Zgomotul ca factor de risc profesional asupra organismului expus

Zgomotul ca factor de risc profesional asupra organismului expus

Zgomotul este un flagel al vietii noastre moderne. Omul zilelor noastre este expus la zgomot in mediul de viata si mai intens la unele locuri de munca.

Zgomotul este unul din factorii de risc cu implicatie majora in medicina muncii in intreaga lume. Indiferent de natura zgomotului la care sunt expusi profesional muncitorii, exista riscul aparitiei pierderilor auditive permanente, ca efect specific.

Auzul este o senzatie subiectiva care se poate masura doar indirect prin raportarea sunetului masurabil direct cu senzatia auditiva produsa de acesta.

Vibratiile sonore sunt miscari oscilatorii periodice care apar cand sunt puse in miscare anumite puncte ale unui mediu elastic, se propaga prin aer si ajung la urechea umana producand senzatii auditive care se numesc sunete. Sunetul este o marime fizica obiectiva exact masurabila. Caracteristicile fizice de baza ale sunetului sunt:

Frecventele- sunt miscari oscilatorii periodice in unitatea de timp. Unitatea de masura este Hz-ul si reprezinta numarul de vibratii pe secunda. Terminatia nervului auditiv este excitata de catre vibratii, a caror frecventa este intre 20-20 000 Hz. Acesta este campul auditiv tonal.

Cifrele determinate in mod empiric nu sunt absolute, ci pot varia dupa subiect. Limita superioara a auditiei este variabila cu varsta, fiind ceva mai ridicata la copii si mai joasa la batrani.

Intensitatea- care depinde de amplitudinea vibratiilor, adica de vibratia de presiune a mediului vibrant. Presiunea sonora este echivalentul fizic al intensitatii acustice si aprecierea subiectiva a acestuia la nivel de tarie.

Intensitatea este o cantitate de energie care se propaga impreuna cu unda sonora. Masurarea ei se face determinand cantitatea de energie pe care o transporta unda sonora in unitate de timp, trecand perpendicular prin unitatea de suprafata.

In practica bel este o unitate mult prea mare fata de necesitati ce foloseste decibelul (dB) 10 dB 1 B. Acest interval care cuprinde gama extrem de mare a sunetelor pe care le percepe urechea ia in considerare si factori fiziologici in modul urmator:

La un zgomot de cca. 140 dB, o singura expunere poate provoca o leziune permanenta a urechii. Din fericire, acest nivel de expunere la zgomot la locul de munca este rar. In mod normal, vatamarea cauzata de zgomot se produce in timp. Efectele asupra urechii depind de intensitatea si durata de actiune ale acestuia.

Nu numai intensitatea zgomotului determina nivelul de risc al acestuia. Durata expunerii la zgomot este, de asemenea, foarte important. Pentru a putea lua in considerare acest aspect, se utilizeaza niveluri medii de zgomot ponderate in timp. In cazul zgomotului la locul de munca, determinarea se bazeaza, in general, pe o zi de lucru de 8 ore.

Alti factori care pot avea un impact asupra gradului de nocivitate a zgomotului sunt urmatorii: caracterul de impuls, frecventa - masurat in Hz, distributia in timp - cand se produce zgomotul si cu ce.

Expunerea prelungita la zgomot puternic poate conduce la dificultati de auz. Pentru protectia lucratorilor, Directiva UE din anul 2003 referitoare la zgomot, care urmeaza sa intre in vigoare in toate Statele Membre in anul 2006, stabileste o valoare limita a expunerii zilnice (8 ore) la zgomot de 87dB(A).

Etapa obligatorie, preliminara masurilor de prevenire a imbolnavirilor determinate de un factor de risc din mediul de munca, este reprezentata de evaluarea acestuia, actiune complexa in care sunt implicati deopotriva angajatorii si angajatii, alaturi de echipele multidisciplinare de specialisti.

