|
|
|
Scari si teste de inteligenta cu extensie sau destinatie pentru varsta adulta
1. Bateriile Wechsler pentru adulti
2. Scalele de inteligenta Cattell
3. Testul analitic de inteligenta Meilli.
4. Testele de inteligenta destinate (si) varstei adulte (Pieron, Eysenck, Lahy).
1. Prezentarea bateriilor privind intelectul: Scala Wechsler de Inteligenta pentru
adulti
Testul W.A.I.S - R
Scala de Inteligenta pentru Adulti Wechsler - Revizuita, extinde linia de dezvoltare a testelor de inteligenta care a inceput odata cu publicarea primei forme a Scalei de Inteligenta Wechsler in 1939 si a continuat de-a lungul secolului XX (prima forma revizuita, WAIS, va apare in 1955).
Este un instrument complex psihometric, in masura in care cuprinde seturi de sarcini si probleme standardizate pentru evaluarea potentialului persoanei dea realiza un comportament rezolutiv cu scop si eficient. In practica, sunt destinate masurarii unor abilitati mentale majore; desi scalele evalueaza abilitatile cognitive ale persoanei si pot fi utilizate pentru a evalua competente de tip educational, vocationale etc., intentiile autorului depasesc aceasta sfera a masuratorii in psihologie.
Pentru autor, informatia obtinuta din teste de inteligenta 'este relevanta in masura in care stabileste si reflecta tot ceea ce se poate defini ca si capacitate generala pentru comportament inteligent.' ( Wechsler, 1981, Manual WAIS -R) Din aceasta perspectiva, testele utilizate pentru a masura inteligenta servesc in primul rand ca mijloace pentru atingerea unui anume scop. Autorul continua considerand ca mult din preocuparea pentru validitatea testelor de inteligenta si din pozitie existenta fata de utilizarea lor, porneste dintr-un esec si anume faptul ca nu s-a putut face o distinctie suficient de limpede intre ceea ce se descrie in legatura cu ce masoara testele si felul in care sunt interpretate ca masurand, deci felul in care se defineste inteligenta.
Daca istoric a existat tendinta ca inteligenta sa fie definita in functie de centrarea autorilor pe o unica abilitate, - fie ea abilitatea de a rationa abstract, sau de a invata, a se adapta etc., treptat, s-a ajuns la concluzia ca fiecare dintre acestea caracterizeaza in fond secvente ale comportamentului uman care poate fi interpretat ca 'inteligent' intr-un sens sau altul.
In acelasi timp inteligenta nu este intotdeauna adaptativa, nu include intotdeauna gandire abstracta. Inteligenta are multe fatete si este si multi-determinata. Pornind de la aceste considerente, Wechsler considera ca inteligenta trebuie inteleasa ca o functie a personalitatii ca intreg si raspunde la multi alti factori, nonintelectivi, altii decat cei inclusi in conceptul de abilitatea cognitiva (Intelligence Defined and UNdefined, 1975).
Prin factor, autorul intelege, in sens larg, orice influenta sau agent care contribuie la un anume rezultat; in sens restrans, in psihometrie, se refera la anumite deprinderi cognitive care sunt cuprinse in definirile unor concepte precum gandire abstracta, fluenta verbala, memorie spatiala etc. Dar ultimele trebuie intelese ca rechizite pentru comportamentul inteligent (nu ele singure determina comportamentul inteligent pentru ca inteligenta generala implica si alti factori).
Wechsler se sprijina in teoria sa pe doua tipuri de dovezi provenite din practica:
1. experienta acumulata in clinica unde s-a ajuns la concluzia ca indivizi cu scoruri similare nu sunt cu necesitate egali in ceea ce priveste abilitatea de a face fata efectiv mediului;
2. rezultatele studiilor de analiza factoriala care intotdeauna lasa neexprimat un procent semnificativ din varianta comportamentului.
Aceste dovezi pot fi justificate prin influente trasaturilor de personalitate si a altor componente non-intelective precum : anxietatea, persistenta, constiinta scopului, alte dispozitii conative. Acesti factori sunt importanti dar nu se substituie abilitatilor fundamentale.
