|
|
|
Scara Binet - Simon A. Binet si Dr. Simon in 1905; 1908 si 1911 - perfectionari si revizii. In 1905 scara cuprindea 30 de probleme asezate in ordinea crescanda a dificultatii, cuprinse prin testarea a 50 copii normali de la 3 la 11 ani si cativa cu deficiente mintale. Nu avea separatii de varsta. Testul de 6 executii de ordine simple se considera ca evidentiaza limita superioara a idiotiei adultilor; testul 15 consta in cerinta de repetitie de propozitii si cuvinte si pune in evidenta limita obisnuita a imbecililor; testul 23 delimita zona intelectului de limita; testul 9 - limita superioara a inteligentei de 5 ani.
1908 - forma organizata pe varste:7 itemi pentru 6 ani,8 pentru 7 ani,5 pentru 10 ani 1911 - s-au adaugat cateva teste si scara s-a extins pana la varsta adulta. Gruparea pe varste a devenit mai ferma. Patru teste ale nivelului 10-11 ani au trecut la 12 ani, cele de la 12 ani la 15 ani, iar cele trei teste ale nivelului de 13 ani plus alte doua noi au constituit nivelul adult. A. Binet a elaborat notiunea de varsta mintala.
Revizii: Stanford Binet - 1916 > scara etalonata s-a extins la 90 itemi pe o arie larga de la 3 la 19 ani, plus un nivel adult mediu si unul adult superior.
Scara din 1937 Terman Merrill - a luat 2 forme, formele L si M, fiecare cu cate 129 itemi. S-au completat testele pentru toate varstele, inclusiv pana la 22 ani si 10 luni. S-a marit numarul testelor nonverbale.
Revizia din 1960 - M. Merrill. Inovatii: s-a introdus varsta de 17 si 18 ani; s-a extins calculul statistic al variatiilor (DQI).
1966 - Revizie franceza: R. Zazzo, M. Gilly, Verba-Rai. Cuprinde 74 itemi. Au fost selectate secventele foarte discriminative pe dimensiunea normal - debil mintal a scarii Binet-Simon, ca si cei cu valoare genetica foarte mare, accentuandu- se caracterul verbal al scarii restructurate.
1940- P. Stefanescu Goanga. Cuprinde teste incepand de la 3 ani pana la 11ani (6 teste / an, cate unul pentru 2 luni) si cate 4 teste pentru 11-14 ani si varsta adulta. Se foloseste intr-o mare pondere material neverbal.
Bateriile elaborate de David Wechsler - o baterie ce are la baza marcarea prin puncte este bateria Wechsler D (tratarea analitica a inteligentei). Aceasta baterie are o versiune pentru adulti, una pentru copii si una pentru prescolari. Scala pentru copii - 1949 - se numeste WISC, iar cea pentru adulti - 1939 - scara Wechsler Bellevue, revizuita in 1955 capatand denumirea de WAIS.
Masoara: energia, factorii intelectuali, cat si factorii non-intelectivi implicati in capacitatea de a utiliza aceasta energie in probele de performanta.
WISC-ul se aplica copiilor de la 5-15 ani si 11luni si cuprinde 12 teste grupate in doua: teste verbale si teste de performanta. Bateriile Wechsler contin in genere cate doua grupaje, unul de teste verbale si altul de teste neverbale.
WAIS-ul cuprinde printre probele verbale urmatoarele sectiuni:
O grupare de 30 intrebari (itemi) de dificultati gradate privind cunostintele generale - factori sociali si culturali. Maximum = 30 puncte.
A doua grupare cuprinde 14 intrebari referitoare la semnificatiile incluse in reactiile umane - factori sociali + atitudini morale. Maximum = 28 puncte. Daca la 3 itemi consecutivi se obtine 0 se intrerupe testarea.