Evaluarea actiunii zgomotului profesional asupra organismului se face in cadrul masurilor de supraveghere si control a starii de sanatate a persoanelor expuse la risc, prin controale medicale la angajare si periodice. Periodicitatea si conditiile de efectuare a acestor examinari fac obiectul normelor metodologice de aplicare a legislatiei de sanatate si securitate in munca.

Masurarea nivelului zgomotului profesional la un loc de munca se realizeaza exclusiv de personalul autorizat in acest sens, la cererea angajatorului. Acesta este responsabilul legal pentru gestionarea evaluarii riscurilor de imbolnavire datorate zgomotului la locul de munca si pentru eliminarea sau reducerea nivelului de zgomot sub LMA prin masuri specifice, de prevenire si control al riscului.

In pregatire pentru situatii periculoase, corpul nostru da raspunsuri automate si inconstiente la sunete puternice, imprevizibile. Bineinteles ca majoritatea zgomotelor din societatea moderna nu implica un astfel de pericol. Totusi, corpul reactioneaza ca si cum acele sunete ar fi intotdeauna o amenintare sau un avertisment. 

In consecinta, corpul se adapteaza. Presiunea arteriala creste, bataile inimii si respiratia se intensifica, muschii se incordeaza, hormonii sunt eliberati in sange si apare transpiratia. Aceste schimbari au loc chiar si in timpul somnului. Zgomotul actioneaza asupra intregului organism pe cale nervoasa si endocrina.

Ce se intampla cu corpul uman cand se confrunta cu un zgomot permanent? Intr-o lume in care bombardarile regulate de zgomot reprezinta mai degraba o regula si nu o exceptie, efectele cumulate ale zgomotului asupra corpului nostru pot fi de mari proportii. Corpul nostru este tinut probabil intr-o stare aproape constanta de agitatie. Cercetatorii pun in discutie daca raspunsurile automate ale corpului se cumuleaza pentru a forma ceea ce numim "boli de adaptare". Aceste boli cauzate de stres include ulcerul, astmul, hipertensiune, dureri de cap si colita. 

iIn unele studii care dateaza din anii 1930, cercetatorii au oservat ca zgomotul provoaca schimbari in digestie, despre care se crede ca ar duce la ulcer. Au fost gasite de 5 ori mai multe cazuri de ulcer decat  ar fi fost de asteptat, in anumite zone industriale zgomotoase. Este totusi interesant, ca muzica poate fi reconfortanta si stimulatoare pentru capacitatea de munca, mai ales in timpul activitatilor monotone, simple. Aceasta muzica functionala, bine aleasa si aplicat, are rol in reducerea oboselii determinata de munca.

Pentru a preveni agravarea unor boli deja existente, doctorii si cercetatorii in sanatate sunt de acord ca sunt absolut necesare odihna si relaxarea regulata pentru a mentine o sanatate mentala si fizica adecvata. O expunere constanta la stresul provocat de zgomot contravine cu aceasta necesitate. Ignorand-o, poate avea un potential efect negativ asupra sanatatii si bunastarii noastre.

Zgomotul poate contribui sau poate fi un factor determinant pentru: deficinte auditive, leziuni ale urechilor, prin asocierea cu expunerea la substante ototoxice, risc crescut de accidentare la locul de munca, vatamarea fatului in timpul sarcinii lucratoarelor, scaderea capacitatii de munca, stresul in munca.

Deficiente auditive

Aproape toti ne incepem viata cu cca. 23.000 de cili microscopici din cohleea, parte a urechii noastre interne. Acesti cili detecteaza vibratiile sunetului si transmit semnale corespunzatoare catre creier. Cu timpul, cilii si terminatiile nervoase ale acestora se degradeaza in mod natural cauzand deficientele auditive legate de varsta. Zgomotul excesiv poate, de asemenea, sa afecteze cilii, conducand la pierderea auzului indusa de zgomot. De asemenea, zgomotul puternic poate cauza tinitus, precum si alte deficiente auditive.

