|
|
|
PSIHOLOGIE EXPERIMENTALA
Apararea perceptiva si perceptia subliminala
Admitind ca apararea este realmente perceptiva, va trebui sa presupunem ca, inainte de a percepe constient, se produce o decizie la nivel inconstient. In starile de vigilenta sunt implicate perceptii inconstiente, denumite perceptii subliminale. Este ca si cum in creierul omului ar exista un mic omulet sau diavol care inspecteaza perceptiile noastre pentru a decide care dintre ele pot di supuse atentiei constiintei.
Lazarus si Mc Cleary (1951) au introdus termenul de subception. Ei au realizat urmatorul experiment: au realizat o lista cu 10 cuvinte fara sens, pe care le-au prezentat subiectilor de citeva ori succesiv. Prezentarea a cinci dintre cele zece cuvinte a fost insotita sistematic de un mic soc electric. Ulterior, in alta etapa, subiectilor le-au fost din nou prezentati cei zece stimuli; timpul de recunoastere si reactia electrodermala au fost mult mai puternice la stimulii insotiti de soc electric. Inainte ca subiectii sa poata sa identifice corect cuvintul, reactia electrodermala este puternica pentru cuvintele conditionate prin soc electric. Timpul de reactie nu este mai mare la aceste cuvinte. Acest fapt exclude teoria mecanismelor de aparare perceptiva, dar confirma existenta proceselor de perceptie subliminala.
In ceea ce priveste explicarea perceptiei subliminale, s-a incercat teoria indicilor partiali. Se considera ca in identificarea cuvintelor percepute, subiectul nu actioneaza dupa legea 'tot sau nimic'. Intr-o prezentare rapida a cuvintelor, subiectul surprinde indici (citeva litere) inainte de a putea sa identifice cuvintul. Aceste informatii partiale pot fundamenta decizia de a impiedica sau inhiba toate perceptiile ulterioare ale cuvintului-tabu.
Eriksen considera ca raspunsul verbal, ca indice al recunoasterii perceptive, nu poate fi considerat decit unul dintre criteriile posibile. Raspunsul electrodermal este un criteriu cel putin tot atit de valabil. Este adevarat ca reactia electrodermala este mai putin precisa, ea nu face distinctie decit intre un cuvint amenintator si unul care nu este amenintator, pe cind raspunsul verbal obliga la precizie.
Interesul major pentru perceptia subliminala a fost trezit de un articol din revista 'Life', al carui autor a sustinut ca a intreprins un experiment pe 4.500 subiecti, intr-un cinematograf in aer liber, inserind in filmul proiectat imagini subliminale cu mesaje gen 'eat popcorn', 'drink Coke', rezultind o crestere a vinzarilor la floricele de porumb cu 50%, iar la Coca-Cola cu 18%. Au urmat studii riguroase si multiple asupra perceptiei subliminale.
Probleme metodologice de principiu in abordarea experimentala a perceptiei subliminale
O abordare experimentala riguroasa a perceptiei subliminale impune sa se raspunda la doua intrebari: In ce masura se poate vorbi despre o procesare semantica inconstienta a stimulilor subliminali? Si, daca se poate vorbi despre un asemenea proces, in ce masura aceste procesari subconstiente au un efect detectabil in sfera comportamentala?
Se impune o distinctie intre pragul senzorial obiectiv si pragul senzorial subiectiv. Pragul senzorial obiectiv reprezinta intensitatea minima a unui stimul, necesara pentru ca acesta sa fie receptat de analizator; acest prag poate fi determinat cu metode obiective de masurare. Pragul senzorial subiectiv reprezinta intensitatea minima de la care subiectul poate constientiza prezenta stimulului, fara sa poata inca oferi informatii despre natura si semnificatia acestuia. Daca echivalam constiinta cu capacitatea subiectului de a alege raspunsuri in mod constient, atunci ceea ce percepe subiectul in maniera subiectiva este o perceptie inconstienta. Asadar, pragul senzorial subiectiv constituie un indice al perceptiei subliminale.
In ceea ce priveste raspunsul la prima intrebare, Wakins a realizat in anul 1973 un experiment in care stimulul subliminal era mesajul 'Drink Coke'. Subiectii au fost solicitati sa-si autoevalueze pe o scala nivelul lor de insetare, dar si sa-si exprime preferinta pentru Coca Cola dintr-o lista de bauturi racoritoare. In raport cu lotul de control, senzatia de sete a subiectilor a fost de doua ori mai puternica, dar nu s-a remarcat o inclinatie deosebita pentru Coca Cola. Prin urmare, experimentul pune la indoiala existenta unei procesari semantice.