Semnificative pentru valoarea si utilitatea instrumentului lui Wechsler sunt datele din cercetarile extinse privind validitatea IQ-ului in diferite arii de comportament (succes academic, vocational si realizare profesionala, retardare mentala, factori prenatali si nutritionali, etc.).
S-au realizat de asemenea multe studii de tip analiza factoriala pe diferite grupe de varsta identificandu-se trei factori de baza: un factor denumit 'de comprehensiune verbala', un factor de 'organizare perceptiva' si un factor 'de memorie' (Cohen, 1957, Matarazzo, 1972, Zimmermann, 1973, Gertin, 1971).
De asemenea, studiile confirma si posibilitatea de a separa testele din WAIS in scale verbale si scale de performanta. Cercetarile indica de asemenea corelatii substantiale intre WAIS si Scalele Stanford.
Testul este destinat persoanelor de la 16 ani in sus si normele furnizate de autor pana la grupa de varsta 70 - 74. Autorul considera ca rezultatele persoanelor dincolo de aceasta varsta pot fi raportate la etaloanele grupei existente.
Timpul de administrare cere de la 60 la 90 de minute.
De obicei se administreaza intreg testul intr-o singura sedinta. Pentru subiecti in varsta care pot obosi repede si isi pierd interesul sunt necesare 2 sau mai multe sedinte.
Material pentru W.A.I.S. cuprinde o cutie cu:
Caiet: modele aranjare de imagini
Caiet: modele pentru cuburi, completare imagini, probleme de aritmetica
Cutie: cuburi
Elemente: elementele componente pentru asamblare de obiecte (manechin, mana, profil, elefant)
Grila corectie pentru testul Cod
Foaie de inregistrare a rezultatelor
Manual WPPSI-R; WISC-IV
W.A.I.S.-R, cuprinde 11 teste:
- 6 formeaza Scala Verbala,
- 5 Scala de performanta.
Ordinea de prezentare si administrare pentru subiect este, prin alternare.
urmatoarea:
1. Informatie 2. Completarea imaginii
3. Serii de numere de memorat 4. Aranjarea imaginilor
5. Vocabular 6. Cuburi
7. Aritmetica 8. Asamblarea obiectului
9. Comprehensiune 10. Codare
11. Similitudini
I. Descrierea scalelor verbale clasice:
1. Informatie
Scala cuprinde 29 de itemi care acopera o plaja larga de informatie despre care se presupune ca adultul are posibilitatea sa o obtina in cultura actuala. Se evita cunostinte specializate sau academice.
Un item a fost considerat ca eligibil daca prezenta o frecventa a reusitelor crescatoare odata cu nivelul intelectului. Ordinea itemilor corespunde celei a dificultatilor in crestere pentru populatia generala studiata.
Valoarea testului: da extensia informatiei generale a subiectului, indicand interesul pe care il are fata de lumea din jur. Este unul dintre testele care se mentine bine de-a lungul cresterii in varsta. Are o corelatie buna cu nota totala. Corelatii mai scazute cu Serii de memorat, sau cuburile.
Itemii sunt saturati de factori sociali si culturali.
Exemple de itemi:
1. Care sunt culorile drapelului romanesc?
2. Ce forma are o minge?
15. La ce folosesc hainele?
24. Ce sunt vasele sanguine.
3. Serii de numere de memorat
Sunt prezentate oral serii de la 3 la 9 numere care trebuie reproduse oral de subiect. In continuare, subiectului i se cere sa reproduca alte serii formate de la 2 la 8 numere, dar in ordinea inversa a citirii. Cand subiectul esueaza la doua serii consecutive, se intrerupe administrarea.
De exemplu: 5 - 8 - 2 si seria creste cu cate un numar. Invers, 5 - 8, si seria creste cu cate un numar. Exista 2 variante pentru prima si pentru a doua incercare.
Tipul acesta de proba este raspandit pentru scalele de dezvoltare, incepand cu scala lui Binet si reviziile ei, dar si pentru investigarea psihiatrica.