Sindromul de hipoacuzie acuta

Apare in urma unei presiuni deosebit de intense in vibratii sonore asupra aparatului auditiv. In cazul traumatismului de zgomot apare o senzatie de ameteala, zgomote si dureri de ureche, scaderea acuitatii auditive, hipermia si infundarea timpanului si chiar perforarea acestuia, modificari generative la nivelul organului Corti, alterari ale fibrelor nervoase, hemoragii la nivelul labirintului.

Surditatea profesioanla

Este un fenomen patologic des intilnit in atelierele zgomotoase. Surditatea profesionala este o surditate de perceptie, intrucat leziunea in acest caz se gaseste in organul Corti.

Pierderea auzului indusa de zgomot, descrisa de Organizatia Mondiala a Sanatatii ca fiind "boala industriala ireversibila cea mai frecventa", este cauzata, de regula, de expunerea prelungita la zgomot excesiv, de peste 85 decibeli (dB (A)). Desi rareori dureroasa, leziunea este permanenta. Primul simptom este, de regula, incapacitatea de a auzi sunetele ascutite. In cazul in care continua expunerea la zgomot excesiv, auzul se deterioreaza in continuare si exista riscul de a nu mai fi auzite nici sunetele mai putin ascutite. De regula, acest fenomen afecteaza ambele urechi.

Pierderea auzului nu numai ca poate priva o persoana de a lucra la intreaga sa capacitate, dar poate distruge si viata sociala a persoanei respective, izoland-o de comunitatea din jur.

Tinitus

Tinitus-ul este o senzatie auditiva de tiuit, suierat sau zumzait. Studiile au indicat faptul ca o expunere prelungita la zgomot aproape ca dubleaza riscul de tinitus. S-a constatat o incidenta a riscului de tinitus de 54%, printre lucratorii expusi la niveluri ridicate de zgomot pe o durata de peste 10 ani. In cazul expunerii la zgomot cu caracter de impuls, incidenta riscului de tinitus poate atinge 70 %.

Socul acustic

In centrele de apel, precum si in alte locuri de munca, lucratorii pot fi expusi la socuri acustice. Socul acustic se defineste ca o crestere brusca a zgomotului cu frecventa inalta transmis prin casti; acesta poate fi determinat de interferente pe linia telefonica. Expunerea la aceste socuri poate cauza durere, leziuni ale urechii, si poate fi un factor al stresului in munca.

Deplasarea temporara a pragului de audibilitate

Nu intotdeauna pierderea auzului are caracter permanent. O expunere de scurta durata la zgomot puternic, cum ar fi muzica din cluburi, sau la zgomote cu caracter de impuls, cum ar fi exploziile, poate conduce la pierderea temporara a auzului la sunete inalte precum si la tinitus; de obicei, auzul normal revine dupa cateva zile. Acest fenomen este cunoscut sub numele de 'deplasare temporara a pragului de audibilitate'.

Interactiunea cu 'agentii toxici'

Diverse substante, inclusiv unii solventi si metale grele, sunt ototoxice. Expunerea la aceste substante chimice poate afecta urechea. Studiile evidentiaza ca expunerea atat la unele substante ototoxice, cat si la zgomot, amplifica riscul de afectare a urechii.

Aceasta sinergie a fost observata, in mod particular, intre zgomot si unii solventi organici, in special toluenul, stirenul si sulfura de carbon. Aceste substante pot fi utilizate in medii zgomotoase, cum ar fi industria materialelor plastice si industria tipografica, precum si in fabricile de lacuri si vopsele.

Efecte fiziologice

Exista anumite date care dovedesc ca expunerea la zgomot are efect asupra sistemului cardiovascular, avand ca rezultat eliberarea catecolaminei si cresterea tensiunii arteriale. Nivelurile de catecolamina in sange (inclusiv de epinefrina (adrenalina)) sunt asociate stresului.