R. Fowler (1981) a evidentiat un anumit nivel de procesare semantica prin context. El a prezentat mesajul subliminal alcatuit dintr-un singur cuvint, lodge (locuinta, adapost), apoi a prezentat la tahistoscop grupuri de cite doua cuvinte (de exemplu, hotel, book), solicitind subiectilor sa spuna care anume dintre cele doua cuvinte este similar ca semnificatie cu mesajul subliminal anterior. Circa 95% dintre subiecti au dat raspunsuri corecte. In concluzie, se pare ca exista o procesare semantica partiala a mesajului subliminal; aceasta procesare vizeaza in special categoria semantica din care face parte stimulul.
In ceea ce priveste perceptia subliminala auditiva, s-au incercat experimente care sa o dovedeasca, dar au fost nerelevante. De ce nu este eficienta perceptia subliminala auditiva? Posibile raspunsuri:
- Complexitatea analizatorului vizual: ochiul uman preia o cantitate enorma de informatie bruta, in raport cu cea selectata pentru actiunea constienta (1/100.000);
- Reprezentarile vizuale sunt mult mai diverse si mai bogate in continut decit reprezentarile auditive, si astfel prilejuiesc procesari prin context.
- Analizatorul auditiv este marcat de principiul vizualizarii, care guverneaza functionarea tuturor analizatorilor; acest principiu postuleaza ca informatia parvenita pe alte cai decit cea vizuala tinde sa fie vizualizata, transpusa intr-o imagine mentala cu atribute vizuale.
In ceea ce priveste intrebarea a doua (in ce masura comportamentul poate fi influentat prin mesaje subliminale), procesarea semnalelor subliminale vizuale vizeaza in cel mai bun caz familia semantica de care apartine mesajul respectiv, si nu semnificatia individuala a stimulului in cauza. In aceste conditii, se poate afirma ca mesajele subliminale vizeaza o clasa de comportamente, dar nu pot induce un comportament specific. O explicatie este aceea ca, o data cu mesajele subliminale, subiectul este stimulat si cu multiple mesaje puternice supraliminale. O procesare descendenta, de tipul top-down, poate inhiba mesajul subliminal sau il poate favoriza. Ca urmare, mesajul subliminal are sanse sa produca efecte vizibile in comportament in masura in care el se inscrie in setul de asteptari, obiceiuri, experiente, dorinte si inclinatii ale subiectului.
Metode de obiectivare a perceptiei subliminale
1. Cea mai veche este introspectia, sau raportul verbal; este considerata insa ca fiind o metoda cu grad mare de subiectivism.
2. Evidentierea indicatorilor comportamentali. Un experiment realizat de catre K. Wilson si Zajonc (1980) a incercat sa demonstreze ca stimulii perceputi inconstient influenteaza reactiile constiente. In prima etapa, subiectilor li s-au prezentat zece forme geometrice neregulate, fara semnificatie, timp de o miime de secunda; nici un subiect nu a raportat ca ar fi perceput ceva. In etapa a doua, perceptia figurilor a fost evaluata printr-o sarcina de recunoastere fortata, ca indicator al constientizarii, si printr-o sarcina de preferinta fortata, ca indicator al perceptiei subliminale. Pentru fiecare sarcina s-au folosit zece perechi de figuri, una din setul vechi si una noua; prima sarcina a constat in cerinta ca subiectii sa aleaga, din fiecare pereche, figura prezentata in etapa intii a experimentului, iar sarcina a doua a constat in cerinta ca subiectii sa selecteze, din fiecare pereche, figura preferata. Raspunsurile pentru prima sarcina au fost corecte in proportie de 50%, iar pentru a doua, in proportie de 60%.