Are o corelare mai slaba cu celelalte teste de inteligenta. Este foarte bun pentru nivelele inferioare. Cu exceptia cazurilor cu tulburari speciale, boli organice, adultii care nu pot retine cel putin 5 cifre in ordine directa si 3 in ordine inversa sunt in 90% din cazuri debili mental. O dificultate deosebita in rezolvarea probei are o semnificatie diagnostica. deficientele de memorie constituie simptome clinice in unele cazuri de boli organice sau in alte boli. O scadere marcata a memoriei apare adesea ca un prim indiciu.
Testul are meritul de a indica rapid daca subiectul poseda un minim necesar pentru reusita bazala in orice tip de activitate. Notele slabe sunt asociate deseori cu deficitele de atentie (mai ales pentru ordinea inversa), definita ca 'lipsa de control mental' in sensul lipsei de concentrare.
Rezultatul aplicarii depinde de calmul si atentia examinatorului. Proba nu se aplica cand subiectul este obosit. Poate fi influentata de factorul auditiv. Este valoroasa pentru reperarea debilitatii mentale. Corelatia cu nivelele superioare de inteligenta este slaba.
5. Vocabular
Cuprinde 35 de cuvinte de dificultate in crestere care sunt prezentate atat oral cat si in scris. Subiectul este rugat sa defineasca pe fiecare dintre ele. Se considera ca din definirea unui cuvant se poate aprecia gandirea subiectului si mediul sau cultural. Nu se ia in considerare eleganta stilului. Este data o lista de criterii care permite notarea raspunsurilor diferite.
Inregistrarea se face cuvant cu cuvant.
Proba are si valoare clinica. Iata, de exemplu definiri realizate de schizofreni: plural : mod de gandire gramatical, cui - obiect de metal folosit pentru a reuni mai multe lucruri.
Corelatia cu scala totala este foarte ridicata, la fel cu restul testelor. Performanta la test se mentine foarte bine cu varsta, cu o descrestere la batranete
De exemplu: 8. 'a asambla', 16. 'domestic', 27. 'a genera'.
7. Aritmetica
Cuprinde 14 probleme asemanatoare celor din scoala elementara. Fiecare este prezentata oral si trebuie rezolvata fara utilizarea creionului si hartiei.
Testul coreleaza foarte strans cu inteligenta generala. Sunt defavorizati mai ales subiectii care lucreaza manual si sunt analfabeti.
Cunostintele nu depasesc 7 clase. Combinarea notei obtinute la testul Informatii si la Rationament aritmetic, face posibila estimarea reusitei scolare a subiectului. De asemenea, reactiile emotionale si fluctuatiile de atentie pot influenta negativ rezultatele.
Corelatiile dintre testul de rationament aritmetic si scala completa variaza cu varsta si prezinta o imprastiere mare la persoanele varstnice. Notele descresc cu varsta.
Sunt dati timpii limita. Dupa 4 esecuri consecutive, proba se intrerupe.
De exemplu: 7. Cate ore vor fi necesare pentru pe persoana pentru a strabate pe jos 24 kilometri daca merge cu 3 kilometri pe ora? (timp de 30 sec.).
9. Comprehensiune
Vizeaza gandirea obisnuita, care are in vedere sensurile normale dar si abilitatea de a exercita judecati sociale in situatii practice; de asemenea, gradul in care persoana a fost expusa la cultura dominanta.
Testele de comprehensiune sunt utilizate in multe scale de inteligenta. Clinic sunt utile in diagnoza psihopatiilor, a schizofreniilor (apar raspunsuri bizare sau perverse) si ofera - avand in vedere comportamentul subiectului la teste - informatii semnificative privind caracteristicile culturale si sociale.
Itemii nu recurg la cuvinte rare sau dificile. Persoanele cu un vocabular sarac si cei care nu obisnuiesc sa-si traduca ideile in cuvinte obtin scoruri scazute.
Testul se mentine bine cu varsta si chiar atunci cand rezultatele incep sa scada, diminuarile de performanta sunt mai putin dramatice decat la alte teste.
Exista in total 16 itemi. De exemplu:
1. De ce spalam hainele?
15. Ce spune proverbul 'cu o randunica nu se face primavara'?
11. Similaritati
Probele specifice solicita abilitatea de a vedea relatii dintre lucruri si idei si de a le categoriza in grupe logice. Masoara capacitatea de a forma unitati conceptuale din materialul verbal si de a exprima aceste concepte in cuvinte.