Risc crescut de accidentare

Zgomotul reprezinta o cauza importanta a cresterii frecventei accidentelor de munca prin:

q      Impiedicarea perceperii unor semnale sonore;

q      Scaderea si distragerea atentiei;

q      Scaderea preciziei miscarilor datorita tulburarilor in reflexele conditionate ca stau la baza acestor miscari, tulburarilor de echilibru;

q      Tulburarilor vizuale ca: diminuarea acuitatii vizale, atenuarea perceperii culorilor si formelor, tulburarilor de acomodare si ale miscarilor oculare.

Vatamarea fatului

Zgomotul puternic poate afecta fatul in timpul sarcinii, chiar in conditiile in care lucratoarea gravida poarta echipamentul individual de protectie auditiva. Directivele europene transpuse in legislatia Statelor Membre solicita angajatorilor sa protejeze lucratoarele gravide fata de riscuri, inclusiv fata de riscul indus de zgomot.

Perturbarea comunicarii verbale

O comunicare eficienta este esentiala la locul de munca, fie ca este vorba de o fabrica, de un santier de constructii, de un centru de apel sau de o scoala. O buna comunicare verbala necesita un nivel al vocii la urechea ascultatorului care sa depaeasca cu cel putin cu 10dB nivelul zgomotului ambiental.

Zgomotul ambiental este adesea resimtita ca factor perturbator distinct in comunicarea verbala, in special in urmatoarele cazuri: zgomot ambiental frecvent; ascultatorul este deja afectat de o usoara pierdere a auzului; comunicarea se face intr-o limba care nu este limba materna a ascultatorului; starea fizica sau psihica a ascultatorului este afectata de o problema de sanatate, de oboseala sau o sarcina de munca intensa, pe care trebuie sa o realizeze sub presiunea timpului. Impactul zgomotului ambiental pentru securitatea si sanatatea in munca depinde de contextul desfasurarii muncii. De exemplu: zgomotul ambiental dintr-o clasa poate determina profesorii sa ridice tonul, ceea ce antreneaza probleme vocale.

Stresul legat de munca

Stresul este un fenomen pluricauzal si multidimensional, cu o importanta primordiala in viata omului. Stresul nu este o boala in sine, dar daca este intens si de durata, poate sa conduca la aparitia unor probleme de sanatate mentala si fizica. Cu totii suntem vulnerabili la presiunile la care suntem expusi la un moment dat.

Variatiile individuale explica de ce una si aceeasi persoana reactioneaza diferit de la un moment la altul, de ce amploarea, intensitatea, durata reactiilor psihofiziologice se modifica in timp ca rezultat al familiarizarii sau dimpotriva al sensibilizarii cu unii agenti stresori.

Stresul este o stare a organismului care rezulta din interactiunea, confruntarea unica sau repetata a individului cu situatia. O situatie poate fi stresanta pentru majoritatea oamenilor, dar ea poate sa nu fie evaluata si traita in acelasi mod de o persoana sau alta.

Eterogenitatea raspunsurilor individuale a dat nastere unui tablou diversificat al formelor de stres.

Unii indivizi sunt capabili sa se adapteze mai eficient. Un stresor ii capaciteaza pe unii sa achizitioneze mai mult si le poate structura viata intr-un mod foarte interesant.

Alte persoane nu se adapteaza tot atat de bine si acest fapt are ca rezultat nu numai o slaba performanta si o productivitate scazuta, ci si imbolnavirea, dereglarea homeostaziei. Angajatii care au foarte mult de lucru sau multe responsabilitati, nu numai ca-si realizeaza sarcinile intr-un mod inadecvat, dar se pot chiar imbolnavi. Sau, o persoana incapabila sa suporte decesul sotului, poate cadea in depresie, isi va neglija munca si va face lucruri ce ii pot periclita sanatatea, poate chiar viata.