A treia grupare cuprinde 16 itemi - probleme aritmetice gradate si ele ca nivel de dificultate (maximum 16 puncte), apoi serii de cifre, cifre in ordine si cifre in ordine inversa, ca atare pune in evidenta operarea cu cifre ca simboluri si expresii ale cantitatii.
Urmeaza grupul testelor de similitudine impartit in doua analogii numai pentru copii sub 8 ani si cei suspecti de intarziere mintala, si similitudini propriu-zise, pentru copii de peste 8 ani normali. Maximum 28 puncte pentru testele de similitudine.
Testul vocabular, ultimul din prima parte cuprinde 40 cuvinte (itemi). Total 80 puncte.
Partea a doua cuprinde toate testele neverbale.
In primul rand 20 imagini cu lacune (20 puncte maximum). Trebuie identificat locul in care lipseste ceva, fapt ce pune in evidenta caracteristicile observatiei si perceptiei, dar si intelegerea logicii perceptive.
Al doilea grupaj cuprinde aranjamente de imagini pentru a reconstrui o povestioara sau o intamplare (57 puncte maximum).
A treia grupare - testele cu cuburi - solicita activitati de operativitate complexa a gandirii. Maximum 55 puncte.
A patra serie de probe o constituie 4 asamblaje de imagini (manechin, cal, figura de om, auto) maximum 34 puncte. Urmeaza doua probe tip cod: codul A si codul B. Codul A contine figuri geometrice care trebuiesc completate dupa cifrul cuprins in cod (maximum 50 puncte). Al doilea cod cuprinde cifre si semne diferite (93 exercitii, maximum 90 puncte). In scara neverbala s-a introdus un grupaj de probe de labirint. Moor L. A propus cateva forme prescurtate si o reetalonarea variantei franceze a WISC-ului. Prima prezentare cuprinde 6 subteste (informatie, aritmetica, similitudine, cuburi, asamblaj, lacune). A doua prescurtare s-a propus sub forma de 5 subteste (comprehensiune, aritmetica, cuburi, cod, lacune). S-a propus si o forma de 4 subteste (informatie, similitudine, cuburi, lacune, sau vocabular, informare, cuburi, similitudine).
Varianta pentru prescolari (WPPSI) - s-au eliminat probele de asamblare de imagini si s-au introdus sarcini de desenare de figuri geometrice.
Testul analitic de inteligenta Meilli (TAI) - e considerat ca test creion - hartie eterogen. Se aplica individual si colectiv. E construit pentru copii de la 10-11ani in sus si a fost probat pentru prima data in 1929. Bateria cuprinde 6 teste intr-un caiet de 8 pagini.
Testul 1 cuprinde 16 serii de cate 4 imagini asezate in dezordine. Testul dureaza 5 minute, fiecare serie rezolvata =1 pct.
Testul 2 are 20 serii de 6 cifre. Acesta dureaza 5 minute. Solutiile corecte constau din 2 cifre date conform sarcinii si se noteaza cu un punct.
Testul de fraze. Testul cuprinde serii de cate 3 cuvinte din care trebuie sa se alcatuiasca cat mai multe propozitii.
Test de lacune. Subiectul trebuie sa observe ce anume lipseste pe fiecare imagine si sa completeze lipsa.
Teste de desen. Se cere subiectului atatea desene cat poate cu patru linii (minimum trei intr-o casuta).
Testul de analogie cere subiectului sa deseneze o a patra figura care sa se asemene cu a treia, asa cum se aseamana a doua cu prima.
Profile:
Profilul tip A: inteligenta practica.
Profilul B: inteligenta inventiva.
Profilul C: inteligenta concreta.
Profilul D: inteligenta abstracta.
Profilul E: inteligenta dilatata.
Profilul F: inteligenta specifica subiectilor anxiosi, ezitanti.
G si Hpun in evidenta o inteligenta cu intermitente influentata adesea de o instabilitate emotionala deosebita.
Testul SUC - Violet Conil si Canivet au inclus inca doua dimensiuni diagnostice in test.