Este considerata una dintre cele mai bune probe, in masura nu este influentata de factorul de limbaj. Toti cercetatorii il considera saturat in factorul 'g'. Terman sublinia ca omul reuseste sa faca distinctie intre asemanarile de esenta si cele superficiale numi atunci cand se apropie de varsta mentala adulta.
Proba face o diferenta intre raspunsuri superioare si cele inferioare, notandu-se diferit. Persoanele din a doua categorie prezinta o capacitate intelectuala uniforma, dar nu ne putem astepta la o munca intelectuala de nivel superior; in timp ce cei din a doua categorie par a avea mai multe posibilitati.
Exista in total 14 itemi. De exemplu:
1 'In ce fel sunt asemanatoare portocala si banana?
6. 'nasturele si fermoarul'?
II. Prezentarea scalelor clasice de performanta.
2. Completarea imaginii
Probele masoara deschiderea persoanei la detaliile vizuale si abilitatea dea prinde intelesul detaliilor intr-o imagine completa. De asemenea, performarea la scala cere si memorie vizuala.
Dupa cuburile Kohs, este considerat cel mai bun test de performanta. Este util in evaluarea nivelelor de inteligenta. Performanta se mentine bine cu varsta, spre deosebire de majoritatea testelor de performanta. Principala limita este faptul ca face mai greu distinctia intre nivelele superioare de inteligenta pentru ca notele au tendinta sa se acumuleze in partea superioara a totalului de distributie. Este eficient in depistarea debilitatilor mentale.
4. Aranjarea imaginilor
Probele cer persoanei sa evalueze relevanta sociala a situatiilor prezentate in imagini, sa anticipeze consecinta actiunilor si sa distinga esentialul de detaliile irelevante.
Intervine de asemenea si abilitatea de a planifica si, mai ales, abilitatea dea sesiza o situatie de ansamblu: inainte de a incepe aranjarea subiectul trebuie sa inteleaga aspectul global,
ideea generala.
Faptul ca imaginile descriu anumite experiente sociale practice il apropie de 'inteligenta sociala' si, intra-adevar, cei care reusesc la aceasta scala sunt rareori debili mental, chiar daca au avut rezultate mai slabe la alte scale.
Performanta nu se mentine cu varsta.
6. Cuburi
Testul include o masura a abilitatii de a analiza abstract figuri vizuale si a le construi din partile componente; in esenta reprezinta o masura a abilitatii dea manipula relatiile spatiale.
Reconstituirile imaginilor date se pot fac cu ajutorul unor cuburi care au fiecare laturi albe complet, rosii complet si, pe diagonala, jumatate albe - jumatate rosii.
Testul cuburilor colorate a fost prima data imaginat de Kohs care considera ca proba ofera posibilitatea de a masura inteligenta non-verbala. Corelatia inalta a testului cu celelalte scale, mai ales cu Comprehensiune, Informatie si Vocabular pare a-l plasa in randul probelor care ofera o masura a factorului general.
Proba cere si analiza calitativa a comportamentului subiectului pentru ca se obtin date privind modul cum rezolva sarcina: modul in care urmareste desenul - acorda atentie intregului sau descompunerii in detalii, atitudinile si reactiile emotionale ( descurajare, abandon, perseverare) dau posibilitatea sa distingem intr-un anume grad intre comportament alert, impulsiv, si cel reflexiv si meticulos.
Clinic, cei care prezinta deteriorari mentale, dar si cei in varsta au dificultati in a rezolva testele mai ales datorita descresterii capacitatii de sinteza. Acest lucru se observa si in cazul unor boli mentale.
Performantele la proba decad cu varsta (in genere, dupa 40 de ani, scade treptat performanta).
8. Asamblarea obiectului
Proba evalueaza capacitatea de a recunoaste o imagine intreaga a unui obiect familiar din gramada de parti separate prezentate si de a asambla partile pentru a reface imaginea obiectului intreg. Include printre calitati: un simt al relatiilor spatiale, coordonare vizual - motorie, persistenta.
Patru obiecte trebuie re-asamblate din partile lor componente. Subiectul primeste partile taiate in asa fel incat obiectul nu este usor de ghicit dinainte. Primul exemplu este simplu, un manechin, apoi modelul devine mai complicat si numarul de bucati de reasamblare mai mare (un profil uman, o mana, un elefant).