Asadar, stresul poate avea efecte atat pozitive, cat si negative. Stresul pozitiv (eustres) este cel care actioneaza ca factor energizant, ajutand persoana sa abordeze situatiile ca pe niste provocari, intr-un mod mult mai eficient. In cazul stresului negativ (distres) organismul supramobilizat refuza sa revina la starea normala, individul fiind nervos, gata de reactie, are tensiunea arteriala crescuta si musculatura incordata. Cu alte cuvinte aceasta forma de stres se dovedeste a fi o greutate asupra mentalului si a organismului.

Cu toate acestea, din cercetarile efectuate pana in prezent s-a constatat faptul ca ambele forme de stres pot fi daunatoare daca sunt mentinute timp indelungat.

In functie de frecventa manifestarii agentilor stresori se poate vorbi despre: stres acut (episodic), care inceteaza odata cu disparitia agentului stresor; stres cronic (persistent), caz in care agentul stresor se mentine o perioada indelungata de timp afectand starea de echilibru a organismului si stres ciclic provocat de aparitia agentului stresor cu o anumita regularitate. Stresul ciclic poate conduce la fenomenul de autoagravare deoarece chiar anticiparea stresului poate duce la aparitia situatiilor stresante (de exemplu, sesiunile de examene, vacanta, negocierea contractului de munca sau a salariului).

Tipul de stres prelungit indus de catre stresorii cronici se dovedeste a fi  nociv intr-un mod special. Adesea, stresul cronic erodeaza capacitatea persoanei de a se adapta si poate conduce la probleme serioase de sanatate. Chiar daca stresul cronic se dovedeste a fi greu de controlat, totusi efectele sale pot fi diminuate intr-o oarecare masura daca persoana agresata primeste un puternic suport social provenit din partea grupului ce il inconjoara. Studiile indica faptul ca, aceste grupuri pot imbunatati statusul mental dezechilibrat, de genul depresiei si starilor asociate unui risc accentuat de imbolnavire, cum ar fi: presiunea sanguina ridicata si un nivel de colesterol accentuat.

O alta clasificare a formelor de stres a fost efectuata de catre specialisti avandu-se in vedere natura agentilor stresori:

Stresul psihic in care se regaseste actiunea combinata a mai multor tipuri de agenti stresori. O stare tipica de stres psihic o reprezinta cea de examen in care se regaseste combinata actiunea urmatorilor stresori: teama de esec; evaluarea consecintelor pe plan scolar, familial, al microgrupului; starea de start premergatoare examenului; solicitarea intensa din timpul examenului.

Stresul profesional este determinat de actiunea concomitenta sau nu a stresorilor fizici (zgomot, vibratii, variatii de temperatura, luminozitate), chimici (substante chimice volatile, iritabile).

Stresul de subsolicitare ce este determinat de modificarea caracterului anumitor activitati profesionale. Cresterea ponderii activitatilor de supraveghere si control, a dialogului cu panoul de comanda sau calculatorul in defavoarea cooperarii in echipa conduc la diminuarea comunicarii, monotonie excesiva, izolare. De asemenea, obligatia de a efectua anumite sarcini repetitive, monotone carora subiectul nu le gaseste nici o justificare sau chiar inactivitatea pot deveni surse de stres.

Stresul de suprasolicitare. Este caracteristic persoanelor cu program de lucru prelungit si cu sarcini de mare diversitate. Apare frecvent in randul managerilor, mai ales a celor de nivel superior si mediu. Studiile efectuate in acest sens au evidentiat faptul ca, de regula, managerii acorda o pondere ridicata din timp problemelor profesionale si reduc progresiv timpul destinat familiei si relaxarii. Desi stresul generat de suprasolicitare se manifesta cu intensitati diferite, ca de altfel toate tipurile de stres in functie de particularitatile individuale, datele studiului indica faptul ca depasirea mediei de 65 de ore pe saptamana afecteaza majoritatea managerilor.

