de detasare, instrainare, lipsa interesului, senz de "viitor negru"
simpt de hiperexcitabilitate: insomnie, iritabilitate, hipervigilenta, tulb de conc
Daca simpt dureaza mai putin de o luna= tulburare acuta de stres
Tulburarea mixta anxios-depresiva (neurastenie)= simptome mixte care nu indeplinesc criteriile nici pt tulb anxioasa nici pt tulb depresiva
Anxietatea de separare
Tulburarea de adaptare= dupa un stresor evident, intre 3-6 luni
Tulburarea anxioasa indusa de subst:aspirina, penicilina, ag vasopresori, miofilina, mercur arsenic, fosfor, benzen, alcool, droguri, etc
Epidemiologie- cel mai frecvent grup de tulb psihiatrice
Tulb de panica- 1-4% Fobia- 10% TOC- 2-3% T anx gen- 3-8% Ptsd- 1-3%
Femei : barbati- aprox 1:1. Fobiile si ptsd mai frecv la femei
Debut- frecv adult tanar. Ptsd- la orice varsta
Etiologie. Anxietatea implica o reactie autonoma excesiva- eliberare crescuta de catecolamine. Scaderea serotoninei det anxietate; cresterea dopaminei det anxietate. Activitatea cortexului temporal este crescuta
Genetica. 50% din pacienti cu panica au o ruda afectata
Teoria invatarii- anxietatea care apare la un moment dat la un stresor mare/cronic tinde sa devina raspuns conditionat la alti factori stresori de intensit mai mica. Anxietatea poate fi invatata prin imitarea paternurilor anxioase ale parintilor. Anxietatea implica patternuri cognitive eronate, distorsionate sau contraproductive.
Dpv psihanalitic, conf lui Freud, impulsuri inconstiente (de nat sexuala sau agresiva) tind sa intre in constient si astfel determina anxietate. Astfel anxietatea ar fi legata de fricile din copilarie, de pierdere a unui obiect iubit sau teama de castrare.
Paraclinic-nu exista teste patognomonice. Prolapsul de valva mitrala este prezent la 50% din pacientii cu panica
Evolutia este cronica pt aproape toate tipurile de anxietate.
Tulb de panica evolueaza cu recaderi si remisiuni. Tratat are progn f bun.
Tulb fobica netratata se poate extinde sau agrava. Tratate au progn f bun. Agorafobia este cea mai rezistenta la tratam.
TOC- progn moderat. Unele cazuri sunt intratabile
Tulb anxietate generalizata- poate asocia depresie pe masura avansarii.
PTSD- progn moderat, in special daca asociaza alte psihopatologii
Tratament
Psihoterapia- PTSD se trateaza in special cu psihoterapie. Pt celelalte forme se poate indica psihoterapie+/- tratam psihofarmacologic
Benzodiazepinele- se folosesc pe termen scurt, in fazele acute. Pot da sedare, dependenta
Antidepresivele- reprez tratam de electie: SSRI, SNRI, triciclice,
Alte medicam: beta blocante neselective (propranolol)-in fobia sociala, buspiron (stresigal)- pt tulb de anxietate generalizata
TULBURARILE SOMATOFORME
= afectiuni psihice in care predomine simptome somatice sugerand o afectiune medicala, dar care, prin investigatii adecvate, nu se confirma sau , daca exista o afectiune somatica, simptomele si tulb functionale existente sunt excesive fata de ceea ce ar fi de asteptat. Simptomele nu sunt imitate sau produse intentionat (ca in tulb factice sau de simulare).
Tulburarea de somatizare= istoric de numeroase acuze somatice, incepand inainte de 30 de ani, care dureaza de cativa ani si determina cautari repetate de tratament, investigatii si alterari functionale semnificative. In istoric se intalnesc cel putin:
4 simpt algice (dureri de cap, abdomen, piept, rect, sexuale, etc)
2 gastro-intestinale (greata, balonare, varsaturi- nu se iau in considerare cele din sarcina sau care apar pe parcursul altor boli)
1 sexual (dismenoree, tulb de dinamica sex)
1 pseudoneurologic(pareze, afonie, retentie urinara, tulb senzoriale, cecitate, lesin, convulsii)
Contacte clinice multiple, antecedente patologice numeroase, multiple interventii chirurgicale
Tulburarea algica= durere in unul sau mai multe sedii anatomice. Fct psihologici au rol important in debutul, exacerbarea si intretinerea durerii. Sediul sau intensitatea acuzata sunt incompatibile cu mecanismele fiziologice sau anatomia cunoscuta.