Analiza calitativa a comportamentului subiectului la probe este importanta pentru diagnoza. De exemplu, debilii mental se folosesc de incercare si eroare pentru a ajunge la combinarea diferitelor parti; altii, incapabili sa sesizeze de la inceput intregul, dupa un numar de incercari si erori realizeaza brusc figura ce trebuie reconstruita; si un al treilea tip de comportament care sesizeaza de la inceput ce anume trebuie reconstruit. Proba are o buna valoare clinica.
10. Cod
Proba masoara viteza vizual-motorie. Scorurile pot fi afectate de memoria vizuala, de capacitatea de coordonare si de abilitatea dea invata un material nonverbal.
Testele de substitutie precum codul sunt dintre cele mai vechi tipuri de probe psihologice in care se cere asocierea anumitor simboluri cu alte simboluri determinate si se masoara aptitudinea prin rapiditatea si precizia punerii in practica a asocierilor.
Pentru persoanele aliterate proba este destul de dificila, de asemenea clinic, pentru nevrotici sau persoane instabile psihic, mai ales pe fondul dificultatilor de concentrare si a reactivitatii emotionale.
Conceptul de coeficient intelectual in evaluarea performantelor la scalele Wechsler
Diferenta principala intre scalele de dezvoltare si scalele Wechsler, este renuntarea la conceptul de varsta mentala si utilizarea definitiei statistice a normalitatii, aprecierea nivelului intelectual facandu-se pe baza compararii rezultatului subiectului cu media si abaterea standard a rezultatelor subiectilor de aceeasi varsta.
Autorul reproseaza conceptului de varsta mentala mai multe neajunsuri incepand cu faptul ca, dupa 13 ani nu mai are sens real, diferentele dintre persoanele de aceeasi varsta prezentand variatii mai mari decat diferentele dintre performantele medii la grupe de varsta apropiate.
Conceptul devine ambiguu si la analogiile cu alte masuratori pentru alte aspecte le cresterii si dezvoltarii copilului. Se pot defini varste de dezvoltare pentru diferite functii fiziologice sau pentru cresterea corporala; vom gasi curbe de dezvoltare foarte diferite la copii diferiti, termenul de varsta de dezvoltare neavand decat o acoperire relativa in realitate.
In plus, datorita faptului ca varsta mentala a ajuns sa capete un inteles suplimentar de nivel specific delimitat, de cantitate precisa de inteligenta, el nu devine aplicabil pentru comparatii. De exemplu, Wechsler argumenteaza ca nivelul si caracterul performantelor unor copii de 4, 5 ..10 ani, care au aceeasi varsta mentala la testul Binet - Simon, de ex. 6 ani, nu sunt identice.
De fapt, aceste limite deriva din conceperea inteligentei ca aptitudine specifica. Wechsler, cum am vazut, porneste de la conceperea inteligentei ca parte a personalitatii globale, capacitate complexa a subiectului de a gandi rational, de a actiona cu scop si a relationa adecvat cu mediul sau.
Astfel, inteligenta este in acelasi timp energie mentala, aptitudinala, dar si capacitatea subiectului de a utiliza aceasta energie, ceea ce implica alti factori aptitudinali si o puternica contributie motivationala precum si a altor variabile ale personalitatii in ansamblu.
Conceptia sa se reflecta in structura scalelor, scala verbala masoara mai mult factori intelectivi, cea nonverbala, in principal factori nonintelectivi.
Scala permite definirea unui Q.I verbal si unui Q.I de performanta , precum si a unui Q.I total prin insumarea rezultatelor le cele doua serii de teste.
Se dispune astfel, spune Wechsler, de o descriere mai nuantata a subiectului, fie copil, fie adult, rezultatul putand fii utilizat nu numai pentru o etichetare a subiectului, ci pentru a incepe si un demers terapeutic compensator sau de suport in procesul educational recuperator.
In normarea scalelor, media este 100 iar abaterea standard este de 15 puncte.