Stresul legat de munca are rareori o singura cauza si, in general, este rezultatul interactiunii mai multor factori de risc. Zgomotul din mediul de munca poate fi un factor care cauzeaza stresul chiar si la niveluri destul de reduse. Sunetele puternice si bruste declanseaza reactii instinctive de tipul 'lupta sau fugi', generand eliberarea de adrenalina si cortisol. Acesti doi hormoni maresc ritmul cardiac, presiunea arteriala si metabolismul, generand starea de 'stres'.

Conform studiilor, unul din patru angajati din cadrul Uniunii Europene sufera de stres in munca, ceea ce genereaza, la nivelul Uniunii Europene, costuri de miliarde de euro sub forma de timp de lucru pierdut, cheltuieli pentru ingrijirea sanatatii si alte cheltuieli. Zgomotul nu trebuie sa fie neaparat puternic pentru a cauza starea de stres. De exemplu, uneori este suficient un zumzait slab, dar persistent.

Modul in care zgomotul afecteaza nivelul de stres al lucratorilor depinde de un ansamblu de factori, printre care, in special:

natura zgomotului, inclusiv volumul, tonul si previzibilitatea acestuia;

complexitatea sarcinii de munca efectuate de lucrator, respectiv ritmul muncii, schimbul de lucru;

limita stresului si forma fizica (bioritmul) a fiecarei persoane, inclusiv starea de oboseala.

Atunci cand solicitarile depasesc capacitatile individului, stresul poate avea efecte negative asupra angajatului concretizate in dureri de cap, palpitatii, hipertensiune arteriala, dureri musculare, indigestie, boli cardiovasculare (efecte fizice), oboseala, anxietate, dificultati de concentrare, apatie, insomnie (efecte mentale) si reducerea creativitatii si flexibilitatii, luarea de decizii pripite, incapacitatea de a rezolva unele probleme (efecte intelectuale).

Cauzele stresului la locul de munca pot fi urmatoarele:

v    pregatire profesionala insufucienta;

v    lipsa colaborarii la un process tehnologic;

v    lipsa controlului sau control prea sever;

v    neadaptare la faza procesului tehnologic;

v    raspundere mult solicitata.

v    dependenta peste limita la fumat, alcool sau unele substante euforizante;

 Efectele stresului nu se rasfrang numai asupra individului, ci pot avea repercusiuni si asupra intregii organizatii. Astfel, factorii care pot afecta productia si costurile, datorita stresului, sunt: incidentele, conflictele de munca, incapacitatea de munca ca urmare a accidentelor de munca, concediile de boala, fluctuatia de personal, lipsa de competenta etc.

Scaderea capacitatii de munca

Zgomotul scade direct capacitatea de munca, prin reducerea posibilitatilor de concentrare intelectuala, scaderea preciziei si eficientei miscarilor, scaderea sau distragerea atentiei, marirea cheltuielilor de energie pentru efectuarea unui efort fizic dat.

Zgomotul genereaza o oboseala suplimentara nu numai prin eforturile legate de dificultatea perceperii informatiilor verbale (ordine, comenzi, etc.) sau prin suprasolicitari vocale, dar mai ales prin suprasolicitarea cerebrala, deoarece zgomotul este un stimul perceptibil care nu vehiculeaza nici o informatie dar care solicita din partea celulelor nervoase din cortex care ii receptioneaza o activitate necesara pentru a verifica aceasta lipsa de informatie.

Conform unor studii recente randamentul industrial general este cu 25% mai mare in locurile de munca linistite decat in cele zgomotoase. Randamentul zgomotului i se datoreaza pana la 70% din erorile de contabilitate, 52% din greselile de dactilografie. In SUA s-a evaluat ca numai in muncile de birou pierderile cauzate de scaderea randamentului datorita zgomotului costa 1,2 miliarde dolari anual.