Tulburarea de somatizare nediferentiata= acuze somatoforme multiple cu o durata de cel putin 6 luni care nu indeplinesc criteriile pt celelalte tulb somatoforme.
Tulburarea conversiva= unul sau mai multe simptome neurologice asociate cu un conflict/nevoie psihologica si nu cu o tulb somatica, neurologica sau legata de subst. Persoana nu e constienta ca produce simptomul. Paralixie, ataxie, disfonie, disfagie, pseudoconvulsii, lesin, anestezie, cecitate, etc. Frecv acuzele neurol nu corespund distributiilor motorii si senzoriale cunoscute). Foarte prevalenta, frecv la pers needucate, nesofisticate psihologic
Tulburarea hipocondriaca= frica/convingerea patologica de a suferi de o boala grava, fara exista elemente care sa o sustina, cu durata de cel putin 6 luni. Cel mai frecvent simp tin de sist cardio-vascular sau gastro-intestinal. Exam somatice si testele linistesc pe moment dar simptomele revin si apoi si ingrijorarea. 10% din pacientii medicali.
Tulburarea corporala dismorfica.= credinta imaginara (dar nu deliranta) in existenta unui defect al corpului/segment din corp
Epidemiologie. Predominanta feminina. In gen incepe sa se manifeste de la varste tinere; hipocondriaza apare la varste mai inaintate si rap barbati:femei=1:1
Etiologie: factori psihologici inconstienti. Mecanismele defensive implicate includ deplasarea, substitutia si represia: impulsul (sexual sau agresiv) este inacceptabil pt ego si transformat in simptom; alteori identificarea cu un membru al familiei care are o boala reala; alteori persoana poate considera suferinta psihica drept semn de slabiciune deplasand-o asipra corpului. Organul afectat poate avea o semnificatie simbolica importanta.
Evolutie si prognostic variabil. Tulburarea conversiva progn mai bun daca nu s-a cronicizat. Tulb algica si dismorfia corporala au prognostic nefavorabil.
Comportamentele sunt intarite daca sunt recompensate: atentia celor din jur, evitarea unor activitati neplacute
Pot asocia, pe parcursul evolutiei alte tulb psihice: tulb anxioase si depresive, tulburari de personalitate, abuz de alcool.
Tratament: psihoterapie si antidepresive. Se evita anxioliticele- risc crescut de dependenta.
TULBURARI DISOCIATIVE
= pertubarea constientei, memoriei, identitatii sau perceptiei mediului. Disocierea reprezinta o defensa impotriva traumelor, care ajuta persoanele sa se departeze de trauma, dar intarzie travaliul psihologic necesar depasirii traumei.
1 amnezie disociativa= pierderea unor amintiri importante, de obicei stresante sau traumatice, cu pastrarea cap de invatare a materialului nou.. nu e det de cauza medicala sau drog. Pacientul este constient de amnezie
2 fuga disociativa= plecare brusc, neasteptata, de la locuinta sau locul de munca si incap de a-si aminti aspecte importante ale identitatii anterioare (nume, familie, ocupatie). Adesea este asumata o noua identitate, avand amnezie pt viata de pana atunci.
3 tulburarea disociativa a identitatii (personalitati multiple)= identitati distincte la o aceeasi persoana, fiecare din ele putand domina, atunci cand este prezenta, atitudinile, comportamentul si privirea de sine a persoanei, ca si cum nu ar mai exista o alta personalitate. In gen personalitatea initiala nu are cunostinta de existenta celorlalte si este amnezica pt episoadele in care se manifesta celelalte personalitati
4 tulb de depersonalizare= episoade persistente, recurente de a se simti detasat de propiul self/corp (simte ca se comporta mecanic sau ca prin vis). Testarea realitatii ramane intacta.
5 tulb disociative nespecificata. Sdr Ganser= raspunsuri aproximative la intrebari sau vorbire in afara subiectului asociate cu alte simptome: amnezie, dezorientare, tulb de perceptie, conversii, etc
Etiologie si epidemiologie- trauma emotionala; mai frecventa dupa dezastre sau in timp de razboi. Pt tulb disoc a identitatii- abuz sexual si psihologic sever in copilarie
Evolutie si prognostic- debut de obicei brusc. Recuperare spontana (pt amnezie si fuga) incompleta (pt personalit multiple si tul de depersonalizare)
Tratament- hipnoza si interviul asistat medicamentos; psihoterapia- reconcilierea afectelor, terapia suportiva, anxiolitice in anumite situatii