Utilizarea datelor testului WAIS in psihodiagnoza conditiei de sanatate mentala
Scalele WAIS permit posibilitatea de a compara intre ele diferitele abilitati mentale testate. Modele de asociere intre performantele la probe si entitati nosologice. Clinic s-a pus problema in ce masura putem stabili unele modele de diferente intre notele la subscale si entitati clinice specifice.
Autorul a determinat existenta unor indici, respectiv faptul ca o nota slaba la un test pare a fi caracteristica unui tip particular de disfunctie mentala sau asociata unei stari mentale psihopatologice.
De exemplu, asocierea dintre o nota scazuta la testele de performanta si o nota slaba la cuburi, pare a fi caracteristica conditiei de 'deteriorare organica'. S-a stabilit ca anumite grupe clinice par a avea tendinta de a avea note scazute sau ridicate la anumite teste. La testele verbale, obtin note mai ridicate cei cu tulburari organice ale creierului, psihoze si psiho-nevroze. Cu note mai ridicate la testele de performanta se releva psihopatiile si cei cu debilitate mentala. S-au stabilit si modelele ce par a fi caracteristice pentru conditii mentale precum: maladiile organice ale creierului, schizofrenie, nevroza, psihopatie, debilitate mentala.
Indicele de deteriorare mentala
De asemenea, situatia in care anumite scale tind sa-si pastreze performanta in raport cu cresterea in varsta, iar altele prezinta tendinta contrara, a facut posibila calcularea unui coeficient
reprezinta probele unde varsta pare sa nu aiba influenta asupra performantei:
Informatii, Vocabular, Asamblare de obiecte, Completare de imagini.
Nota obtinuta se scade la suma
obtinuta la alte patru, a caror stabilitate cu varsta scade dramatic, respectiv: Memoria
cifrelor, Similitudini, Cod, Cuburi. Punctajul rezultat se imparte la suma celor 4 teste care
rezista la cresterea in varsta. Conform indicelui, deteriorarea psihometrica este aceeasi cu
deteriorarea mentala; un coeficient pozitiv indica o deteriorare probabila.
Wechsler Adult Intelligence Scale Revizuita a fost standardizata in 1981 pe un esantion de 1800 de subiecti. Ultima versiunea utilizata astazi este WAIS varianta III, definitivata in 1997.
Aceasta versiune are 14 subteste. Subtestele WAIS-III pot fi grupate in functie de 4 indici:
Comprehensiune verbala: Vocabular; Informatie; Similitudini.
Organizare perceptiva: Completare imagini; Cuburi; Rationament matrice
Memorie de lucru: Aritmetica; Siruri de numere; secventa litera - numar
Viteza de procesare: Codare; Cautarea simbolului. Scalele Aranjarea imaginilor, Comprehensiune si Asamblarea obiectului nu contribuie la scorurile indicilor.
W.A.S.I.
O versiune prescurtata a bateriei, din 4 subteste, permite clinicienilor sa obtina o estimare validata a scalei verbale, a scalei de performanta si a scorului total intr-o perioada mai mica de timp denumita The Wechsler Abbreviated Scale of Intelligence (WASI).
Aceasta versiune utilizeaza subtestele: vocabular, similitudini, cuburi si rationament tip.
2. Scalele de inteligenta Cattell
R.B. Cattell, 1963, utilizeaza analiza factoriala si identifica un model cu 2 factori ai intelectului care se bazeaza pe inteligenta fluida si pe cea cristalizata.
Inteligenta fluida este generala si corespunde astfel multor domenii diferite si intervine in adaptarea la situatii noi. Ereditatea este un aspect important al inteligentei fluide.
Inteligenta cristalizata este mai specifica fiind legata de un domeniu specific precum educatia; depinde mai mult de mediu.
Teste de inteligenta nonverbala puse la punct de autor in 1940, ca urmare a unor cercetari factoriale care indica ca probele nonverbale fac apel la relatii de tip deductiv puternic saturate in factorul inteligenta fluida.
Denumirea initiala, 'culture fair intelligence test' sublinia faptul ca testul nu suporta influenta factorului socio-cultural in intelegerea si rezolvarea itemilor. Probele care fac parte sunt saturate in factorul 'g', dar si in doi factori primari, un factor de rationament si unul spatial.