3. Evidentierea indicatorilor afectivi. Zajonc si Murphy au realizat un experiment (1993) folosind aceasta metoda. Subiectilor li s-au prezentat un set de ideograme chinezesti si li s-a cerut sa evalueze, pe o scala de cinci puncte, daca ele reprezinta ceva rau sau ceva bun. Pe aceasta baza, subiectii au fost impartiti in doua grupe si apoi s-a reluat prezentarea ideogramelor. Pentru prima grupa, dupa fiecare ideograma s-a prezentat, timp de patru miimi de secunda, o figura umana zimbitoare sau o figura umana infricosatoare. Pentru grupa a doua, subiectilor li s-a prezentat, de asemenea, o figura umana zimbitoare sau infricosatoare dupa fiecare ideograma, dar supraliminal si cu instructajul de a o ignora. S-a constatat ca subiectii din prima grupa au atribuit adjectivul de bun sau rau in functie de imagini, iar pentru cei din grupa a doua, imaginile nu au avut nici o influenta. Asadar, perceptia subliminala are o influenta calitativa importanta asupra reactiilor afective, mult mai mare decit perceptia constienta.
4. Indeplinirea unor instructaje specifice sau sarcini specifice. Un experiment efectuat de Merikle si Jordans (1997) a presupus prezentarea la tahistoscop a unui singur cuvint, a carui calitate perceptiva era controlata prin timpul de expunere (50 miimi de secunda). In majoritatea cazurilor, cuvintul a fost perceput inconstient. Intr-o alta situatie experimentala, se prezenta tot un singur cuvint, cu durata de expunere mai lunga (150 milisecunde) si, deci, era perceput constient. Dupa fiecare cuvint s-a aplicat un test de memorie: erau afisate primele trei litere ale cuvintului, subiectul avind cerinta de a completa asa incit sa obtina orice cuvint cu exceptia celui prezentat anterior. Subiectii au avut mari dificultati de a urma instructiunile daca stimulul fusese prezentat subliminal.
5. Evidentierea influentei contextului. Perceptia subliminala poate fi mai usor obiectivata prin contextul perceptiv (cuvinte referitoare la context).
Durata influentei stimulilor perceputi subliminal
- Fenomenul Poetzl. Poetzl a studiat, in anii '60 - '70 impactul perceptiei subliminale asupra continutului manifest al viselor. El a prezentat subiectilor, timp de 100 milisecunde, fise complexe care reprezentau scene naturale. El a masurat reconstructia constienta a acestor scene cerind subiectilor sa descrie sau sa deseneze ce au vazut. Apoi subiectilor li s-a cerut sa-si noteze detaliat visele din timpul noptii respective, iar a doua zi s-au reintilnit cu cercetatorul si i-au prezentat visele. S-a constatat ca aceste descrieri contineau foarte multe dintre scenele percepute subliminal. Acest experiment are insa un viciu, anume faptul ca, prin constientizare si prin descrierea imaginilor prezentate subliminal imediat dupa perceperea lor s-a produs si fixarea lor in memorie, astfel ca prezenta acelor scene in vise putea sa fie tocmai rezultatul acestui proces.
- Memorarea evenimentelor din timpul anesteziei. Exista o dovada certa a memorarii informatiilor prezentate in timpul anesteziei; informatiile percepute la nivel inconstient sunt pastrate pentru mai mult de 24 ore. Exista un singur experiment care afirma ca stimulii cu un grad mare de relevanta personala au impact pe o perioada de timp considerabil. Autorul lui, Levinson (1965), in timpul unor interventii chirurgicale, a simulat o situatie de criza, afirmind ca pacientul nu mai are oxigen, nu mai respira, nu ii mai bate inima etc. O luna mai tirziu, patru dintre pacientii-subiecti isi aminteau foarte bine incidentul, iar altii patru isi mai aminteau cite ceva.
Aplicatii ale perceptiei subliminale
- In psihologia reclamei, perceptia subliminala a fost utilizata si direct, dar si indirect, cu mai mare succes, prin asociere cu alti stimuli alcatuind un mesaj supraliminal congruent; aceasta abordare se apropie de tehnicile sugestive.
- In psihoterapie, perceptia subliminala se utilizeaza pe suport psihanalitic. Daca simptomatologia nevrotica este determinata si de dinamica inconstientului, interventia asupra ei prin stimuli subliminali poate duce la ameliorarea simptomelor. Se aplica, cu succes, in bulimia nervoasa.
- In invatare, mai ales a limbilor straine, se poate utiliza, dar este un procedeu costisitor si nesigur ca rezultat.
Dificultati in abordarea experimentala a perceptiei subliminale
- Durata de expunere a stimulilor: nu se poate spune ca exista o durata optima; ea poate fi cuprinsa intre 1 - 100 milisecunde; de aici decurg probleme de control al variabilei independente.
- O singura prezentare nu este suficienta; trebuie sa se realizeze asa-numitul 'bombardament subliminal', constind in 10 - 40 prezentari.