Iata ce afirma autorul legat de motivul construirii acestor scale: "Prima ratiune a constructiei acestor teste a fost necesitatea de a putea masura cu precizie inteligenta persoanelor de limbi diferite sau de nivel social si familial diferite. Caci este imposibil, sa se reduca de fiecare data cand se masoara inteligenta, efectul acestor diferente. Am incercat ca aptitudinea generala sa poata fi masurata independent de aceste influente care pornesc odata cu respingerea testelor, fac apel la un antrenament verbal sau numeric si presupun cunostinte" (Cattel, Manual de aplicare).
Cercetarile autorului in acord cu motivatia care a stat in spatele construirii testelor culture fair, l-au condus la urmatoarele date semnificative pentru utilizarea lor in psihologia organizationala:
grupele de emigranti americani nu prezinta o diferenta semnificativa intre aplicarea initiala si intre aplicarile ulterioare a testului de performanta si a testului culture fair;
saturatia in factorul "g" masurata prin testele standard clasice si testele culture fair este la fel de buna;
principalele aptitudini primare in testele culture fair sunt factorul de rationament si factorul spatial;
validitatea testelor culture fair este ridicata in raport cu testele clasice de inteligenta generala.
Structura testului
Sunt organizate pe trei nivele conform criteriului varsta si nivel de pregatire:
Scala 1, pentru copii de la 4 - 8 ani, debili mental si adulti internati
Scala 2 pentru copii de 8 - 13 ani, adulti cu pregatire medie, adulti cu handicap de limbaj
Scala 3 pentru adulti cu pregatire superioara.
Scala 1 cuprinde 4 teste de tip nonverbal si 4 teste care implica comprehensiune verbala si unele cunostinte cu specific cultural. Este construita pentru copii de la 4 la 8 ani, dar si pentru persoane cu probleme de debilitate mentala sau psihopatologie.
Scala 2 este construita pentru copii de la 8 la 12 ani si adulti care au un nivel de scolarizare medie nonuniversitara, sau care au depasit 50 de ani.
Scala 3 este construita pentru nivele de scolarizare superioare, pregatire si posturi care cer decizie (ex. manager) si in situatia cand este nevoie de o diferentiere sensibila intre persoane de accesi pregatire. universitara,
Scalele 2 si 3 difera in dificultate, dar nu si in structurarea probelor. Subtestele au fost selectionate pentru a permite o gama cat mai larga de probe pentru aptitudinea defnita ca "deductie de relatii". Ambele prezinta doua forme paralele cu 4 tipuri de probe, serii de figuri geometrice, teste de clasificare, teste tip matrice, teste de consemne, astfel:
12 serii de figuri de completat: capacitatea de a intelege transformari care au loc treptat, cu o anumita rata: 3 minute;
14 serii de desene de clasificare: capacitatea de a gasi criterii de clasificare (asemanari), 4 minute;
12 teste de tip matrice: capacitatea de a gasi criterii de clasificare si de intelege transformari, 3 minute;
8 teste de conditionare: capacitatea de a regasi intr-o serie pe cel care corespunde conditiilor date, 4 minute.
In total de 46 de itemi pentru fiecare dintre formele scalelor 2 si 3. Formele A si B au un indice de fidelitate ridicat, itemii formelor paralele au aceeasi dificultate.
Itemii sunt prezentati in ordinea crescatoare a dificultatii. Apare o serie de exemple la inceputul fiecarui subtest.
In instructajul de administrare se prevede informatia ca itemii sunt dificili si nu se poate rezonabil astepta ca toti sa fie rezolvati in timpul limita impus.
Legat de utilizarea in selectie, si de importanta economiei de timp, Scala 2 are 2 forme, A si B, fiecare cuprinde o serie completa cu o durata de jumatate de ora in administrare. Timpul pentru o singura forma este de 14 minute, la care se adauga instructiunile, deci in total 30 minute.
In calcularea notei totale la test, se vor folosi notele brute. Nota totala reprezinta suma raspunsurilor corecte de la toate cele 4 serii si se refera la factorul de aptitudine
mentala generala."g".
Se pot calcula si note partiale, astfel: nota 1: nr. de raspunsuri corecte de la testul 1; nota 2: suma pentru testul 2; nota 3: suma pentru testul 3; nota 4: suma pentru testul 4.
3.Testul analitic de inteligenta Meilly
Si scarile precedente au fost instrumente anlitice de inteligenta. Scara Wechsler, in toate formele sale, introduce aceasta grupare in teste de performanta si teste verbale si permite deci evoluarea unui Q.I. de performanta a unuia verbal si a uni OI total. Este primul pas spre o perspectiva analitica a inteligentei.
Testul lui Meilly face aceasta despartire in componente pe care le evalueaza in mod transant. Este un test creion-hartie, spre deosebire de precedentele, aplicabil fie individual, fie colectiv. Autorul a intentionat inca din 1922, cand a probat testul pentru prima data, sa obiectiveze aspectele calitative ale inteligentei care, dupa el, ar fi: inteligenta concreta, inteligenta abstracta, inteligenta analitica, inteligenta inventiva etc. Bateria este formata din 6 teste care sunt prezentate intr-un caiet si aceste teste sunt: aranjarea de imagini, testul de cifre, testul de fraze, de lacune, de desen, de analogie.
Notele brute sunt convertite in decile pentru varste cuprinse intre 11 si 17 ani si separat pentru 18 ani si varsta adulta. Decilele obtinute la cele 6 teste sunt reprezentate pe un profil din 6 coordonate, corespunzator nr. de subteste.
4.Testele de inteligenta destinate (si) varstei adulte (Pieron, Eysenck, Lahy).
Testul Pieron este o baterie de teste verbale si nonverbale are deci o compozitie eterogena. Aceasta baterie deceleaza nivele medii si superioare ale inteligentei nefiind folosit pentru depistarea handicapurilor. Subtestele sale sunt saturate puternic de factorul g. Sarcinile de baza constau in serii verbale numerice si grafice. De asemeni el masoara si un factor R, rationare, care se descompune in doi factori. Un factor deductiv si un factor inductiv.
Thursthone lucrand cu acest test a constatat ca este saturat in caracteristica fluiditate, care este foarte sensibila la deteriorarea psihica. Este usor de observat ca fluiditatea, aceasta capacitate de a forma cat mai multe enunturi, idei in legatura cu un fapt, se diminueaza o data cu cresterea unei alte componente, vascozitatea mentala.
Testele Eysenck. Este vorba de celebrul psiholog englez, care de vre-o 20 de ani si mai bine este implicat in cercetari privind fundamentele biologice ale inteligentei. Bateria lui Eyesnck cuprinde 10 teste fiecare avand 40 de itemi, bateria eate saturata in factorul verbal, numeric si spatial. Are in componenta sa teste verbale, teste formte din serii de cifre si teste care contin probleme aritmetice. Alte teste din aceasta baterie contin probe cu imagini, sarcini de seriere pe baza mai multor criterii precum si sarcini de completari de lacune, sarcini de a sesiza strategii de rezolvare a unor probleme. Unele teste solicita prin diverse sarcini sensibilitatea intelectuala. Exista de asemenea si o varianta prescurtata a acestei baterii formata numai din 5 teste. Ambele teste pot fi utilizate fara a avea o pregatire psihologica la fel ca unele baby teste
Bateria de inteligenta Lahy
Lahy a elaborat o baterie de teste de inteligenta care se afla de multa vreme in uzul laboratoarelor de psihologie. Este vorba de o baterie de tip verbal, care este structurata pe sarcini verbale: identificarea dintre cinci lucruri, cuvinte, pe acela care se deosebeste de celelalte patru (identificarea notiunii prin clasificare), stabilirea corectitudinii unor silogisme, probe de rationamement, probe de genealogie care constau in stabilirea relatiilor de rudenie. Urmeaza apoi asa-zisa proba de limba straina. Sunt date doua texte, unul este formulat intr-o limba imaginara, celalat in limba romana si sarcina subiectului consta in a deduce intelesul unor cuvinte din '' limba straina''.
Aceata baterie este de tip creion-hartie fiind adaptata de I. M. Nestor in Romania. Bateria permite stabilirea numarului total de raspunsuri corecte, precum si punctajul la subteste. Se aplica subiectilor de la 15 ani in sus.
